Noile reguli europene schimbă direcția industriei electronice: producătorii vor fi nevoiți să proiecteze dispozitivele precum telefoanele, laptop-urile, tabletele și altele astfel încât acestea să poată fi reparate mai ușor și utilizate pentru perioade mai lungi. În centrul acestei schimbări se află încercarea Uniunii Europene de a limita creșterea accelerată a deșeurilor electronice, o problemă care a devenit tot mai vizibilă la nivel global.
Potrivit datelor ONU citate de The Conversation, cantitatea de deșeuri electronice generată în lume aproape s-a dublat între 2010 și 2022, iar estimările indică o nouă creștere, de 32%, până în 2030. În Uniunea Europeană, presiunea este la fel de evidentă: volumul echipamentelor electrice și electronice introduse pe piață a crescut de la 7,6 milioane de tone în 2012 la 14,4 milioane de tone în 2023.
Repararea devine parte din proiectare
Bruxellesul nu mizează doar pe reciclare, ci și pe prelungirea vieții produselor. Ideea de bază este simplă: un dispozitiv nu ar trebui înlocuit complet atunci când se defectează o singură componentă. Pentru ca acest lucru să fie posibil, produsele trebuie concepute încă din faza de proiectare pentru intervenții mai rapide, mai ieftine și mai accesibile.
În prezent, consumatorii se confruntă frecvent cu lipsa pieselor de schimb, absența instrucțiunilor de reparație sau costuri atât de mari încât achiziția unui produs nou pare soluția mai convenabilă. În plus, multe dispozitive moderne au componente extrem de integrate, greu de separat sau de înlocuit. Bateria telefoanelor mobile este un exemplu relevant: dacă în trecut putea fi schimbată ușor de utilizator, modelele cu baterie detașabilă deveniseră deja rare până în 2020.
Noile reguli europene privind proiectarea ecologică au fost extinse prin Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile, adoptat în 2024, care include și cerințe legate de reparabilitate. În paralel, legislația privind bateriile stabilește condiții pentru înlocuirea mai facilă a acestora.
Pentru a măsura cât de ușor poate fi reparat un produs, experții Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene au dezvoltat o metodologie bazată pe mai mulți parametri. Aceștia includ atât aspecte de design – tipul de șuruburi, adezivi sau unelte necesare – cât și serviciile oferite de producători, precum piesele de schimb și manualele de reparații.
De la telefoane la laptop-uri și dispozitive purtabile
Primele produse vizate de aceste criterii sunt smartphone-urile și tabletele, însă metodologia urmează să fie extinsă și la alte categorii, inclusiv expresoare, aspiratoare și imprimante. Scorurile de reparabilitate ar trebui să ajute consumatorii să compare produsele înainte de cumpărare și să aleagă dispozitive cu o durată de viață mai mare.
Efectele încep deja să se vadă. Unele telefoane sunt proiectate cu ecrane care pot fi demontate fără adezivi tradiționali, capace posterioare mai ușor de deschis și adezivi care pot fi îndepărtați prin metode speciale. În cazul laptop-urilor, apar modele cu tastaturi înlocuibile, baterii prinse cu mai puține șuruburi și componente de stocare sau memorie ce pot fi actualizate.
Dispozitivele purtabile rămân o provocare, din cauza dimensiunilor reduse și a cerințelor de rezistență la apă. Totuși, și aici apar soluții: căști wireless cu baterii care pot fi scoase manual și ceasuri inteligente cu acces mai ușor la componente.
Scopul UE nu este să dicteze fiecare detaliu tehnic, ci să creeze presiunea necesară pentru ca industria să proiecteze produse mai durabile. Dacă această abordare va avea succes, consumatorii ar putea economisi bani, firmele de reparații ar putea câștiga noi oportunități, iar cantitatea de deșeuri electronice ar putea scădea. Principiul nu este nou: designer-ul german Dieter Rams susținea încă din anii ’70 că un produs bun trebuie să fie durabil și responsabil față de mediu. Iar astăzi, această idee revine în centrul tehnologiei de consum.
Sursa: Mediafax