Dunărea s-a retras
vizibil la Giurgiu, iar imaginile dezolante surprinse de pe mal arată efectele
unei veri fără precipitații suficiente. Debitul fluviului se apropie de
valorile record înregistrate în urmă cu patru decenii.
Imagini dezolante pe malul Dunării, la Giurgiu. FOTO: Apele Române
Imagini dezolante
surprinse pe malul Dunării, la Giurgiu, arată cât de mult a scăzut nivelul
fluviului în această vară. Apa s-a retras, lăsând descoperite suprafețe mari de
albie, iar peisajul este greu de recunoscut.
Pentru localnicii
care trăiesc de pe urma fluviului, schimbarea nu înseamnă, însă, doar un peisaj
diferit. Pescarii din zonă resimt direct efectele scăderii nivelului apei,
întrucât zonele de pescuit se modifică parcă de la zi la zi şi pâinea devine
tot mai greu de câştigat.
Efectele nivelului
scăzut al Dunării nu-i afectează doar pe românii care trăiesc pe malurile
fluviului. Debitul redus al fluviului apare într-un moment complicat pentru
sistemul energetic, după ce Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a
fost oprită, iar autoritățile iau în calcul posibilitatea retragerii din
exploatare și a Unității 2, dacă situația tehnică o va impune.
Potrivit
Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară,
în secțiunea Baziaș, este de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar prognoza
Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată că nivelul ar
putea scădea până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august.
Valorile sunt cu
aproape trei sferturi mai mici față de media multianuală a lunii iulie, de
4.750 mc/s, și se apropie de recordul negativ înregistrat în 1985, când Dunărea
a avut un debit de 1.400 mc/s, potrivit unei informări distribuite de Apele
Române pe Facebook.
1/5
Dunarea secata iulie 2026 05 FOTO Apele Române jpg
Efectele secetei
Scăderea debitului
afectează deja mai multe domenii.
* Pe sectorul Călărași
-Cernavodă sunt menținute restricțiile de treapta a III-a pentru irigații, ceea
ce înseamnă livrarea apei cu debite reduse sau doar în anumite intervale orare.
* Specialiștii
Administrației Naționale „Apele Române”, împreună cu echipele administrațiilor
bazinale de apă Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și
Dobrogea-Litoral, urmăresc permanent efectele temperaturilor ridicate și ale
nivelurilor scăzute ale fluviului.
* Unul dintre
fenomenele monitorizate este înflorirea algală, favorizată de apa mai caldă și
de cantitatea redusă de apă. În prezent, autoritățile spun că fenomenul se
menține în limite normale.
* Seceta hidrologică
afectează mai multe regiuni ale țării, printre care Crișana, Oltenia, Muntenia,
Dobrogea și Moldova. În unele zone, râurile au ajuns la debite foarte mici, iar
pe anumite sectoare au apărut fenomene de secare.
Pentru populație nu
sunt instituite, în acest moment, restricții privind alimentarea cu apă. Gradul
de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%,
nivel considerat suficient pentru asigurarea alimentării în sistem centralizat, anunţă Apele Române.
