Senatul și Camera Deputaților se reunesc marți, la ora 11:00, în ședință comună, pentru a vota moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Pentru ca moțiunea să treacă iar guvernul să fie demis, este nevoie de minim 233 de voturi în acest sens.
Guvernul Bolojan poate cădea cu 233 de voturi FOTO: Inquam Photos
Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan a fost semnată de 254 de senatori și deputați, însă unii dintre acești parlamentari au anunțat public că nu vor vota în favoarea demersului. Este vorba despre șase aleși pe listele POT, care formează așa-numitul „Partid Unit”, dar și senatorul Liviu Fodoca, membru al grupului parlamentar PACE. În ultimele zile, echipele de negociere ale PNL, coordonate de europarlamentarul Dan Motreanu, au purtat discuții cu diverși parlamentari pentru a-i convinge să voteze împotriva moțiunii sau să absenteze de la vot.
În paralel, economia României suferă din cauza incertitudinilor. Banca Națională a stabilit luni un curs de 5,1998 Lei lei pentru un euro, cu aproximativ 2% mai mare decât în urmă cu o săptămână. Acest fapt ar putea provoca efecte economice în lanț, inclusiv rate mai mari la credite și prețuri mai ridicate pentru bunurile de import.
Ce ar urma daca moțiunea este votată
În cazul în care inițiativa întrunește numărul necesar de sufragii, Guvernul Ilie Bolojan este demis automat. Executivul va îndeplini din acel moment doar actele cu caracter individual sau normativ necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului cabinet.
„În cazul în care săptămâna viitoare moțiunea trece, Guvernul rămâne în funcție sub forma unui interimat până la validarea unui nou guvern în Parlament”, a precizat vineri premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă susținută la Suceava.
Președintele Nicușor Dan, întors mai devreme de la Erevan, unde a participat la Summitul Comunității Politice Europene, are obligația să convoace partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru.
În situația în care moțiunea de cenzură este respinsă, guvernul Bolojan rămâne în funcție, însă în termen de 45 zile de la demisia miniștrilor PSD va trebui să prezinte în Parlament noi propuneri de titulari pentru aceste posturi.
„Dacă moțiunea nu trece, Guvernul funcționează în condiţii normale, adică este nevoie, în perioada următoare de consultări parlamentare aşa încât şi în această situație în care ne aflăm astăzi să se găsească o formulă de susținere relativ stabilă pentru că avem priorități care trebuie rezolvate indiferent cine este la guvernare”, a precizat Bolojan.
Ce spune textul motiunii
În textul moțiunii, guvernul Bolojan e acuzat că vrea să vândă în grabă companii precum CEC Bank sau Hidroelectrica pentru a acoperi găurile din buget, în timp ce românii sunt loviți de taxe tot mai mari.
De asemenea, în textul moțiunii se mai arată că reforma premierului Bolojan este, în realitate, un eșec administrativ și sunt taxate dur măsurile care au afectat direct categoriile vulnerabile, deși PSD era la guvernare când a aprobat tăierile. Semnatarii documentului critică dur și termenul „șobolan” folosit de premierul Bolojan în discursul public, atunci când a comparat situația companiilor de stat cu „niște șobolani care rod proviziile”.
„România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice. Guvernul condus de Ilie Bolojan a ajuns într-un punct în care confundă deliberat reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația. Sub pretextul unor obligații din PNRR și al unor „analize exploratorii” redactate pe repede înainte, Executivul pregătește cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultare în coaliție, fără dezbatere publică și fără o minimă asumare politică. În același timp, discursul public al Guvernului ridică întrebări serioase. Se vorbește despre faptul că românii ar fi pregătiți să investească masiv în aceste listări. O minciună sfruntată!”, afirmă inițiatorii moțiunii de cenzură.
Ce guverne au fost demise prin moțiune de cenzura
Istoria postdecembristă a României consemnează mai multe cabinete care și-au încheiat mandatul în acest mod abrupt. Primul guvern căzut în urma unui astfel de vot în Parlament a fost cabinetul Emil Boc în toamna anului 2009. A urmat apoi Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu în primăvara anului 2012.
Ulterior, Parlamentul a retras sprijinul pentru Guvernul Sorin Grindeanu în vara anului 2017, după ce actualul președinte al PSD intrase în conflict cu Liviu Dragnea.
Cabinetul condus de Viorica Dăncilă a fost demis în octombrie 2019, iar Guvernul Ludovic Orban a picat la începutul anului 2020, după ce și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
Cel mai recent exemplu este guvernul Florin Cîțu, demis cu un număr record de voturi în octombrie 2021.
