Grija banilor nu afectează doar nivelul de trai, ci poate lăsa urme și asupra sănătății creierului. Un nou studiu realizat de cercetători de la University College London arată că persoanele care se confruntă ani la rând cu dificultăți financiare prezintă un risc mai mare de declin cognitiv și de îmbătrânire accelerată a creierului. Ce se întâmplă în organism atunci când stresul financiar devine o stare permanentă și ce putem face pentru a-i limita efectele?
Banii influențează și sănătatea creierului Sursă foto: Shutterstock
Până acum, dificultățile financiare erau asociate în principal cu un risc mai mare de anxietate, depresie și boli cardiovasculare. Noul studiu, publicat în revista Innovation in Aging, sugerează însă că efectele pot merge și mai departe, fiind asociate cu modificări ale structurii creierului și cu un declin cognitiv accelerat.
Studiul s-a bazat pe datele a 2.759 de britanici monitorizați de-a lungul a peste 70 de ani în cadrul celebrei cohorte britanice din 1946, cel mai longeviv studiu longitudinal de acest tip din lume. Analiza arată că persoanele care s-au confruntat în mod repetat cu venituri reduse sau cu dificultăți financiare în perioada tinereții și a maturității au obținut, la vârsta de 53 de ani, rezultate mai slabe la testele care evaluau memoria și viteza de procesare a informațiilor.
Mai mult, în cazul participanților care au făcut investigații RMN la vârsta de 69-71 de ani, cercetătorii au observat că cei care trăiseră mult timp cu venituri mici prezentau mai frecvent semne de atrofie cerebrală și alte modificări asociate îmbătrânirii creierului.
Legătura dintre dificultățile financiare și sănătatea creierului s-a menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul alți factori care ar fi putut influența rezultatele, precum nivelul de educație, performanțele cognitive din copilărie sau condițiile socioeconomice în care au crescut participanții.
Când stresul financiar devine un mod de viață
„Grija banilor nu afectează doar bugetul, ci și felul în care funcționează mintea. Când o persoană trăiește mult timp cu nesiguranță financiară, creierul începe să funcționeze în regim de alertă. Nu mai vorbim doar despre o preocupare firească, ci despre un stres cronic care consumă atenție, energie și capacitate de decizie”, explică pentru „Adevărul” Ileana Ilie, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.
Din punct de vedere psihologic, spune ea, problema nu este reprezentată doar de suma de bani disponibilă, ci de sentimentul de control asupra propriei vieți.
„Două persoane cu venituri similare pot trăi situația foarte diferit. Una poate simți că are un plan, sprijin și predictibilitate, iar alta poate trăi permanent cu frica pierderii: pierderea locului de muncă, a casei, a stabilității sau a statutului. Creierul reacționează mai ales la această percepție de amenințare. Pe termen scurt, stresul financiar poate mobiliza. Te face mai atent, mai prudent, mai concentrat pe soluții. Pe termen lung însă, dacă grija devine permanentă, sistemul nervos rămâne suprasolicitat. Apar dificultăți de concentrare, probleme de memorie, iritabilitate, oboseală, insomnie și decizii mai impulsive sau mai rigide.
Omul nu mai gândește dintr-un loc de claritate, ci dintr-un loc de supraviețuire. Așa apare și cercul vicios: grijile financiare ocupă mult spațiu mental, iar când mintea este ocupată cu scenarii, calcule și frică, rămân mai puține resurse pentru planificare, învățare, flexibilitate și decizii pe termen lung. Nu este lipsă de voință. Este supraîncărcare cognitivă”, explică psihologul.
Cercetătorii au observat că impactul dificultăților financiare nu a fost același pentru toți participanții. Cele mai puternice efecte asupra sănătății creierului au apărut în cazul bărbaților, al persoanelor care au copilărit în condiții socioeconomice dificile și al celor care sunt purtători ai variantei genetice APOE-ε4, cunoscută pentru faptul că este asociată cu un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer.
De ce au fost bărbații mai afectați? Cercetătorii spun că răspunsul ar putea ține de contextul generației studiate. Fiind vorba despre persoane născute în 1946, mulți bărbați aveau responsabilitatea principală pentru veniturile familiei, iar această presiune ar fi putut accentua efectele stresului financiar. La acestea s-ar putea adăuga și comportamente precum fumatul sau consumul excesiv de alcool, mai frecvente în rândul bărbaților aflați în dificultate.
Ce poți face când stresul financiar nu dispare
Deși studiul vorbește despre efectele pe termen lung ale sărăciei, specialiștii spun că există strategii prin care impactul psihologic poate fi redus chiar și atunci când situația financiară nu se schimbă imediat.
„În primul rând, este important să reducem ambiguitatea. Creierul tolerează mai bine o realitate grea, dar clară, decât o amenințare vagă. Asta înseamnă să punem pe hârtie veniturile, cheltuielile, datoriile, termenele și prioritățile. Nu pentru a avea control perfect, ci pentru a scoate problema din zona de panică difuză și a o transforma într-o situație care poate fi gestionată pas cu pas”, recomandă Ileana Ilie.
La fel de importantă este separarea dificultății financiare de propria identitate.
„«Am o dificultate financiară» nu înseamnă «sunt un eșec». Stresul financiar vine adesea cu rușine, iar rușinea îi face pe oameni să ascundă, să amâne și să se izoleze. Din punct de vedere psihologic, izolarea amplifică stresul și reduce capacitatea de a cere ajutor sau de a găsi soluții”, spune psihoterapeutul.
Un alt aspect esențial este limitarea timpului petrecut în ruminație. „Nu este util să te gândești la bani 14 ore pe zi. Este mai sănătos să ai un interval clar în care te ocupi de situația financiară: verifici, calculezi, iei decizii, ceri informații, negociezi, amâni ce poate fi amânat. În restul timpului, sistemul nervos are nevoie de pauze reale: somn, mișcare, mese regulate, contact cu oameni de încredere. Aceste lucruri nu rezolvă automat problema financiară, dar reduc costul psihologic al perioadei”, consideră specialista.
Autorii studiului atrag atenția că efectele sărăciei nu se limitează la nivelul de trai. În opinia lor, măsurile care reduc dificultățile financiare cronice ar putea avea beneficii și asupra sănătății creierului, contribuind la prevenirea declinului cognitiv odată cu înaintarea în vârstă.
România rămâne printre țările europene cele mai afectate de sărăcie
Concluziile studiului britanic sunt relevante și în contextul țării noastre, unde dificultățile financiare continuă să afecteze milioane de oameni. Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), aferente anului 2025, 18,4% dintre români – aproape unul din cinci – trăiau sub pragul sărăciei relative, ceea ce înseamnă aproximativ 3,47 milioane de persoane. Deși indicatorul a scăzut ușor față de anul precedent, amploarea fenomenului rămâne ridicată.
Burnout sau conflict de valori? Cum îți dai seama ce te epuizează cu adevărat la serviciu
Situația este și mai îngrijorătoare dacă este analizat indicatorul privind riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), care ia în calcul nu doar veniturile, ci și lipsurile materiale și participarea redusă pe piața muncii. În 2025, 27,4% din populația României, adică aproximativ 5,2 milioane de persoane, se afla în această situație. Cele mai vulnerabile categorii au fost tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani și copiii, iar riscul a fost mai ridicat în rândul femeilor decât al bărbaților.
Diferențele sunt vizibile și la nivel regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (38%), urmată de Sud-Vest Oltenia (36%), în timp ce București-Ilfov a avut cea mai redusă valoare, de 13,6%.
Datele INS arată cât de mult depind unele categorii de venituri precum pensiile și alte prestații sociale. În lipsa acestora, aproape un român din doi ar fi sub pragul sărăciei, iar în rândul persoanelor de peste 65 de ani aproape nouă din zece s-ar afla în această situație.
