Administrația locală din Buzău se pregătește să cumpere un coteț de găini la preț de garsonieră, pentru creşterea a aproximativ 250 de găini, care vor contribui la fertilizarea naturală a solului.
Găini pe iarbă FOTO: Pixabay
Conform datelor din proiectul de buget analizate de consilierul local Irinel Cîrstea, orașul urmează să achiziționeze un coteț de găini în valoare de 186.000 de lei, adică aproximativ 37.500 de euro.
Într-o postare pe Facebook, consilierul liberal Irinel Cîrstea ironizează investiţia şi o compară cu preţul unei garsoniere, în contextul în care oraşul se confruntă cu o criză a locuinţelor sociale.
”Unde a mers milionul pentru o seră şi o cameră reabilitată, merge şi un coteţ de 37.000 de euro”, afirmă consilierul, sugerând un istoric de cheltuieli discutabile făcute în anii anteriori de municipalitate.
Acesta continuă în aceeaşi notă sarcastică: ”Se pare că, în sfârşit, domnul primar are o idee clară despre economia Buzăului: oul. Nu industria, nu cercetarea, nu infrastructura — oul salvator, bio şi plin de surprize, ca cel de la kinder”.
Cîrstea pune sub semnul întrebării şi conceptul de permacultură invocat de administraţie, întrebând retoric dacă proiectul va ajunge la ”ouă neutre climatic” sau găini monitorizate cu senzori şi acuză faptul că priorităţile oraşului sunt deturnate de la nevoile reale ale cetăţenilor.
Replica primarului Toma
În replică, primarul Constantin Toma a explicat, într-o postare pe buzaucityreport.ro, că proiectul face parte dintr-un concept mai amplu de permacultură, derulat la Casa Grădinarului.
”Domnul consilier local Irinel Cîrstea nu ştie sau nu vrea să ştie ce înseamnă permacultura şi produse sănătoase obţinute prin aceasta”, a declarat edilul.
Potrivit acestuia, ”coteţul mobil” va permite creşterea a aproximativ 250 de găini, care vor contribui la fertilizarea naturală a solului.
”După un număr de zile, găinile vor fi mutate, iar pe locul în care au păşunat rămâne o mulţime de îngrăşământ natural (…) care face un teren agricol fertil”, adaugă Constantin Toma.
Primarul susţine că investiţia se va amortiza în timp din producţia de ouă bio, care ar urma să fie folosite pentru hrana copiilor din creşe şi grădiniţe, dar şi pentru beneficiarii Centrului pentru vârstnici ”Marghiloman”.
