Creșterea accelerată a prețului
aurului și interesul tot mai mare al românilor pentru investițiile
în metalul prețios au dus, în ultimele luni, la o amplificare a
tentativelor de fraudă, avertizează reprezentanți din industrie.
Fenomenul este vizibil în special în mediul online, unde apar tot
mai multe produse contrafăcute, dar și platforme care imită
comercianți consacrați, folosind atât imaginea unor branduri
cunoscute, cât și apetitul crescut pentru investiții rapide.
Tentativele de fraudă cu aur au crescut în ultimele luni. Foto aerhivă
Potrivit specialiștilor, expansiunea
pieței digitale a aurului a fost însoțită de o creștere
proporțională a tentativelor de înșelăciune, în special în
spații greu de controlat, precum site-uri neautorizate, grupuri
private sau platforme care reproduc identitatea vizuală a unor
companii reale.
Prețuri mult sub piață: primul
mecanism de atragere a cumpărătorilor
Cele mai multe falsuri se vând pe
internet, de site-uri care oferă prețuri mai mici decât piața,
mizând pe decizia rapidă a cumpărătorului și pe lipsa
verificării detaliate a ofertei.
De exemplu, dacă un lingou de aur de
5 grame costă în mod obișnuit aproximativ 3.500 de lei, există
platforme care îl propun la 500–1.000 de lei, adică o reducere de
70–80%. Potrivit specialiștilor din industrie, astfel de diferențe
nu se regăsesc în mod real pe piața aurului fizic, unde prețurile
sunt corelate cu cotațiile internaționale și cu marje comerciale
relativ stabile.
Acest tip de ofertă este construit
pentru a funcționa ca un declanșator emoțional, în care
cumpărătorul percepe o oportunitate rară și acționează rapid,
fără a mai verifica autenticitatea vânzătorului sau condițiile
tranzacției.
Clonarea site-urilor comercianților
consacrați
O altă metodă de înșelăciune
este clonarea site-urilor unor companii cunoscute din domeniul
metalelor prețioase. În aceste cazuri, infractorii copiază aproape
integral identitatea vizuală a unor comercianți legitimi, inclusiv
logo-uri, structura paginilor și descrierea produselor.
În paralel, sunt create domenii web
care imită adresele reale, iar utilizatorii sunt direcționați
către platforme care par autentice la prima vedere. După plasarea
comenzilor, banii sunt colectați în conturi bancare suspecte sau în
portofele de criptomonede, iar site-urile sunt închise după ce sunt
acumulate suficiente tranzacții.
Odată ce platformele dispar,
cumpărătorii nu mai primesc produsele comandate, iar recuperarea
fondurilor devine extrem de dificilă, în lipsa unor trasee
financiare transparente.
Platforme false create exclusiv
pentru colectarea de bani
O altă formă de fraudă, din ce în
ce mai prezentă, o reprezintă site-urile construite de la zero,
fără nicio legătură cu branduri existente, dar create cu scopul
exclusiv de a colecta comenzi într-un interval scurt de timp.
Aceste platforme sunt promovate
agresiv în mediul online, inclusiv în grupuri private sau pe rețele
sociale, unde sunt prezentate ca oportunități de investiție sau
achiziție avantajoasă. După ce se acumulează un volum
semnificativ de comenzi și plăți, de regulă în conturi greu de
urmărit sau în criptomonede, site-urile dispar complet.
Acest model este mai greu de
identificat din timp, deoarece nu presupune imitarea unui comerciant
cunoscut, ci crearea unei aparențe temporare de legitimitate,
suficientă pentru a genera încredere pe termen scurt.
Rețelele sociale, principal canal
de propagare
Reprezentanții din industrie atrag
atenția că rețelele sociale și grupurile private au devenit
principalul canal prin care sunt distribuite aceste oferte. În multe
cazuri, utilizatorii sunt expuși simultan la mai multe mesaje
comerciale agresive, ceea ce reduce timpul de analiză și crește
probabilitatea de decizie impulsivă.
În acest context, specialiștii în
piața aurului atrag atenția că valul de fraudă a fost amplificat
de creșterea interesului pentru aur, dar și de ușurința cu care
pot fi replicate site-uri și identități comerciale în mediul
digital.
Potrivit reprezentanților din
industrie, una dintre cele mai frecvente greșeli ale cumpărătorilor
este alegerea unui produs exclusiv pe criteriul prețului, fără
verificarea sursei sau a autenticității vânzătorului.
