Tot mai mulți angajați visează să lucreze pe cont propriu, atrași de promisiunea unui program flexibil și a unor venituri mai mari. În realitate, însă, freelancingul nu înseamnă doar libertate, ci și disciplină, capacitatea de a-ți găsi clienți și de a lua decizii de business. Care sunt semnele că ești pregătit pentru acest pas și ce greșeli îi fac pe mulți să renunțe?
Nu toată lumea este făcută pentru freelancing Sursă foto: Shutterstock
Tot mai mulți profesioniști aleg să renunțe la statutul de angajat și să lucreze pe cont propriu, în speranța că vor avea mai multă autonomie și un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională. Însă freelancingul nu înseamnă doar libertatea de a-ți organiza programul după bunul plac. În spatele flexibilității se află responsabilitatea de a găsi permanent clienți, de a negocia contracte, de a gestiona perioadele cu venituri crae fluctuează și de a lua decizii pe care, într-o companie, le-ar lua alte departamente.
Madi Rădulescu, Master Certified Coach (MCC) și managing partner al MMM Consulting International, spune că una dintre cele mai răspândite idei greșite este aceea că freelancerii sunt complet stăpâni pe timpul lor.
„Unul dintre mituri este că ai libertate și că îți poți stabili întotdeauna programul de lucru și ritmul în care vrei să lucrezi. De fapt, chiar dacă nu ai un șef, clienții sunt cei care îți stabilesc programul de lucru și ritmul de lucru, iar atunci când lucrezi pe mai multe proiecte în același timp, situația poate deveni foarte provocatoare”, declară aceasta pentru „Adevărul”.
Nu oricine se adaptează ușor muncii pe cont propriu
Dincolo de competențele profesionale, succesul în freelancing depinde și de felul în care oamenii gestionează incertitudinea și își organizează activitatea de zi cu zi.
„Aș spune că o competență distinctivă este capacitatea de a lucra într-un mediu cu un grad ridicat de incertitudine. În freelancing, de cele mai multe ori știi ce ai de făcut în următoarele două-trei luni, dar nu vezi pe termen mai lung siguranța și stabilitatea activității tale și a veniturilor pe care le ai. O altă competență este capacitatea de a lucra pe mai multe proiecte în paralel și de a păstra un nivel constant de implicare în relațiile cu mai mulți clienți”, afirmă Madi Rădulescu.
La fel de importantă este disciplina personală, spune specialista.
„Un obicei extraordinar de important ține de disciplina zilei de lucru. Lipsa unui contract de muncă, care te duce într-un program de la nouă la cinci, înseamnă că această disciplină trebuie construită de tine. Cineva care nu are o disciplină mentală și o disciplină a obiceiurilor sale va găsi freelancingul foarte provocator. De asemenea, este importantă capacitatea de a te reconecta și de a folosi timpul influențat de sezonalitatea serviciilor tale. În domeniul meu, de exemplu, există perioade în care clienții nu contractează astfel de servicii. În acel timp nu poți pur și simplu să te odihnești sau să te relaxezi. Este nevoie să folosești aceste perioade pentru documentare, învățare sau pentru odihnă, dar într-un mod care să îți susțină ritmul și să îți permită să îți reîncarci bateriile”, crede ea.
Provocările pe care mulți tineri nu le anticipează
Libertatea vine la pachet și cu o schimbare de perspectivă: freelancerul trebuie să fie, în același timp, specialist, om de vânzări, negociator și administrator al propriei afaceri. Iar această tranziție este, de multe ori, mai dificilă decât pare.
„O provocare importantă este că oamenii care te cunoșteau într-un anumit rol nu te văd în noul rol de freelancer, de om independent care își câștigă banii vânzând direct serviciile sale. Asta duce la foarte multe refuzuri sau chiar la fenomenul de a fi ignorat de către vechile cunoștințe și vechii parteneri. Poate fi foarte dezamăgitor și dezarmant.
De asemenea, în vânzări știm că statistica are o importanță deosebită și trebuie să fii obișnuit cu foarte multe refuzuri. Practic, numărul de proiecte care îți reușesc este considerabil mai mic decât numărul de oferte sau propuneri pe care trebuie să le faci. Iar pentru a ajunge să faci o ofertă este nevoie de și mai multe contacte și întâlniri din care să reiasă nevoia serviciilor tale. Este un întreg pipeline de vânzări, specific vânzărilor consultative, care se aplică atât companiilor, cât și freelancerilor”, explică Madi Rădulescu.
Spre deosebire de o companie, însă, freelancerul trebuie să gestioneze singur perioadele în care proiectele întârzie să apară.
„Un freelancer are mult mai puține resurse decât o companie pentru a susține perioadele în care vânzările nu ies. O altă provocare pe care nu o văd cei care pleacă, mai ales din mediul corporate, este legată de nivelul veniturilor. Desigur, sunt domenii în care, în funcție de reputația ta și de sistemul de vânzare pe care l-ai creat, poți avea venituri foarte confortabile. Pe de altă parte, dacă pleci din mediul corporate de la un nivel ridicat de venit, poate exista o diferență mare, cel puțin în primul an. Acestei diferențe trebuie să fii pregătit să îi faci față și trebuie să ai un plan de rezervă bine pus la punct”, spune specialistul.
Nu este suficient să fugi dintr-un loc de muncă toxic
Mulți oameni iau în calcul freelancingul după experiențe profesionale dificile. Totuși, Madi Rădulescu atrage atenția că dorința de a scăpa dintr-un mediu toxic nu este, în sine, un motiv suficient pentru a reuși pe cont propriu.
„Un mediu de muncă toxic poate fi găsit în multe locuri, iar dacă doar fugi de un mediu toxic, nu este suficient pentru a rezista în freelancing. Motivația din spatele unei astfel de decizii este mai degrabă legată de nevoia de independență sau de dorința de a-ți folosi competențele într-un mod care să îți ofere mai mult sens. De exemplu, după 50-55 de ani poți avea competențe care nu mai sunt suficient valorificate atunci când ești angajat. În schimb, le poți pune mult mai bine în valoare ca freelancer”, afirmă aceasta.
În același timp, specialista spune că există o provocare despre care se vorbește prea puțin: singurătatea.
„A lucra pe cont propriu poate aduce și multă singurătate și izolare. De aceea, foarte mulți dintre cei care au ales freelancingul și vin în zona mea de colaborare caută și conectare, caută o comunitate, caută un loc în care să poată schimba idei și să socializeze. Recomandarea pentru un freelancer este să înțeleagă căror comunități profesionale se poate alătura și ce poate face în cadrul acestora, astfel încât contribuția lui să îl facă vizibil și să atragă aprecierea unor potențiali clienți”, spune Madi Rădulescu.
Ce ar trebui să faci înainte să îți dai demisia
Înainte de a face pasul spre freelancing, ea recomandă o perioadă de pregătire și testare a pieței, nu o demisie impulsivă.
„Un pas important ar fi să ai o rezervă financiară cu care să știi că te poți descurca decent aproximativ un an de zile. Un al doilea pas este să ai pregătit un set de servicii, cu beneficii și avantaje diferențiatoare, bine puse la punct. De asemenea, este important să testezi o bază de potențiali clienți și să începi discuțiile cu aceștia înainte de a-ți da efectiv demisia. Totodată, merită să vezi căror comunități profesionale sau asociații te poți alătura și ce poți face în cadrul acestora, astfel încât contribuția ta să te facă vizibil și să atragă aprecierea unor potențiali clienți”, conchide Madi Rădulescu.
