Vacanța de vară este pentru mulți copii o perioadă în care au mai mult timp pentru lectură, inclusiv în format digital. Cercetătorii de la Harvard atrag atenția că impactul cărților electronice depinde de modul în care sunt citite și de instrumentele care le însoțesc. Unele pot sprijini procesul de învățare, în timp ce altele le pot distrage atenția copiilor de la înțelegerea textului.
Ce câștigă și ce pierde copilul atunci când citește pe ecran Sursă foto: Shutterstock
Tot mai mulți copii citesc pe telefoane, tablete sau e-readere, iar oferta de cărți electronice este în continuă creștere. Pentru părinți, ebookurile pot părea o soluție practică: sute de cărți într-un singur dispozitiv, posibilitatea de a mări fontul și funcții interactive care promit să transforme lectura într-o experiență mai atractivă.
Potrivit cercetătorilor de la Harvard Graduate School of Education, unele caracteristici ale cărților în format digital pot susține învățarea, în timp ce altele îi pot face pe copii să se concentreze mai mult asupra elementelor interactive decât asupra poveștii și a înțelegerii textului.
„Ebookurile sunt mult mai încărcate decât cărțile tipărite. Dacă un copil ține în mână o carte, singurul lucru pe care îl poate face este să citească textul și să înțeleagă povestea. Ebookurile deschid multe oportunități, dar sunt și o sursă de distragere a atenției”, explică Ying Xu, profesor asistent la Harvard Graduate School of Education, care studiază impactul tehnologiei asupra dezvoltării limbajului și alfabetizării copiilor.
Nu tehnologia este problema, ci modul în care este folosită
Ea arată că, în funcție de aplicația sau dispozitivul folosit și de modul în care este realizată cartea digitală, copiii pot avea acces la funcții precum citirea cu voce tare, evidențierea cuvintelor, animații, efecte sonore sau jocuri interactive. Unele dintre acestea îi pot ajuta pe copiii care au nevoie de sprijin suplimentar, însă altele le pot distrage atenția de la înțelegerea textului.
„În cercetările mele am observat că, atunci când copiii au posibilitatea să asculte cartea în loc să o citească, pe ebook reader, cei mai mulți aleg această variantă. Alții consideră distractiv să apese pe elementele interactive, însă este discutabil cât de mult îi ajută aceste interacțiuni să înțeleagă textul și să își dezvolte abilitatea de a citi”, spune Ying Xu.
Cu toate acestea, specialista subliniază că ebookurile nu trebuie respinse complet. Fonturile mai mari, citirea asistată și posibilitatea personalizării textului pot reprezenta un sprijin important pentru unii copii, inclusiv pentru cei care întâmpină dificultăți de citire.
Potrivit cercetătorilor, cele mai bune rezultate apar atunci când tehnologia completează, și nu înlocuiește, implicarea profesorilor și a părinților.
„Tehnologia este doar unul dintre instrumentele folosite pentru dezvoltarea cititului. De regulă, ea face parte din programe mai ample, care includ activități desfășurate față în față, cluburi de lectură și sprijin oferit de profesori sau părinți. De aceea, este dificil să stabilim cât din progresul copilului se datorează exclusiv tehnologiei”, explică Ying Xu.
Copiii citesc tot mai puțin
Un alt motiv de îngrijorare este faptul că lectura pierde teren în fața timpului petrecut pe ecrane.
Ying Xu spune că numeroase cercetări arată că, față de generațiile anterioare, copiii citesc tot mai puțin din proprie inițiativă, tendință observată și în rândul adulților.
„Cercetătorii sunt în mare măsură de acord că, în prezent, copiii citesc mai puțin decât generațiile anterioare. Există însă opinii diferite cu privire la cauzele acestui fenomen, deși mulți specialiști cred că tehnologia a contribuit, într-o anumită măsură, la această schimbare”, afirmă Ying Xu.
În contextul în care tehnologia ocupă un loc tot mai important în educație, cercetătorii atrag atenția și asupra folosirii inteligenței artificiale ca instrument de învățare. Deși aceste instrumente pot explica pasaje dificile și pot oferi feedback personalizat, ele nu înlocuiesc efortul de a citi și de a înțelege un text. Utilizarea excesivă a rezumatelor generate automat riscă să reducă exercițiul gândirii critice și al înțelegerii profunde a textului.
Ce câștigă și ce pierde copilul atunci când citește pe ecran
„Cărțile electronice nu sunt, în sine, nici bune, nici rele. Impactul lor depinde de vârsta copilului, de modul în care sunt utilizate și de calitatea interacțiunii pe care o creează. Pentru copiii foarte mici, cartea tipărită rămâne, în general, varianta cea mai potrivită, deoarece implică o experiență senzorială completă și favorizează atenția susținută, explorarea și relația directă cu adultul”, explică pentru „Adevărul” Ioana Alexandra Șomîtcă, specialist în educație, fondatoarea Empowered Romania.
Ea atrage atenția că lectura nu înseamnă doar descifrarea cuvintelor, ci și dezvoltarea unor abilități cognitive și emoționale.
„Atunci când un părinte citește împreună cu copilul, acesta nu învață doar litere și cuvinte. Învață să își mențină atenția, să își imagineze personaje și situații, să pună întrebări, să anticipeze ce urmează și să își exprime emoțiile. Toate aceste procese contribuie la dezvoltarea limbajului, a memoriei și a funcțiilor executive”, spune aceasta.
Funcțiile interactive pot ajuta, dar și distrage
Specialista consideră că unele funcții ale ebookurilor pot fi utile, însă doar dacă sunt folosite cu măsură.
„Există situații în care evidențierea cuvintelor, pronunția sau posibilitatea de a asculta textul pot reprezenta un sprijin pentru copiii aflați la începutul procesului de învățare a cititului sau pentru cei care întâmpină dificultăți. Problema apare atunci când elementele interactive devin mai interesante decât povestea însăși. În acel moment, atenția copilului nu mai este orientată spre înțelegerea textului, ci spre stimulii vizuali și sonori”, explică Ioana Alexandra Șomîtcă.
Potrivit acesteia, creierul copilului procesează diferit informația atunci când este bombardat permanent de animații, efecte și notificări.
„Lectura presupune un ritm lent, răbdare și capacitatea de a rămâne concentrat asupra unei singure activități. Dacă experiența este întreruptă constant de stimuli suplimentari, copilul poate avea dificultăți în a-și menține atenția asupra firului narativ și în a construi reprezentări mentale ale poveștii”, spune specialista în educație.
Cartea tipărită și ebookul nu trebuie privite ca rivale
„Nu cred că trebuie să alegem exclusiv între cartea tipărită și cea electronică. Cele două pot coexista și se pot completa, atât timp cât tehnologia este folosită conștient și nu înlocuiește experiențele esențiale de lectură împreună cu un adult”, afirmă specialista.
Ea recomandă ca, în primii ani de viață ai copiilor, părinții să privilegieze lectura împreună cu cei mici iar dispozitivele electronice să rămână un instrument complementar.
„Ceea ce contează cel mai mult nu este suportul pe care citim, ci relația creată în jurul cărții. Atunci când părintele citește împreună cu copilul, pune întrebări, discută despre personaje și îl încurajează să își imagineze continuarea poveștii, lectura devine o experiență care dezvoltă nu doar limbajul, ci și atașamentul, empatia și gândirea critică”, subliniază Ioana Alexandra Șomîtcă.
Cum îi putem face pe copii să citească mai mult
Un copil care vede în mod constant părinți sau profesori citind are șanse mai mari să dezvolte, la rândul său, obiceiul lecturii, atrage aceasta atenția. În schimb, dacă lectura este prezentată exclusiv ca o obligație școlară, iar timpul liber este ocupat aproape în întregime de ecrane și conținut rapid, motivația pentru citit scade.
Specialiștii recomandă ca părinții să nu transforme lectura într-o competiție sau într-o activitate obligatorie, ci într-un moment plăcut petrecut împreună. Alegerea unor cărți adaptate intereselor copilului, discutarea poveștii și limitarea distragerilor din jurul momentului de lectură pot face mai mult decât orice aplicație sau tehnologie nouă.
Dacă citești pe un e-reader, ține cont de câteva recomandări
Specialista spune că ebookurile pot fi o alternativă bună la cartea tipărită, însă modul în care sunt folosite face diferența.
- Alege un e-reader cu cerneală electronică (E-ink), nu o tabletă sau telefonul. Specialista își bazează recomandarea pe studii care compară lectura pe hârtie, pe ecrane E-ink și pe ecrane LCD. Cercetările coordonate de Eva Siegenthaler arată că ecranele cu cerneală electronică oferă o experiență de citire foarte apropiată de cea a cărții tipărite, iar alte studii au arătat că acestea provoacă mai puțină oboseală oculară decât ecranele LCD sau OLED.
- Dacă scopul este înțelegerea unui text complex sau memorarea lui, cercetări coordonate de Anne Mangen, de la Universitatea din Stavanger, sugerează că lectura pe hârtie oferă un avantaj. Cititorii rețin mai ușor ordinea evenimentelor și își construiesc o „hartă” mentală a textului, sprijinită de reperele tactile și vizuale ale cărții tipărite.
- Evită lectura pe ecran înainte de culcare. Cercetări realizate la Harvard Medical School au arătat că utilizarea ebookurilor pe dispozitive luminoase seara poate reduce secreția de melatonină, întârzia adormirea și afecta ritmul circadian. Dacă citești în ultimele două ore înainte de somn, cartea tipărită rămâne varianta recomandată.
- Evită să citești pe dispozitive care te întrerup cu notificări sau te încurajează să derulezi continuu textul. Specialista amintește de studiul realizat de cercetătorul Ziming Liu, potrivit căruia lectura digitală favorizează un comportament de „scanare” a informațiilor: cititorii caută cuvinte-cheie și parcurg textul mai superficial, ceea ce afectează înțelegerea și memorarea acestuia.
- În cazul copiilor, alege ebookuri simple, fără animații și jocuri. Funcțiile interactive îi pot distra pe cei mici și îi pot face să rețină mai degrabă animațiile decât povestea.
- Nu lăsa copilul singur în fața ebookului. Ioana Alexandra Șomîtcă recomandă ca părinții și profesorii să oprească din când în când lectura pentru a pune întrebări și a discuta despre text. În acest fel, copilul își dezvoltă mai bine vocabularul și înțelegerea.
Beneficiile lecturii sunt susținute de numeroase cercetări. De pildă, studii realizate la Rush University Medical Center au asociat cititul constant cu un declin mai lent al memoriei la vârsta a treia. Cercetători de la Universitatea din Sussex au arătat că doar șase minute de lectură pot reduce nivelul de stres cu până la 68%, iar un studiu longitudinal al Universității Yale a constatat că persoanele care citesc cărți în mod regulat au, în medie, o speranță de viață mai mare decât cele care nu citesc. Alte cercetări au arătat că lectura contribuie la dezvoltarea vocabularului, stimulează imaginația și îmbunătățește capacitatea de concentrare.
