Ucraina continuă procesul de redefinire a identității sale culturale și lingvistice. Autoritățile de la Kiev au inițiat o nouă modificare legislativă care vizează actualizarea listei limbilor minoritare recunoscute oficial, o decizie ce marchează un pas important în politica internă a statului vecin.
Guvernul Ucrainei propune excluderea limbilor rusă și „moldovenească”
Guvernul ucrainean a înaintat Radei Supreme un proiect de lege prin care propune eliminarea limbilor rusă și „moldovenească” de pe lista celor protejate în temeiul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Anunțul a fost făcut de reprezentantul Cabinetului de Miniștri în Parlament, Taras Melnîciuk, care a precizat că proiectul are rolul de a adapta legislația la noile realități politice și culturale din țară. Documentul, intitulat.
„Privind modificarea anumitor legi ale Ucrainei în legătură cu actualizarea traducerii oficiale a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare”, prevede și alte ajustări, printre care înlocuirea limbii evreiești cu ebraica și adăugarea limbii cehe în lista actualizată.
Ce limbi vor mai fi protejate în Ucraina
Potrivit noilor propuneri, lista limbilor minoritare recunoscute oficial va include: belarusa, bulgara, găgăuza, tătara crimeeană, greaca modernă, germana, poloneza, româna, slovaca, maghiara, ceha și ebraica. Acestea vor beneficia în continuare de protecție și sprijin conform standardelor stabilite de Consiliul Europei.
Prin aceste modificări, Ucraina își aliniază politicile interne cu principiile Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, un document adoptat de Consiliul Europei care urmărește protejarea drepturilor comunităților naționale și etnice.
Recunoașterea limbii române ca limbă oficială pentru minoritatea română
Limba română a fost deja recunoscută oficial în Ucraina în anul 2023, moment considerat istoric pentru comunitatea românească din regiune. La 18 octombrie 2023, premierul de atunci, Marcel Ciolacu, a anunțat, la finalul ședinței comune a guvernelor României și Ucrainei, că limba română a fost declarată „limba oficială a minorității române din Ucraina”, eliminându-se astfel termenul de „limbă moldovenească”.
Decizia a fost salutată la acel moment de ambele guverne și a fost privită ca un semn de deschidere și cooperare în contextul procesului de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană.
Contextul politic al schimbărilor legislative
Propunerea de lege vine într-o perioadă în care Ucraina își consolidează relațiile cu Uniunea Europeană și își aliniază legislația la cerințele privind protejarea minorităților. Procesul de integrare europeană impune respectarea unor standarde clare în ceea ce privește drepturile culturale, religioase și lingvistice ale minorităților etnice.
Eliminarea limbii ruse și a celei „moldovenești” din lista limbilor minoritare reflectă totodată dorința autorităților de la Kiev de a reduce influențele rusești din spațiul public și de a consolida identitatea națională ucraineană.
Ce urmează după depunerea proiectului
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Rada Supremă în perioada următoare. În funcție de rezultatul votului, Ucraina ar putea adopta una dintre cele mai semnificative modificări legislative din ultimii ani privind statutul limbilor minoritare.
Noua formă a legii ar reprezenta o recunoaștere clară a limbii române ca limbă de referință pentru minoritatea românească, eliminând orice ambiguitate legată de termenul „limba moldovenească”.
