Coridorul Vertical trece de la etapa planurilor și a interconectărilor la operaționalizarea ca rută energetică regională, evoluție confirmată de reuniunea de la Atena a operatorilor de transport al gazelor naturale din țările participante la proiect. Pentru România, dezvoltarea inițiativei poate consolida rolul în rețeaua regională de gaze, prin valorificarea poziției geografice, a infrastructurii de transport și a viitoarelor resurse din Marea Neagră.
Coridorul Vertical intră într-o nouă etapă. Foto Shutterstock
Operatorii de transport al gazelor naturale participanți la inițiativa Coridorului Vertical au decis, în cadrul reuniunii desfășurate recent la Atena, înființarea unui grup de lucru care va analiza capacitatea disponibilă la punctele de interconectare, necesarul de investiții, costurile de transport și măsurile necesare pentru creșterea atractivității comerciale a rutei.
Decizia arată că proiectul a intrat într-o etapă diferită față de cea inițială. Dacă în primii ani accentul a fost pus pe dezvoltarea infrastructurii fizice, următoarea provocare este crearea condițiilor pentru ca gazele să circule eficient între piețele conectate, scrie Transgaz.
Potrivit acesteia, un coridor energetic nu este definit doar de existența conductelor, ci și de capacitatea de transport disponibilă, tarife competitive și reguli care permit comercializarea gazelor între mai multe state.
La întâlnirea de la Atena au participat operatori din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ungaria, Slovacia și Ucraina. Pentru prima dată au fost prezenți și reprezentanți ai operatorilor din Serbia și Macedonia de Nord, ceea ce indică extinderea proiectului către Balcanii de Vest.
România, punct de legătură între sudul și centrul Europei
Rolul României în Coridorul Vertical este determinat de poziția geografică și de infrastructura de transport dezvoltată de Transgaz.
Prin sistemul național de transport, România poate contribui la legătura dintre sursele de gaze accesate prin terminalele GNL din Grecia și piețele din nordul regiunii, inclusiv Republica Moldova și Ucraina.
Această poziționare devine mai importantă în contextul reorganizării pieței europene de gaze, după reducerea importurilor din Rusia. Statele din Europa de Sud-Est caută noi rute de aprovizionare, iar Coridorul Vertical este conceput tocmai pentru diversificarea surselor și creșterea securității energetice.
Potrivit experților în energie, pentru România, avantajul este că nu se bazează exclusiv pe rolul de țară de tranzit. Spre deosebire de alte state implicate în proiect, România are perspectiva unor volume proprii de gaze naturale, ceea ce poate schimba echilibrul regional.
Neptun Deep și BRUA, elementele care pot crește importanța României
Principalul factor care poate modifica poziția României pe piața regională a gazelor este producția offshore din Marea Neagră, în special proiectul Neptun Deep.
Intrarea în producție a gazelor din acest perimetru ar putea asigura României volume suplimentare de gaze, care ar putea fi valorificate atât pe piața internă, cât și pe piețele regionale.
În acest context, infrastructura de transport devine un element esențial. Proiecte precum BRUA au fost dezvoltate pentru creșterea interconectării dintre România și piețele europene și pot contribui la transportul gazelor către statele conectate la Coridorul Vertical.
Combinația dintre producția din Marea Neagră, infrastructura Transgaz și extinderea conexiunilor regionale poate oferi României un avantaj pe termen mediu în Europa de Sud-Est.
Provocarea următoarei etape: competitivitatea comercială
Decizia de la Atena privind crearea grupului de lucru arată că următoarea etapă a proiectului nu este una exclusiv tehnică.
Unul dintre principalele obiective este analiza costurilor de transport și identificarea investițiilor necesare pentru ca ruta să fie competitivă.
Într-un sistem care traversează mai multe state, costurile cumulate pot influența direct atractivitatea comercială a gazelor. Chiar dacă infrastructura există, fluxurile comerciale apar doar dacă transportul este eficient din punct de vedere economic.
Pentru România, această etapă este importantă deoarece succesul proiectului va depinde nu doar de capacitatea de transport, ci și de posibilitatea de a atrage participanți de piață și volume de gaze.
Dincolo de componenta comercială, Coridorul Vertical are și o dimensiune strategică.
Extinderea proiectului către noi state din regiune consolidează o rețea care poate oferi alternative de aprovizionare pentru Europa de Sud-Est și Centrală.
Pentru Republica Moldova și Ucraina, accesul la surse alternative de gaze are o importanță majoră în reducerea vulnerabilităților energetice. Pentru România, participarea la această arhitectură regională poate reprezenta o oportunitate de creștere a influenței pe piața energetică.
Coridorul Vertical ar putea aduce un profit de până la 250 de milioane de euro pe an
Coridorul Vertical ar putea aduce un profit suplimentar de până la 250 de milioane de euro anual pentru companiile româneşti, prin creşterea tranzitului şi a lichidităţii în piaţă, susţinea în primăvară ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
„În cadrul Transatlantic Gas Security Summit, am avut o reuniune în format restrâns pe tema Coridorului Vertical, pentru a stabili paşii tehnici următori: interconectări, capacitate, termene clare. Coridorul Vertical înseamnă integrarea fluxurilor de gaze din Grecia-Bulgaria-România spre Europa Centrală, Republica Moldova şi Ucraina, valorificarea gazelor din Marea Neagră şi consolidarea poziţiei României ca hub regional. Analizele arată un potenţial profit suplimentar de până la 250 milioane euro anual pentru companiile româneşti, prin creşterea tranzitului şi a lichidităţii în piaţă”, afirma atunci ministrul.
