Tensiunile dintre Polonia și Ucraina au atins punctul critic chiar în ziua reuniunii de la Paris. Politologul Sergiu Mișcoiu explică cum ar putea fi afectată România din punct de vedere militar și de ce Bucureștiul ar putea fi forțat să compenseze absența Varșoviei.
Axa Varșovia-Kiev suferă după ce ucrainenii au reabilitat gruparea criminală OUN. FOTO: Euronews
Conflictul dintre Polonia și Ucraina riscă să degenereze și să afecteze coaliția de voință pro-Ucraina și chiar NATO și UE. Cazul a fost discutat și în culisele întâlnirii coaliției de voință de la Paris, de luni, dar soluțiile încă lipsesc. Asta după ce Polonia, unul dintre cei mai importanți aliați ai Kievului, a anunțat că ia în calcul inclusiv blocarea aderării la UE a Ucrainei, ceea ce ar afecta inclusiv România și Republica Moldova.
Întreg scandalul a început după ce Ucraina, țară care a beneficiat enorm de pe urma sprijinului Poloniei, și-a sfidat binefăcătorii. Polonezii reclamă faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denumit o unitate militară cu numele Armatei insurecţionale ucrainene (UPA), organizaţie ultranaţionalistă din cel de-Al Doilea Război Mondial. Istoria menționează faptul că UPA a fost o organizaţie rasist-xenofobă ucraineană condusă de un criminal de război, Stepan Bandera, care a colaborat cu naziştii şi a participat la pogromuri în cursul cărora au fost omorâţi mii de evrei, polonezi, maghiari și români. Peste 100.000 de polonezi au fost uciși de această organizație, cei mai mulți civili, femei și copii. De altfel, UPA lui Bandera a colaborat cu Germania nazistă. În Polonia, furia e mare, iar preşedintele Nawrocki a propus inițial retragerea medaliilor poloneze omologului său ucrainean, dar s-a ajuns acum ca Varșovia să refuze să le mai doneze ucrainenilor avioanele MIG-urile promise, mai ales că și Kievul blochează accesul polonezilor la dronele testate în războiul cu Rusia.
Disputa a escaladat, iar Polonia ia acum în calcul și blocarea aderării Ucrainei la UE. O asemenea decizie ar afecta și Republica Moldova, care a fost cuplată cu Ucraina în drumul spre integrarea europeană.
Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Créteil, a fost decorat de statul francez pentru merite în domeniul academic și explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum riscă să fie afectată România și UE de ruptura de pe axa Varșovia – Kiev, dar și ce posibile soluții ar exista pentru a evita un scenariu deloc favorabil.
Eroarea strategică a lui Zelenski
Adevărul: Polonia și Ucraina au fost prinse în vârtejul unui conflict, după ce Varșovia a reproșat Ucrainei reabilitarea controversatului Stepan Bandera și a mișcării sale fasciste din anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Cine are dreptate în acest scandal uriaș și ce soluții vedeți pentru a-l stinge până când nu va afecta nu doar cele două state?
Sergiu Mișcoiu: Cred în mod sincer că Ucraina și președintele Volodimir Zelenski au comis o mare eroare mergând pe linia aceasta a supralicitării naționalismului și a politicilor memoriale de reabilitare a lui Bandera, care a fost, până la urmă, un personaj istoric extrem de controversat și care, în anumite secvențe, a avut relații de apropiere față de Germania nazistă.
În condițiile în care Polonia a sprijinit masiv și prin toate mijloacele Ucraina în războiul împotriva Federației Ruse, care a invadat țara vecină, era absolut necesar ca Ucraina să își modeleze poziția după Polonia și să aibă grijă de sensibilitățile țărilor de la care cere ajutor și pe care se bazează: Ungaria și România în ceea ce privește minoritățile etnice, și Polonia în ceea ce privește politica memorială.
Profesorul Sergiu Mișcoiu a fost decorat de Franța. FOTO: Arhivă personală
De asemenea, în logica integrării europene, pe termen lung, Ucraina nu poate să meargă pe drumul reabilitării unor criminali de război și a unor figuri istorice care au avut un trecut extrem de sulfuros, de conivență cu nazismul. Așa că acest calcul al președintelui ucrainean este unul greșit. Adică președintele Volodimir Zelenski ar trebui să fie mult mai conștient de faptul că nu are nevoie neapărat de asemenea figuri istorice pentru a mobiliza opinia publică ucraineană.
A aduce servicii unor grupuri extremiste din interiorul Ucrainei nu face decât să îi dea apă la moară și lui Putin atunci când spune că a început acest război pentru „denazificarea” Ucrainei, ceea ce este, în mod evident, de o maximă ipocrizie din partea Moscovei și, în același timp, strică relațiile cu vecinii, respectiv cu Polonia. Așa că Zelenski ar trebui să înțeleagă că doar el poate detensiona situația, pentru că în acest greșeala îi aparține. Dar sperăm că o va face până când nu va fi prea târziu.
Cum va fi afectată Republica Moldova și prin ricoșeu și România, mai ales că Chișinăul și Kievul au fost cuplate în procesul de integrare europeană?
Dacă se va merge până la capăt cu protestul Poloniei împotriva modului în care Ucraina încearcă să adere la Uniunea Europeană (adică „pe repede înainte”), iar Polonia ar veni cu argumente legate mai ales de aceste războaie memoriale, sigur că, după mai multe tentative, dacă lucrurile vor rămâne într-o manieră tensionată și Polonia se va opune în continuare, există scenariul decuplării Republicii Moldova de Ucraina.
Soluția decuplării Chișinăului de Kiev
Ar fi decuplarea o soluție pentru Moldova, dacă scandalul de pe axa Varșovia – Kiev nu ia sfârșit?
Acest scenariu este uneori luat în considerare. Cele două țări, Ucraina și Republica Moldova nu trebuie neapărat să vină „la pachet”. Ele vin la pachet acum pentru că reprezintă un argument geopolitic serios pentru Uniunea Europeană și pentru atașarea Ucrainei la acest val de extindere.
Dar dacă, pe termen mediu, atitudinea ucrainenilor nu se va schimba și nu vor realiza eroarea strategică comisă, riscul decuplării există. Iar pentru Republica Moldova, această posibilă decuplare în procesul de aderare la Uniunea Europeană față de Ucraina ar putea fi chiar o soluție salvatoare.
Ar putea și ar trebui să intervină și Comisia Europeană pentru a încerca cumva să medieze conflictul sau cine ar putea să facă acest lucru?
Da, ar trebui să medieze și Uniunea Europeană, dar în primul rând ar trebui să existe în jurul președintelui Zelenski oameni care să îi lămurească faptul că această strategie este una perdantă.
Dar România ar putea să facă ceva, eventual să medieze acest conflict?
Și România ar putea interveni pentru a media acest conflict, deoarece și noi am avut problemele noastre cu politicile memoriale. Ne amintim de încercările de reabilitare a mareșalului Antonescu în anii ’90 și de modul în care România a trebuit să accepte, până la urmă, faptul că reabilitase un criminal de război.
Deci, noi am trecut prin situații similare și am putea, în lumina a ceea ce am experimentat din punct de vedere istoric, să dăm sfaturi clare țării vecine. Iar sfaturile sunt acelea că, chiar dacă ești anti-rus, nu orice anti-rus este automat un erou.
Există și anti-ruși care sunt, pur și simplu, ei înșiși criminali. Acest lucru nu trebuie să genereze o conștiință națională articulată în jurul unei bătălii care să ducă în cealaltă extremă. Cred că am putea și noi, cu resursele noastre diplomatice, să fim ceva mai utili în acest sens.
Și România poate media conflictul
Și în ce măsură ar ține cont ucrainenii de noi, mai ales că diplomația română, România în general, nu se poate lăuda că ar fi tocmai influentă?
Sigur că lipsa noastră de credibilitate pe plan extern este o problemă, dar, până la urmă, nu o putem reface decât prin inițiative și tentative concrete.
Totuși, cred că asemenea eforturi ar trebui să existe din toate părțile: și din partea Comisiei Europene, și din partea, de exemplu, a unei comisii mixte de istorici polonezi și ucraineni, care să facă un pas spre reconciliere printr-un raport comun. Deci există multe mecanisme care pot îmbunătăți relațiile bilaterale, dacă există voință politică.
Ce alte probleme ar putea să apară, inclusiv din perspectiva României, dacă nu vom avea o împăcare sau măcar o dezescaladare în acest scandal?
Trebuie să fim foarte atenți aici, pentru că există multe riscuri. De fapt, orice fel de problemă în interiorul Uniunii Europene și, mai ales, în relația dintre UE și Ucraina este detrimentală planului de apărare comună. Dacă relațiile vor continua să se degradeze între Varșovia și Kiev și nu va reuși niciun fel de tentativă de reconciliere reală, noi am putea fi afectați în mod direct de această posibilă ruptură.
Unul dintre principalele efecte, nu și singurul, ar fi că în toate întâlnirile strategice ale aliaților vor apărea viziuni diferite, inclusiv asupra modului în care este concepută apărarea Flancului Estic în ansamblul său, acesta fiind privit diferit de Varșovia și de Kiev.
Noi nu avem cum să ne inserăm pentru a înlocui Polonia, deoarece nu avem nici capacitatea militară și nici voința politică necesară de a face acest lucru. În consecință, vom încerca să obținem mai mult sprijin dinspre flancul vestic, iar acolo ni se va cere, probabil, să facem mai multe sacrificii și să introducem măsuri suplimentare care să compenseze parțial lipsa de cooperare a Poloniei.
Problema cea mare este și că până acum, noi nu am dovedit că putem sau că vrem să facem acest lucru, iar aceste blocaje pot determina întârzieri inclusiv în livrarea materialelor defensive pentru România, alături de alte consecințe negative majore. Și evident că Ucraina ar fi afectată din plin, iar armata sa ar avea enorm de suferit dacă ar fi să apară noi blocaje. De profitat ar profita din plin Federația Rusă și Vladimir Putin. Riscurile nu sunt deloc neglijabile, așa că trebuie făcut ceva și încă repede pentru o detensionare. Altfel, așa cum am spus, inclusiv România va fi afectată de această situație. Dar nu numai România, ci în primul rând Ucraina. Plus balticii și Polonia. Așa că eu consider că președintele Volodimir Zelenski ar trebui să înțeleagă unde îl duce această decizie și să revină asupra ei. Parcursul european al țării sale riscă să fie grav afectat de asemenea decizii, iar odată ce ar pierde în totalitate sprijinul Poloniei și poate și pe al altor țări din regiune i-ar fi mult, mult mai greu în războiul cu Federația Rusă.
