- Advertisement -

Latest Articles

Pescărușii observă oamenii înainte să le fure mâncarea pe plajă. Ce au descoperit cercetătorii


Pescărușii care se
apropie de oameni pentru a fura mâncare nu aleg la întâmplare momentul „atacului”.
Cercetătorii au descoperit că păsările urmăresc comportamentul oamenilor și că
un truc simplu le poate face să păstreze distanța.

Pescăruşii observă comportamentul uman, înainte de a fura. FOTO: X

Pescăruşii observă comportamentul uman, înainte de a fura. FOTO: X

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Un turist aflat pe
plajă îşi poate pierde în câteva secunde mâncarea pe care tocmai se pregătea să
o savureze. Pescărușii s-au adaptat tot mai bine mediului urban și zonelor de
coastă, unde profită de alimentele lăsate la vedere de oameni. Sandvișurile,
gustările sau porțiile de cartofi prăjiți au devenit ținte frecvente pentru
aceste păsări, iar cercetătorii încearcă să afle cum poate fi „controlat” acest
comportament.

Un astfel de studiu a
fost realizat în Marea Britanie, unde Laura Kelley, specialistă în
comportamentul animalelor la Universitatea din Exeter, a vrut să afle dacă
pescărușii argintii, una dintre cele mai întâlnite specii în orașele de coastă
din emisfera nordică, sunt influențați de privirea oamenilor atunci când
încearcă să ajungă la hrană, notează BBC.

În 2019, Laura Kelley
a realizat un experiment pentru a analiza modul în care reacționează pescărușii
atunci când o persoană îi privește direct, plecând de la faptul că multe
animale evită privirea directă a unui posibil prădător. Pentru ele, o privire
fixă poate fi un semnal că urmează un atac, motiv pentru care devin mai
prudente.

Acest comportament a
dus, în cazul unor specii, la apariția unor semne care seamănă cu ochii. Aceste
modele, numite „oceli”, pot descuraja atacurile prădătorilor. Cu cât imitația
este mai apropiată de un ochi real, cu atât efectul poate fi mai puternic.

Pornind de la această
idee, Laura Kelley a vrut să afle dacă un efect asemănător poate fi obținut și
în cazul pescărușilor. Ea a testat dacă niște ochi de plastic lipiți pe
ambalajele alimentelor pot influența comportamentul păsărilor.

Experimentul a fost
realizat în localități de coastă din Cornwall, Devon și Dorset, în sud-vestul
Angliei, regiuni unde pescărușii sunt cunoscuți pentru faptul că se apropie de
oameni pentru a obține hrană.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cercetătorii au pus
pe sol două cutii aflate la aproximativ doi metri distanță una de alta. Una
dintre ele avea lipiți ochi de plastic, iar cealaltă nu avea niciun semn.

Observațiile au
arătat că reacțiile păsărilor au fost diferite.

„Am descoperit că pescărușii se apropiau fără probleme de
cutiile fără ochi. Dar, în cazul cutiilor cu ochi, pescărușii s-au împărțit în
două grupuri. Primul grup a fost puțin reticent la început, dar a început să se
apropie mai repede după mai multe încercări – au învățat că ochii nu sunt
periculoși. Celălalt grup de pescăruși pur și simplu nu s-a apropiat niciodată”,
a explicat Laura Kelley.

Potrivit acesteia,
rezultatele arată că nu toți pescărușii se comportă la fel. Unele păsări sunt
mai îndrăznețe, mai curioase și mai dispuse să își asume riscuri pentru a
obține hrană.

Paradisul din Delta Dunării. Ce specii au descoperit agenţii ecologi în zonele strict protejate

„Ei sunt cei care provoacă 95% din probleme”, spune Kelley. „Este
doar un grup mic care le strică reputația tuturor celorlalți – băieții răi ai
lumii pescărușilor.”

S-au
adaptat vieții în orașe

Pescărușii argintii
sunt, în același timp, păsări oportuniste, prădători și „hoți” de hrană de la
alte animale. Ei găsesc adesea mâncare observând comportamentul altora și
profitând atunci când văd o oportunitate. Iar oamenii au devenit principalii
lor „furnizori” de hrană, ceea ce le-a permis să se adapteze ușor în zonele
urbane.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Paradoxal, deși în
orașele de coastă pescărușii par numeroși, populațiile lor scad în multe
regiuni ale lumii. În 2021, atât pescărușul argintiu european, cât și cel
american au fost incluși pe lista roșie a speciilor amenințate a Uniunii
Internaționale pentru Conservarea Naturii.

Scăderea este mai
greu de observat deoarece multe păsări s-au mutat din habitatele naturale spre
orașe, unde au acces mai ușor la hrană.

„Numărul lor în zonele naturale scade drastic din cauza
pierderii habitatului și a lipsei hranei naturale disponibile, cauzată de
pescuitul excesiv – dar și pentru că mediile urbane oferă pur și simplu multă
hrană. Pescărușii sunt foarte adaptabili. Sunt curioși și perseverenți, iar
aceste calități îi ajută să profite de noile medii în care ajung”,
a explicat Laura Kelley.

Pescărușii nu doar
observă, ci şi învaţă

Cercetările recente
arată că pescărușii nu doar observă oamenii pentru a le fura mâncarea, ci pot
învăța și din comportamentul acestora.

Franziska Hacker,
ecolog comportamental la Universitatea Națională Australiană, a studiat dacă
alegerile alimentare ale oamenilor influențează alegerile pescărușilor.

În 2021, când studia
la Universitatea din Sussex, cercetătoarea a realizat un experiment în orașul
Brighton, de pe litoralul britanic.

Ea a mâncat chipsuri
cu sare și oțet dintr-o pungă albastră și a pus în apropiere două ambalaje
goale, unul albastru și unul verde, pentru a vedea ce vor alege păsările.

„Pescărușul a scos un sunet și dintr-o dată au apărut
încă 20”,
a povestit Franziska
Hacker.

Pentru a nu influența
rezultatul prin expresia feței sau alte gesturi, cercetătoarea a încercat să
rămână neutră. Cu toate acestea, pescărușii au ales cel mai des ambalajul de
aceeași culoare cu cel pe care îl folosea ea.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Ei folosesc indicii comportamentale, chiar și pe cele
oferite de oameni”,
spune Hacker.

După doi ani de
cercetări, rezultatele au arătat că păsările au ales aceeași culoare a ambalajului
în 95% dintre cazuri.

„Ei pot înțelege că eu mănânc ceva, pot recunoaște că
obiectul de pe jos este același cu cel pe care îl țin în mână și pot face o
alegere alimentară pe baza acestui lucru”,
explică cercetătoarea.





Source link

Related Articles