Eurodeputatul liberal Dan Motreanu a declarat vineri seară, 3 iulie, că hotărârea Tribunalului Ilfov de a suspenda deciziile conducerii PNL „pare să transforme un principiu constituțional într-unul pe care Constituția nu îl consacră”.
Dan Motreanu/FOTO: Facebook
Pe 18 iunie, 16 parlamentari contestatari au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor Biroului Politic Național privind sancționarea celor care ar fi votat pentru învestirea Guvernului Veștea.
Instanța le-a dat câștig de cauză în aceeași zi. PNL a anunțat că va ataca hotărârea în termenul legal.
O zi mai târziu, cei 16 parlamentari au depus o nouă acțiune, solicitând suspendarea deciziilor prin care conducerea convocase Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar. Tribunalul Ilfov a stabilit data de 3 iulie pentru judecarea acestei cereri.
Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL a criticat decizia Tribunalului Ilfov de a suspenda provizoriu două hotărâri adoptate de conducerea liberală, susținând că instanțele nu ar trebui să intervină în modul în care un partid își stabilește strategia politică.
„Dacă votul parlamentar este liber, atunci statutul partidului devine opțional”
Despre decizia instanței din Ilfov, Motreanu a spus că „pare să transforme un principiu constituțional într-unul pe care Constituția nu îl consacră: dacă votul parlamentar este liber, atunci statutul partidului devine opțional.”
„Tocmai aici începe problema juridică. Nimeni nu contestă că, potrivit art. 69 din Constituție, parlamentarii exercită un mandat reprezentativ și votează potrivit propriei conștiințe. Interzicerea mandatului imperativ este una dintre garanțiile fundamentale ale democrației.
Dar această garanție constituțională nu poate fi extinsă până la concluzia că un partid politic nu mai are dreptul să își aplice propriul statut și să își protejeze identitatea politică”, adaugă acesta.
Dan Motreanu susține că mandatul de parlamentar și calitatea de membru al unui partid sunt două raporturi juridice distincte. Potrivit acestuia, mandatul este reglementat de Constituție și privește relația dintre ales și electorat, în timp ce apartenența la un partid este guvernată de Legea partidelor politice și de statutul formațiunii.
El argumentează că membrii PNL au aderat voluntar la partid și și-au asumat respectarea statutului și a regulilor interne, motiv pentru care conducerea are dreptul să îi sancționeze dacă acestea sunt încălcate.
„Același statut stabilește obligația fiecărui membru de a respecta hotărârile organismelor statutare, de a promova și apăra opțiunile politice ale partidului și de a nu desfășura acțiuni contrare intereselor acestuia. Tot statutul prevede că încălcarea gravă a acestor obligații poate atrage sancțiunea excluderii.
Aceste prevederi nu sunt simple declarații de principiu. Ele reprezintă reguli juridice asumate voluntar de fiecare membru al partidului.”
„Parlamentarii în cauză nu au fost aleși ca independenți”
Acesta adaugă că „parlamentarii în cauză nu au fost aleși ca independenți și nici într-un sistem uninominal”, ci „au obținut mandatul în cadrul unui sistem de reprezentare proporțională pe liste de partid.”
„Într-un asemenea sistem electoral, cetățenii votează, în primul rând, un partid politic, programul acestuia și lista de candidați propusă de acel partid. Legitimitatea politică a alesului este, prin urmare, puternic legată de formațiunea politică pe lista căreia a candidat și de angajamentele asumate de aceasta în fața electoratului.
Acesta este unul dintre fundamentele reprezentării proporționale în toate democrațiile europene”, subliniază eurodeputatul PNL.
Dan Motreanu afirmă că standardele europene recunosc autonomia partidelor politice de a-și stabili regulile interne, inclusiv cele privind disciplina și sancționarea membrilor, iar instanțele ar trebui să intervină doar în situații excepționale.
El susține că acest principiu este aplicat și în Parlamentul European, unde eurodeputații au mandat liber, însă pot suporta consecințe politice și organizatorice dacă încalcă în mod repetat deciziile grupului din care fac parte.
„Excluderea din partid nu înseamnă pierderea mandatului parlamentar”
„Nimeni nu consideră că asemenea măsuri încalcă libertatea mandatului. Ele nu afectează mandatul de eurodeputat, ci exclusiv raporturile dintre ales și grupul politic din care face parte.
Exact aceasta este și distincția juridică esențială în prezenta cauză. Excluderea din partid nu înseamnă pierderea mandatului parlamentar. Parlamentarul își păstrează mandatul, exact pentru că acesta este protejat de Constituție. Măsura produce efecte exclusiv asupra raportului juridic dintre partid și propriul membru.”
Europarlamentarul susține că, dacă partidele nu ar mai putea aplica propriul statut în cazul parlamentarilor, obligațiile asumate de aceștia la înscriere și sancțiunile prevăzute de regulile interne ar deveni lipsite de efect.
În opinia sa, o astfel de interpretare ar afecta autonomia partidelor politice, garantată de Constituție, de Legea partidelor politice și de standardele europene.
„Obligațiile prevăzute de statut au fost asumate la momentul dobândirii calității de membru al partidului și nu au încetat odată cu alegerea ca parlamentar. Răspunderea politică a unui membru de partid care este și parlamentar sau ministru nu poate fi anulată de existența mandatului reprezentativ.”
