De luni, 7 septembrie, elevii se întorc în bănci pentru noul an școlar 2026-2027. Pentru majoritatea elevilor sunt prevăzute 36 de săptămâni de cursuri, iar ultima zi de școală va fi 18 iunie 2027, transmite MEDIAFAX.
Anul școlar 2026–2027 începe administrativ la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, potrivit ordinului aprobat de Ministerul Educației și publicat în Monitorul Oficial.
– articolul continuă mai jos –
Totuși, elevii se întorc la cursuri luni, 7 septembrie 2026. Ultima zi de școală este vineri, 18 iunie 2027, însă elevii din clasele terminale vor încheia cursurile mai devreme, în vederea pregătirilor pentru Evaluarea Națională și pentru Bacalaureat.
36 de săptămâni de cursuri și cinci module
Primul modul se desfășoară de luni, 7 septembrie 2026, până vineri, 23 octombrie 2026.
Urmează vacanța de toamnă, de sâmbătă, 24 octombrie, până duminică, 1 noiembrie 2026. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie.
Al doilea modul începe luni, 2 noiembrie 2026, și se încheie marți, 22 decembrie 2026.
Vacanța de iarnă începe miercuri, 23 decembrie 2026, și se termină duminică, 10 ianuarie 2027. Cursurile sunt reluate luni, 11 ianuarie.
Al treilea modul începe luni, 11 ianuarie 2027, iar data încheierii acestuia diferă de la un județ la altul, deoarece fiecare inspectorat școlar stabilește perioada vacanței mobile, cunoscută și drept „vacanța de schi”.
Astfel, data de încheiere a celui de-al treilea modul poate fi: vineri, 12 februarie 2027; vineri, 19 februarie 2027 sau vineri, 26 februarie 2027.
Elevii vor avea o săptămână de vacanță în intervalul 15 februarie–7 martie 2027. În funcție de data la care se va lua această vacanță, cel de-al patrulea modul va începe luni, 22 februarie, 1 martie sau 8 martie și se va încheia vineri, 23 aprilie 2027.
Vacanța de primăvară începe sâmbătă, 24 aprilie, și se termină marți, 4 mai 2027. Elevii se întorc la cursuri miercuri, 5 mai.
Ultimul modul va începe miercuri, 5 mai 2027, și se termină vineri, 18 iunie 2027.
Vacanța de vară începe sâmbătă, 19 iunie 2027, și durează până duminică, 5 septembrie 2027.
Elevii din anii terminali vor încheia cursurile mai devreme
Pentru elevii din anii terminali, cursurile se încheie mai devreme, în timp ce alții vor termina mai târziu:
-clasele a XII-a de zi și a XIII-a seral sau cu frecvență redusă termină pe 4 iunie 2027; -elevii claselor a VIII-a termină pe 11 iunie 2027; -majoritatea elevilor termină pe 18 iunie 2027; -clasele din învățământul liceal tehnologic, cu excepțiile stabilite prin ordin, și elevii din învățământul profesional termină pe 25 iunie 2027;
Zile libere în anul școlar 2026-2027. Când nu se fac cursuri
În anul școlar 2026-207, elevii și profesorii vor avea zile libere.
Pe 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu vor fi organizate cursuri.
De asemenea, elevii și profesorii nu merg la școală în zilele de sărbătoare legală și în celelalte zile nelucrătoare prevăzute de lege. Acestea sunt:
-luni, 30 noiembrie 2026 – Sfântul Andrei și marți, 1 decembrie – Ziua Națională a României; împreună cu weekendul din 28-29 noiembrie rezultă patru zile consecutive fără cursuri; -marți, 1 iunie 2027 – Ziua Copilului, sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Alte sărbători legale cad în 2026-2027 chiar în timpul vacanțelor elevilor.
Explozia inteligenței artificiale nu se vede doar în aplicații, chatboți sau în centre de date tot mai mari, ci începe să se simtă direct și în buzunarele cumpărătorilor. Prețurile telefoanelor, laptop-urilor, tabletelor și consolelor au început să urce, iar comercianții se pregătesc pentru noi scumpiri, pe fondul unei crize tot mai acute de cipuri de memorie. Iar industria a găsit deja un nume sugestiv pentru această situație: „RAMageddon”.
Potrivit Financial Times, problema este legată de cererea uriașă de componente necesare infrastructurii AI. Centrele de date care rulează și antrenează modele de inteligență artificială au nevoie de cantități masive de memorie performantă, iar producătorii de cipuri își redirecționează tot mai mult capacitatea de producție către aceste segmente, unde marjele sunt mai mari și cererea pare departe de a încetini.
În consecință, oferta de memorii obișnuite, folosite în produse de larg consum precum smartphone-uri, PC-uri sau console, se reduce. Nu este vorba neapărat despre faptul că telefoanele și serverele AI folosesc aceleași componente, ci despre concurența pentru aceeași capacitate industrială. Fabricile care pot produce memorii sunt aceleași, iar prioritățile comerciale se schimbă rapid.
Costurile mai mari ajung la consumatori
Memoria DRAM este una dintre piesele de bază ale oricărui dispozitiv electronic modern. Ea funcționează ca memorie de lucru, permițând telefonului, laptop-ului sau consolei să ruleze aplicații, jocuri și programe. Atunci când prețul acestei componente crește, efectul se propagă rapid în întregul lanț de producție.
Datele companiei de cercetare TrendForce arată că cererea pentru serverele AI continuă să reducă oferta disponibilă pentru PC-uri și smartphone-uri, menținând presiunea asupra prețurilor. Producătorii au, practic, trei opțiuni: să scumpească dispozitivele, să accepte profituri mai mici sau să reducă nivelul specificațiilor oferite cumpărătorilor.
International Data Corporation avertiza încă de la începutul anului că unele modele noi ar putea ajunge pe piață cu mai puțină memorie RAM sau cu spațiu de stocare mai redus decât generațiile anterioare. Un smartphone care, în mod normal, ar fi fost lansat cu 12 GB RAM și 256 GB stocare ar putea apărea cu 8 GB RAM și 128 GB, fără o scădere proporțională a prețului.
Cele mai afectate sunt produsele ieftine, unde marjele de profit sunt reduse, iar producătorii au mai puțin spațiu pentru a absorbi costurile suplimentare. În acest segment, scumpirile memoriilor riscă să fie transferate aproape direct către cumpărători.
Criza ar putea continua până în 2027
Perspectivele nu sunt optimiste. IDC estimează că dificultățile de aprovizionare cu memorii vor continua pe parcursul anului 2026 și, cel mai probabil, o bună parte din 2027. Chiar dacă ritmul scumpirilor s-ar putea tempera, revenirea rapidă la nivelurile de preț din 2025 pare puțin probabilă.
Iar efectele nu se limitează la telefoane și laptop-uri. Consolele de jocuri, tabletele, dispozitivele purtabile și alte electronice care depind de cipuri de memorie sunt expuse acelorași presiuni. Pentru consumatori, concluzia este neplăcută: următoarea generație de gadget-uri ar putea fi fie mai scumpă, fie mai slab echipată, fie ambele în același timp.
Reporturile continuă să crească la principalele jocuri ale Loteriei Române, iar cele mai mari sume sunt puse în joc la Joker, Loto 6/49 și Noroc. Numai premiul de categoria I de la Joker depășește echivalentul unui milion de euro.
Andre Duarte, după Dinamo – FCSB 2-1: “A fost vina mea”
Imediat după meci, Duarte a spus că nu a avut intenția de a-l lovi pe Mărginean și că “mi-a scăpat mâna peste fața lui, nu a fost cu intenție”.
La zona mixtă, Duarte a spus că are o mare responsabilitate pentru eșecul lui FCSB: “Dacă am fi fost 11 contra 11 pe teren, eu zic că ar fi fost un rezultat diferit. A fost vina mea”.
Gigi Becali: “Nu are nicio vină Duarte, ambii se împing”
După meci, Gigi Becali a susținut că FCSB a fost victima mai multor erori de arbitraj, referindu-se inclusiv la eliminarea lui Duarte din prima repriză.
“Felicit echipa mea pentru că a muncit și asta este. I-aș recomanda lui Kovacs să facă niște controale psihologice, s-ar putea să aibă vreo demență, ceva. Cum să dai roșu aiurea? După dai 11 metri la mișto pentru Dinamo, când Târnovanu era în fața lui. S-a lovit puțin de el și a dat penalty. El de ce nu vede când îl calcă pe Korenica, e la doi metri. Cât de grea să fie faza? Părerea mea este că este ceva de control de demență. Nu are nicio vină Duarte, ambii se împing. Îl atinge spre umăr, ricoșează mâna spre față. La VAR a fost Găman, care e din Craiova.
I-am spus lui MM să ceară la CCA să nu ni-l mai dea pe Kovacs. Să facă control medical și după să ni-l mai dea nouă. Ne trebuie oameni stabil mental. Golul lui Garita e valabil, s-a dat o luptă pentru minge. Prima fază e de control medical sau de DNA”, a spus Gigi Becali, la Prima Sport.
Hans-Thomas Tillschneider, un parlamentar al Alternativei pentru Germania (AfD) în Saxonia-Anhalt, are șanse de a ajunge la guvernare în acest land estic după alegerile din 6 septembrie, pentru a-și pune în aplicare un plan foarte bine structurat.
Hans-Thomas Tillschneider, parlamentar AfD născut în România comunistă, promovează ideea că Germania trebuie să scape de „cultul vinovăției” de după război, în vreme ce promite o serie de măsuri politice și culturale menite să „remedieze criza de identitate germană” și trimite mesaje prietenoase Rusiei și lui Vladimir Putin.
Care este planul său pentru Germania, dacă AfD va ajunge la guvernare în land după 6 septembrie.
Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni. Abonamentele dascălilor sunt distribuite printr-o organizație de educație care investește în profesori.
Hans-Thomas Tillschneider ocupă funcția de purtător de cuvânt al partidului AfD pe probleme de politică culturală și educațională în parlamentul landului Saxonia-Anhalt, fiind, potrivit mai multor surse, autorul principal al programului politic înaintea alegerilor din 6 septembrie.
El este considerat unul dintre principalii candidați pentru a conduce un viitor minister care să se ocupe de programele școlare și de finanțarea culturală la nivel de land, în cazul în care AfD va prelua puterea în acest land estic după scrutinul de duminică.
Dacă Ulrich Siegmund, candidatul la funcția de premier al landului, este figura vizibilă a partidului în Saxonia-Anhalt, Tillschneider este motorul ideologic.
Din România în Germania și în cercul radical de dreapta
Majoritatea alegătorilor AfD au motive clare pe care le expun atunci când își argumentează susținerea pentru partidul de extremă-dreapta, vorbind în principal despre declinul economic și industrial din acest land.
Ei acuză faptul că refugiații beneficiază de sprijin din partea statului în timp ce germanii se luptă să-și plătească facturile, și critică refuzul guvernului de a accepta gazul natural rusesc la preț redus, în timp ce trimite miliarde sub formă de ajutor federal către Ucraina.
Landul cu 2,1 milioane de locuitori, în mare parte rural, suferă de pe urma dezindustrializării și a depopulării.
Dar programul politic al AfD trece dincolo de măsurile economice și anti-imigrație și urmărește o resetare culturală. Aici intră în scenă Tillschneider.
Parlamentarul AfD s-a născut în România, la Timișoara, în perioada Războiului Rece. Familia sa s-a mutat în Germania de Vest când el era încă copil.
La universitate, a început să se intereseze de studiile islamice, atras de acest subiect tocmai pentru că îi era străin și necunoscut. Ulterior, a studiat în Siria, înainte de a-și obține doctoratul și de a publica o carte despre „originile hermeneuticii juridice în islamul timpuriu”.
Ulrich Siegmund și Hans-Thomas Tillschneider. FOTO: JAN WOITAS / AFP / Profimedia
După ce s-a mutat în Germania de Est în anii următori, Tillschneider a ajuns să descrie islamul ca fiind fundamental incompatibil cu societatea germană și a devenit o figură proeminentă în așa-numita „Noua Dreaptă”, o rețea de intelectuali radicali cunoscuți pentru reformularea vechilor idei extremiste în termeni mai acceptabili din punct de vedere cultural, scrie Politico.
El s-a asociat cu o facțiune extremistă din cadrul AfD numită Der Flügel („Aripa”), alături de politicianul din Turingia, Björn Höcke, care a stârnit condamnări în 2017 pentru că a numit marele memorial al Holocaustului din Berlin, situat lângă Poarta Brandenburg, un „monument al rușinii” și a cerut o „schimbare de 180 de grade” în politica memoriei din Germania.
Der Flügel a fost dizolvat în 2020, dar membrii săi, inclusiv Tillschneider, au devenit de atunci și mai influenți în cadrul partidului.
„Mai mult Bismarck, mai puțin Hitler”
Tillschneider a redactat cea mai mare parte a manifestului partidului, de 258 de pagini, scrie Financial Times.
La bază, dincolo de măsuri economice de revitalizare a landului, de beneficii sociale de miliarde de euro (care nu au finanțare), de atacul la adresa energiei verzi și de o politică dură de deportare a migranților, se află o serie de măsuri menite să „remedieze criza de identitate germană”.
Tillschneider a anunțat planuri de modificare a orelor de istorie, astfel încât acestea să conțină „mai mult Bismarck, mai puțin Hitler” – o formulare controversată care a fost recent eliminată din manifestul de guvernare.
AfD spune că „distrugerea tradițiilor a golit de conținut patrimoniul nostru cultural și a distrus astfel orice posibilitate de formare a unei identități naționale stabile”. „Vom remedia această criză de identitate printr-o politică culturală nouă și patriotică”, spune AfD.
Programul partidului propune, de asemenea, reducerea finanțării pentru „arta anti-germană” și dezvoltarea unei strategii de „turism patriotic” pentru land.
Școlile ar fi obligate să „prezinte familia tradițională, formată dintr-un bărbat și o femeie, ca model”, să „educe copiii în spiritul iubirii față de popor și patrie” și să arboreze steagul național „în locul steagului curcubeu”.
Biserici, sindicate, organizații ale societății civile și instituții culturale și-au exprimat repetat temerile privind o victorie a AfD.
Unii critici ai partidului afirmă că planurile AfD pentru Saxonia-Anhalt conțin elemente care amintesc de național-socialism, inclusiv angajamentul de a reduce sprijinul financiar acordat artei „anti-germane”.
Cultura memoriei
Liderii partidului afirmă că nu intenționează să elimine monumentele comemorative ale crimelor naziste, ci le vor finanța și restaura pe cele care „cinstesc sacrificiile soldaților” din ambele războaie mondiale.
„Acest sprijin ar trebui să beneficieze toate monumentele în mod egal, fără judecăți politice meschine”, se menționează în program.
„Soldații căzuți și-au dat viața pentru a-și apăra țara. Recunoașterea și cinstirea acestui mare sacrificiu reprezintă un prim semn al unei schimbări patriotice”, spune manifestul.
Dar lucrurile merg mai departe.
Cultura memoriei ocupă un loc central în Germania post-război. Procesul de asumare a responsabilității de către Germania de Vest pentru crimele naziste și Holocaust în deceniile de după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a contribuit la restabilirea prestigiului țării în rândul națiunilor democratice, făcând posibilă aderarea sa la alianțele occidentale.
Constituția țării a fost elaborată în spiritul respingerii nazismului, cu garanții menite să împiedice reapariția acestuia.
Însă pentru liderii cei mai extremiști ai AfD cultura memoriei nu a făcut decât să perpetueze ceea ce unii, printre care și Tillschneider, numesc un „cult al vinovăției”, menit să insufle dispreț de sine în rândul societății germane.
Fără a nega în mod deschis crimele naziste, aceștia susțin că confruntarea culturală și politică cu acestea a afectat identitatea poporului, lăsându-i pe germanii mai slabi, atomizați și vulnerabili în fața forțelor „globaliste”, precum UE și SUA.
Acest lucru, spun ei, trebuie să se schimbe.
Criticii cred că în spatele agendei patriotice a partidului se ascunde practic un revizionism periculos.
Alături de Rusia
În ceea ce privește politica externă, Tillschneider se situează de partea Rusiei în atacul acesteia asupra Ucrainei, lăudându-l pe președintele Vladimir Putin ca fiind „un bărbat adevărat, cu un sistem de valori sănătos” și insistând că Moscova „se apără”.
În 2022, după debutul războiului la scară largă din Ucraina, el a călătorit la Moscova pentru a-și arăta susținerea pentru Rusia. În 2024, a mers în Kaliningrad, exclava rusă de la Marea Baltică.
Anul trecut, Tillschneider a participat la o petrecere organizată cu ocazia zilei de naștere a lui Vladimir Putin la ambasada Rusiei din Berlin. Încă nu înțelege de ce se face atâta vâlvă. „Am băut niște sekt, am stat puțin la vorbă, atâta tot”, a spus el.
Deși politica externă ține de competența guvernului federal, AfD cere încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Miting AfD în Saxonia-Anhalt. FOTO: Michael Brandt / DPA / Profimedia
De asemenea, AfD-ul din din Saxonia-Anhalt intenționează să reintroducă cursurile de limbă rusă în școli și dorește ca elevii ruși să se întoarcă în Germania în cadrul programelor de schimb.
Partidul dorește de asemenea ca ucrainenii să fie considerați migranți ilegali, și nu refugiați de război.
AfD a fost frecvent acuzat de critici că favorizează Rusia, politicienii partidului solicitând în mod regulat normalizarea relațiilor cu Moscova și încetarea ajutorului militar acordat Kievului.
Reportajul tabloidului Bild a fost filmat în biroul politicianului din orașul Querfurt, unde Paul Ronzheimer, redactor-șef adjunct al ziarului, a remarcat cana și l-a chestionat pe Tillschneider pe această temă.
„Cana stă pur și simplu acolo. Nu asociez nimic special cu ea. Mi-a fost oferită cadou”, a spus Tillschneider, adăugând că războiul Rusiei din Ucraina „nu este războiul nostru”.
Când a fost presat în continuare pe această temă de către reporterul de la „Bild”, Tillschneider a continuat spunând că nu-și amintește cine i-a făcut cadoul și că „nu este solidar nici cu armata rusă, nici cu cea ucraineană…acum termină cu cana asta stupidă”.
Bild a relatat că, în urma interviului, Tillschneider a încercat să recurgă la acțiuni legale pentru a împiedica publicarea clipului în care apărea cana.
Vederile lui Tillschneider
Pozițiile lui Tillschneider sunt vizibile în program. Dar unele declarații mai vechi ale sale au fost și mai radicale.
În trecut, Tillschneider a fost citat spunând că islamul e ca o ciupercă: „Se poate stabili în Europa de Vest, își poate forma propriile societăți paralele, care se răspândesc ca o ciupercă pe trunchiul unui stejar german”.
El a mai spus că islamul este folosit, printre alții, de Consiliul Central al Evreilor „pentru a crea condiții multiculturale în Germania”, potrivit tagesschau24.
Potrivit lui Tillschneider, scopul nu este de fapt acela de a combate islamul, ci mai degrabă de a „slăbi cultura germană” și „în cele din urmă, de a distruge poporul nostru”.
Această afirmație este catalogată pe larg de experți drept o teorie a conspirație antisemită.
El a avut o problemă și cu bolnavii de HIV.
„Establishmentul liberal-de stânga îi celebrează pe bolnavii de SIDA, deoarece îi vede ca pe niște martiri ai unei societăți dezinhibate, hedoniste și hipersexualizate. Ei sunt prețul pe care îl plătim pentru un model social decadent. Dar nu ar trebui să plătim acest preț; ar trebui să aspirăm la un alt model social!”, a spus el, într-o postare pe Facebook.
Criticii programului său pentru Saxonia-Anhalt spun că manifestul este unul reacționar, care atacă drepturile minorităților și pe cele ale femeilor.
„Împreună scriem istorie”
În discuția cu presa, Tillschneider spune că succesul AfD nu vine dintr-o anumită problemă, ci reprezintă o respingere a întregii abordări a curentului dominant în ceea ce privește elaborarea politicilor publice.
El a susținut că „partidele consacrate au format un consens împotriva intereselor cetățenilor” și refuză să ia în considerare idei care contravin ortodoxiei lor.
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Abonează-te la Newsletter
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
„Pe 6 septembrie, pentru prima dată, avem o șansă realistă de a pune capăt acestui coșmar, de a pune capăt acestei orori!”, a spus el la un miting recent.
„Sărbătorim faptul că politicile îndreptate împotriva noastră – care ne răpesc libertatea, care ne privesc de autonomie, care ne sărăcesc- vor lua sfârșit”, a strigat el.
La același miting, figura vizibilă a partidului, Ulrich Siegmund, a făcut referire la importanța lui Tillschneider ca ideolog al AfD, mulțumindu-i pentru că a dedicat „sute de ore” manifestului de guvernare al partidului.
„Voi avea nevoie de el în următorii cinci ani, pentru că împreună scriem istorie”, a spus Siegmund.
Salutare tuturor! Am amânat episodul ăsta luni bune și recunosc de la început de ce: oricât aș citi, oricât aș asculta investitori vechi, analiști și chiar competitori, tot nu mă lămuream complet. Astăzi însă iau decizia. SpaceX se listează, cade, se ridică, iar eu urmăresc banii de la rachetă până în buzunarul meu. Pentru că cea mai mare listare din istoria burselor nu a fost, cred eu, despre rachete. Nici despre Marte, nici despre sateliți. A fost cel mai curat experiment de FOMO pe care ni l-a dat piața în ultimii ani.
Cronologia unui roller coaster de 53%
Pe 12 iunie 2026, SpaceX se listează pe NASDAQ la 135 de dolari pe acțiune. Oferta strânge 75 de miliarde de dolari și devine cel mai mare IPO din istorie, mai mare decât Alibaba, mai mare decât Aramco. Patru zile mai târziu, pe 16 iunie, acțiunea atinge 225,64 de dolari, adică vreo 67% peste prețul de lansare.
Apoi trenulețul o ia la vale. Pe 3 august acțiunea era la 104,83 de dolari. De la vârf la minim înseamnă minus 53%. Hai să punem asta în bani, că procentele sunt prea blânde: 10.000 de dolari băgați la 225 valorau vreo 4.650 de dolari la minim. Nu pentru că SpaceX ar fi dispărut, nu pentru că Starlink s-ar fi oprit din funcționat, nu pentru că rachetele au încetat să zboare. Ba chiar zboară și lansează sateliți mai mari și mai rapizi, vezi generația Starlink V3. Totul s-a întâmplat pentru un motiv mult mai plictisitor: ai plătit un preț de euforie pentru un business real. Diferența dintre business și preț e toată lecția episodului.
Cine a încasat de fapt din cel mai mare IPO din istorie
La orice listare uriașă trebuie pusă o singură întrebare cheie: unde s-au dus banii? Compania a strâns zeci de miliarde de dolari capital nou, deci pentru SpaceX IPO-ul a fost un succes din secunda unu, indiferent ce a făcut prețul după. Băncile au încasat comisioane de sute de milioane, chiar și cu procente negociate la sânge, iar banchierii sunt plătiți la tranzacție, nu au nevoie ca acțiunea să crească. Investitorii foarte timpurii, oameni ca Adeo Ressi sau tovarășii din PayPal Mafia, au un preț de intrare care a făcut deja toată treaba, așa că nu se uită la plus minus 20% într-o săptămână.
Și mai rămânem noi, retail-ul. Nu-mi place cuvântul, dar așa ne numesc corporațiile. Noi nu avem acces înainte de listare, venim după titluri și după ce graficul devine aproape vertical. Primim singurul lucru care nu apare în niciun material de marketing: volatilitatea. Compania a luat capitalul, băncile au luat comisioanele, investitorii timpurii stau pe câștiguri enorme, iar noi am primit emoțiile. Ăsta e follow the money aplicat la un IPO.
Intrarea în index nu e un vot de încredere
Pe 7 iulie se întâmplă partea genială, sau șmecheria, cum vreți să-i spuneți. SpaceX intră foarte repede în NASDAQ-100, exact scopul unei listări cu marfă puțină pe tarabă și interes uriaș. Estimările vorbeau de aproximativ 4,3 miliarde de dolari de cumpărare pasivă, generată doar de includerea în indice.
Un fond de indice nu stă într-o sală de ședințe să se întrebe dacă firma e atractivă la evaluarea asta. Dacă indicele se schimbă, fondul trebuie să intre, indiferent ce cred șefii de la New York sau pensionarii norvegieni. Doar că cererea mecanică nu e același lucru cu un vot de încredere pe business. Fondurile alea au fost cumpărători forțați, au luat la prețul pieței și au moștenit aceeași volatilitate ca noi.
Greșeala care costă cel mai mult
Oamenii se poartă ca și cum prima zi de tranzacționare e singura șansă pe care o vor avea vreodată. Nu e. Odată ce o companie e listată, piața îți dă prețuri zi de zi. Acțiunea a fost peste 225, apoi sub 105, apoi înapoi peste prețul de IPO. Nu ai avut o singură oportunitate, ai avut zece, la evaluări complet diferite. Piața ți-a dat SpaceX la 180, apoi la 150, apoi la 120, apoi la aproape 105.
Întrebarea corectă de investitor nu e „cum intru înaintea tuturor”, ci „acum că e listată, cât sunt eu dispus să plătesc pentru business-ul ăsta?”. Prima e frică, a doua e decizie. Diferența dintre ele e sistemul tău. Pentru nucleul portofoliului eu rămân la investiția recurentă, aceeași logică pe care am desfășurat-o când am calculat cât au pierdut 100.000 de lei ținuți în bancă timp de zece ani: iau decizia o dată, o automatizez și nu mai negociez cu mine în fiecare lună. Sistematic, nu emoțional.
Primul raport public arată o companie care ascunde două companii
Pe 4 august, SpaceX publică primul raport de rezultate din istoria ei de companie listată. Venituri trimestriale de aproximativ 7,8 miliarde de dolari, plus 92% față de anul trecut, dar și o pierdere netă de vreo jumătate de miliard. Doar că cifra consolidată ascunde ce se întâmplă în interior.
Starlink, divizia de conectivitate, a generat în jur de 4,3 miliarde de dolari venituri trimestriale și vreo 1,65 miliarde profit operațional. Asta e mașina de bani, cam singura: un business de abonamente cu marje reale, care crește global și care în zonele fără cablu nu are competitor serios, bate 5G-ul la stabilitate și de multe ori și la viteză.
Partea de rachete pare mult mai slabă, dar acolo e o capcană de contabilitate care merită înțeleasă. Când SpaceX lansează sateliți pentru clienți externi, se facturează și apare ca venit. Când își lansează proprii sateliți Starlink, folosește divizia de rachete ca să construiască infrastructura altei divizii, deci nu e vânzare, e cost intern. Economic, rachetele alea construiesc fix rețeaua care produce miliardele din conectivitate. Divizia care pierde bani o construiește pe cea care câștigă bani.
Când cumperi SPCX, cumperi și un program AI colosal
După tranzacția cu xAI din februarie, acționarii sunt expuși și la un program de investiții în inteligență artificială greu de procesat. Capexul din ultimul trimestru a ajuns la aproximativ 18,4 miliarde de dolari, majoritatea pe infrastructură pentru AI. Sunt analiști care estimează că firma ar putea avea nevoie de sute de miliarde suplimentare în anii următori, adică vor mai veni emisiuni de acțiuni și datorii, deci diluare. Uitați-vă doar la fabrica de procesoare Terafab: Casa Poporului e o garsonieră prin comparație. Chestia aia ori e viitorul, ori îngroapă compania.
Deci când cumperi SpaceX azi nu cumperi doar lansări. Cumperi rachete, conectivitate prin satelit, Starship, xAI, centre de date și un plan de procesare AI în spațiu care nu e fezabil la scară în deceniul ăsta. Toată piramida stă sub un singur ticker. Întrebarea despre cât mai ține goana asta după infrastructură AI înainte să se spargă ceva devine, brusc, o întrebare despre portofoliul tău.
Retail-ul a vândut fix înainte de revenire
Pe 7 august, investitorii de retail au devenit, conform datelor raportate, vânzători net de SpaceX pentru prima dată de la IPO. Trei zile mai târziu, pe 10 august, acțiunea închide la 138,74 de dolari, adică înapoi peste prețul de listare. Nu spun că piața a crescut pentru că a vândut retail-ul, aia ar fi o analiză proastă. Spun că secvența psihologică pare scrisă de un scenarist: cumperi de frică să nu ratezi, ții poziția în timp ce pierderea doare tot mai tare, vinzi de frică să nu se termine niciodată scăderea, apoi te uiți cum își revine. FOMO funcționează în ambele direcții.
Și mai e un capitol. Pe 6 august s-au deblocat vreo 911 milioane de acțiuni ale insiderilor, iar floatul public mai mult decât s-a dublat. Toată lumea aștepta prăbușirea. Numai că prietenii lui Elon nu au vândut, iar acțiunea a crescut cu peste 6% în ziua aia. În plus, l-au adus la masă pe amicul de la Nvidia cu o participație de 21 de miliarde de dolari, Harvard cu 2,2 miliarde și fondul suveran al Norvegiei. Ca la crypto, piața nu s-a calmat, doar și-a schimbat direcția emoției.
Alternativele: lopețile, nu febra aurului
Dacă crezi în economia spațială, dar nu vrei să pariezi pe o singură companie cu tot cu personalitatea de internet a fondatorului, uită-te la infrastructură. Rocket Lab, tickerul RKLB, are expunere pe lansări, sateliți și sisteme spațiale. Să fim clari, nu e „SpaceX mai ieftin”, e altă scară și alt profil financiar. Iar dacă preferi un coș, există ETF-uri tematice pe economia spațială, de exemplu VanEck Space Innovators UCITS, cu tickerul JEDI. Atenție însă, ETF-urile tematice pot fi volatile, concentrate și scumpe față de fondurile largi. Sunt exemple de studiat, nu recomandări.
Ce am cumpărat și cum arată portofoliul public
Pe 21 august 2026 am plasat ordinul pentru tranșa a treia: cinci acțiuni SPCX la aproximativ 136 de dolari, adică vreo 680 de dolari. Motivul nu e că știu eu prețul corect, nu-l știe nimeni. Motivul e că azi înțeleg business-ul mult mai bine decât în prima zi de tranzacționare.
Portofoliul public arată în momentul ăsta cam 3.400 de euro active nete, un randament pozitiv de 2,82% pe toată perioada și un profit net de 73,68 de euro după șapte tranzacții. La BAE Systems, poziția pe care am deschis-o când am băgat primii 1.000 de euro pe apărare și nu pe AI, sunt pe plus cu 29 de lire. Leonardo și Thales, plus 23 fiecare. Pe NextEra, plus 87. Singurul minus notabil e pe ETF-ul de energie GRID EU, minus 33, fix unde nu mă așteptam, având în vedere tot ce am povestit despre cine profită când se scumpește curentul din cauza AI. E un randament mare? Nu. Dar bate inflația și dobânzile la depozite, iar în ritmul ăsta cred că după un an de Follow the Money o să bat indicele.
Concluzia: cel mai mare cost al unui IPO celebru e psihologic
Pentru cineva care a cumpărat lângă primul vârf, IPO-ul ăsta a costat până la jumătate din bani înainte de revenire. Pentru altcineva a însemnat săptămâni de stres și somn prost. Dar cel mai scump lucru nu a fost comisionul de tranzacție, ci credința că dacă nu cumperi imediat nu mai primești nicio șansă. Piața le-a dat oamenilor altă șansă, și încă una, și încă una. De aia seria asta se numește Follow the Money și nu Follow the Hype, și de aia păream întârziat și pe acțiunile de apărare, exact ca atunci când ne întrebam unde mai punem banii în plin bear market pe crypto.
SPCX rămâne o piesă de Lego în portofoliul meu, suficient de interesantă cât să vreau să o dețin și suficient de riscantă cât să nu o las să domine. Data viitoare mergem la cel mai mare portofoliu pe care îl aveți deja și nu l-ați văzut niciodată: Pilonul 2, unde 8 milioane de români sunt investitori fără să știe mare lucru despre asta. Ne vedem acolo.
Episodul face parte din seria Follow the Money și este realizat împreună cu Freedom24, sponsorul seriei și platforma pe care rulează portofoliul public. Investițiile implică risc și puteți pierde o parte sau tot capitalul investit. Instrumentele menționate aici sunt exemple discutate în scop educațional, nu recomandări de cumpărare sau vânzare. Achiziția mea este propria mea decizie de portofoliu. Comisionul de 0% se aplică achizițiilor realizate prin ETF Investment Plan, restul achizițiilor urmează tariful standard. Performanța trecută nu garantează rezultatele viitoare. Faceți-vă propria analiză și verificați disponibilitatea, eligibilitatea și condițiile fiecărui instrument în contul vostru.
Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 s-a produs duminică dimineața, 6 septembrie 2026, în zona seismică Vrancea-Buzău, potrivit datelor transmise de Institutul Național pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Număr 3 WTA la 32 de ani,Jessica Pegula le-a învins în minimum de seturi pe Gabriela Ruse și Sofia Kenin, înainte de a trece un prim duel delicat, în cadrul US Open 2026.
În turul al treilea, finalista US Open 2021, Leylah Fernandez, a condus-o pe Jessica Pegula – finalistă US Open 2024 – cu 1-0 la seturi, iar emoțiile mari au persistat până în finalul setului secund.
Introspecție fără menajamente pentru Jessica Pegula, după startul de meci ratat din turul trei
1-6, 6-4, 6-3 a fost scorul confruntării dintre Jessica Pegula și Leylah Fernandez, partidă în care sportiva americană admite că „a lenevit”, în prima parte.
La finalul întâlnirii cu Leylah Fernandez, Jessica Pegula nu s-a ferit să vorbească sincer despre ce s-a întâmplat în primul set, în care și-a apropiat un singur game, în cele 31 de minute de joc.
Pegula, conștientă că riscă înfrângerea, în meciul cu Sorana, dacă va repeta același început de meci
„Nu simt că am fost prezentă în primul set. Încercam să îmi dau seama unde trebuie să servesc, unde să returnez. Cred că a jucat puțin diferit azi, față de meciurile trecute.
Eu nu mi-am făcut pașii aproape de minge, am fost puțin leneșă la început,” a explicat Jessica Pegula, în interviul oferit pe teren, imediat după terminarea jocului.
„Întotdeauna a fost dur de jucat contra ei. Niciodată nu mă simt confortabil atunci când o întâlnesc pe Leylah. Chiar dacă am câștigat, știam – mai ales, după cum a început meciul – că trebuie să muncesc din greu. Sunt foarte bucuroasă că am reușit să găsesc un plan de joc, în setul doi, pentru a întoarce meciul,” a completat Pegula.
Sorana Cîrstea, ajunsă în optimile US Open 2026, fără set pierdut
La fel ca pe zgura de la Roland Garros, unde a acces în sferturile de finală fără să cedeze vreun set, Sorana Cîrstea a mărșăluit cu puține emoții până în faza ultimelor șaisprezece jucătoare, la New York.
Julia Grabher (112 WTA), Diane Parry (31 WTA) și Jasmine Paolini (21 WTA) au fost jucătoarele întrecute de Sorana Cîrstea cu 2-0 la seturi, într-o listă de adversare mai complicat de eliminat decât primele patru avute la Roland Garros, în acest an: Ksenia Efremova, Eva Lys, Solana Sierra și Xiyu Wang.
OnePlus testează un nou telefon de performanță cu ecran de 185 Hz și răcire activă. Digital Chat Station descrie un prototip Pro dintr-o sub-serie orientată spre performanță, iar indiciile duc spre viitorul OnePlus Ace 7 Pro. Numele comercial nu apare însă în postare, deci asocierea rămâne deocamdată neoficială.
Prototipul folosește un ecran plat de 6,78 inch, cu rezoluție 1.5K și rată de refresh de 185 Hz, alături de Snapdragon 8 Elite Gen 5. Configurația testată urcă până la 16 GB RAM și 1 TB de stocare, dar elementul mai neobișnuit este ventilatorul integrat pentru răcire activă.
OnePlus a mers până acum pe soluții pasive consistente. Ace 6 are vapor chamber, Snapdragon 8 Elite și ecran de 165 Hz, iar OnePlus 15R combină tot 165 Hz cu sistemul Cryo Velocity, bazat pe cameră de vapori și grafen. Un ventilator intern poate evacua mai rapid căldura în sesiuni lungi de gaming, ceea ce ajută procesorul să-și păstreze frecvențele ridicate și să limiteze throttling-ul termic.
Specificații vehiculate pentru posibilul OnePlus Ace 7 Pro
Ecran: 6,78 inch, plat, rezoluție 1.5K
Rată de refresh: 185 Hz
Procesor: Snapdragon 8 Elite Gen 5
Memorie: până la 16 GB RAM
Stocare: până la 1 TB
Răcire: ventilator activ integrat
Cameră frontală: 16 MP
Camere spate: 200 MP + 50 MP
Cei 185 Hz arată direcția de gaming, dar cifra singură nu garantează o diferență majoră față de 165 Hz. Jocul trebuie să suporte un framerate suficient de ridicat, iar telefonul să-l poată menține. Tocmai aici poate deveni mai important ventilatorul decât cei 20 Hz în plus. OnePlus a experimentat deja cu răcirea asistată pe Ace 6 Ultra, însă acolo ventilatorul este un accesoriu ce poate fi montat extern, nu o componentă integrată în telefon.
Surpriza vine și din zona foto. Digital Chat Station menționează un setup posterior de 200 MP + 50 MP, descris ca apropiat de cel al unui flagship, plus o cameră selfie de 16 MP. Nu sunt precizate tipurile senzorilor, dimensiunile lor sau rolul camerei de 50 MP, astfel că rezoluțiile sunt momentan singurele date concrete despre sistemul foto.
Nu avem încă informații din această scăpare despre capacitatea bateriei, puterea de încărcare, software sau data lansării. Nici OnePlus Ace 7 Pro nu este un nume confirmat oficial, iar datele provin de la un prototip de inginerie, ceea ce lasă loc pentru modificări înaintea unei eventuale versiuni comerciale.
Piața aurului a avut o lună august agitată, cu o creștere rapidă a prețului până la peste 4.650 de dolari pe uncie troy, urmată de o coborâre spre 4.430 de dolari. Evoluția metalului prețios a fost influențată de deciziile și declarațiile venite din Statele Unite, dar și de cererea tot mai mare.
