Autoritățile din Constanța au activat marți seară Planul Roșu de Intervenție, după ce zeci de turiști cazați într-un hotel din stațiunea Saturn au prezentat simptome specifice unei posibile toxiinfecții alimentare. Potrivit Ministerului Sănătății, 58 de persoane, dintre care 11 copii, au fost asistate medical, iar șase au fost transportate la spital. DSP Constanța a deschis o anchetă epidemiologică și a prelevat probe din blocul alimentar al hotelului.

ACTUALIZARE 23.37 Bilanțul persoanelor evaluate medical a ajuns la 58, dintre care 11 minori.

Șase persoane, inclusiv doi minori, au fost transportate la spital pentru investigații suplimentare.

ACTUALIZARE 23.27 Ministerul Sănătății a anunțat că persoanele cazate la hotelul din Saturn au prezentat simptome specifice unei posibile toxiinfecții alimentare. Potrivit celui mai recent bilanț, 55 de persoane, dintre care opt minori, au fost asistate medical de echipajele de urgență, iar șase persoane au fost transportate la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța.

Inspectorii Direcției de Sănătate Publică (DSP) Constanța s-au deplasat la hotel și au început o anchetă epidemiologică. De asemenea, au fost prelevate probe din blocul alimentar al unității.

Ministerul Sănătății precizează că situația este în dinamică.

ACTUALIZARE 22.52 36 de persoane, dintre care 28 de adulți și opt minori, primesc îngrijiri medicale la fața locului, potrivit celui mai recent bilanț transmis de ISU Constanța.

Șase persoane au fost transportate la spital.

ACTUALIZARE 22.16 „În momentul de faţă, 20 adulţi şi 8 minori acuză stare de rău şi sunt asistaţi medical la faţa locului”, a transmis ISU Constanţa.

„În acest moment, la spital vor pleca în total 6 persoane (3 cu SAJ şi 3 cu ATPVM), dintre care o femeie însărcinată şi o mamă cu 2 minori”, a anunţat ulterior ISU Constanţa.

Pentru gestionarea eficientă a situaţiei, au fost alocate: 1 autospecială de stingere, 3 autospeciale pentru transport personal şi victime multiple, 3 microbuze, 1 ambulanţă SMURD şi 4 ambulanţe aparţinând serviciului judeţean de ambulanţă.

ACTUALIZARE 21.33 Potrivit ISU Constanța, 16 persoane, dintre care nouă adulți și șapte minori, au fost asistate medical.

Doi adulți, o femeie și un bărbat, au fost preluați de un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) și transportați la spital.

Știrea inițială

Potrivit ISU Constanța, Planul Roșu de Intervenție a fost activat începând cu ora 20:28, potrivit News.ro.

Echipajele medicale urmează să facă triajul celor 30 de persoane.

Inițial, ISU Constanța a transmis că incidentul a avut loc la un hotel din stațiunea Jupiter, însă ulterior a revenit asupra informației și a precizat că este vorba despre un hotel din Saturn.

Editor : Ș.A.

Mulți dintre noi și-au rătăcit, la un moment dat, cheile sau și-au găsit mai greu cuvintele în timpul unei conversații. Astfel de episoade sunt obișnuite și, de regulă, nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, ele pot stârni, pe bună dreptate, anxietate, într-un context în care discuțiile despre boala Alzheimer și alte forme de demență sunt tot mai frecvente în spațiul public.
Multe dintre episoadele de uitare pot avea explicații simple, iar problemele care le provoacă pot fi reversibile, consideră experții. Potrivit medicului Nathaniel Chin, specialist în geriatrie și director medical la Wisconsin Alzheimer’s Disease Research Center, citat de publicația „The Washington Post“, dacă simptomele uitării se manifestă subtil, ocazional, iar persoana simte că funcționează bine, per ansamblu, riscul ca problema să fie una de natură patologică este destul de redus, potrivit Hotnews.
„Atunci când încă îți gestionezi finanțele, îți respecți programările și te orientezi în locuri familiare, episoadele ocazionale de uitare nu trebuie să deranjeze atât de mult. Ele sunt mai puțin îngrijorătoare decât problemele de memorie care afectează viața de zi cu zi”, explică Nathaniel Chin.
Totuși, este important de știut că ideile greșite, precum aceea că este normal ca un creier îmbătrânit să uite, fac ca intervenția medicală să întârzie, subliniază dr. Adina Ioana Petrea, medic primar neurolog în cadrul MedLife. De aceea, este important ca, dacă episoadele se repetă, persoana să fie evaluată medical pentru a identifica eventualele cauze, care uneori pot fi legate de probleme de somn, de modificări hormonale sau de stresul cotidian.
De obicei, ceea ce considerăm a fi uitare nu reprezintă, de fapt, o problemă legată de memorie. Contribuie la sentimentul de uitare și haosul din viața de zi cu zi, oamenii fiind nevoiți să își împartă atenția între muncă, familie, grija pentru propria sănătate și o listă lungă de lucruri de făcut.
Alarmele constante pe telefon și notificările neîncetate nu fac altceva decât să producă și mai multă agitație în creier, ceea ce înseamnă o capacitate mai redusă a acestuia de a procesa și a reține volumul mare de informații pe care trebuie să le proceseze.
„Se întâmplă așa pentru că amintirile trebuie codificate înainte de a putea fi recuperate”, explică și Nina Vasan, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford și fondator și director al Stanford Lab for Mental Health Innovation.
Un aspect-cheie de luat în calcul este calitatea somnului. În timpul somnului, creierul consolidează amintirile de scurtă durată și le transformă în amintiri de lungă durată. O metaanaliză din 2024 a arătat că restricționarea somnului la 3-6,5 ore pe noapte afectează formarea memoriei, comparativ cu un somn de 7-11 ore. În analiza generală, efectele restricționării somnului asupra memoriei nu au fost semnificativ diferite de cele observate după privarea totală de somn.
Somnul tinde să devină mai fragmentat odată cu înaintarea în vârstă, iar trezirile repetate pot contribui la dificultăți de atenție și memorie. Aceste schimbări nu înseamnă însă că problemele persistente sau progresive de memorie trebuie considerate o consecință inevitabilă a vârstei.
Însă există și foarte mulți adulți de vârstă mijlocie care fie au copii mici, fie au un loc de muncă stresant care nu le permite să aibă un somn de calitate, este de părere Brian Balin, profesor de neuroștiințe, citat de „The Washington Post“.
Studiile arată că privarea de somn și tulburările de somn, precum insomnia sau apneea în somn netratate pot interfera cu procesul de consolidare a memoriei, îngreunând în același timp procesele de învățare și concentrare, dar și capacitatea unei persoane de a acorda atenție și de a reține informații.
Schimbările hormonale din timpul perimenopauzei și menopauzei pot afecta memoria. Concret, hipocampul și cortexul prefrontal, regiuni implicate în memorie și funcțiile executive, sunt bogate în receptori pentru estrogen. Modificările hormonale din timpul tranziției către menopauză sunt una dintre explicațiile studiate pentru problemele de memorie și pentru dificultățile de a-și găsi uneori cuvintelor raportate de unele femei.
De exemplu, o analiză SWAN publicată în 2009, care a urmărit peste 2.000 de femei, a identificat modificări cognitive subtile și temporare în timpul tranziției către menopauză. La testările repetate, femeile aflate în perimenopauză nu au prezentat aceeași îmbunătățire a memoriei verbale și a vitezei de procesare observată înainte și după această perioadă. Efectul a fost tranzitoriu.
În timpul tranziției către menopauză pot apărea și modificări ale dispoziției, anxietate sau tulburări de somn, factori care, la rândul lor, pot influența atenția și performanța cognitivă.
Persoanele diagnosticate cu depresie, cu ADHD, cu afecțiuni tiroidiene, dar și cu hipoacuzie netratată sau cu carență de vitamina B12 pot avea, de asemenea, probleme cu memoria.
Vizita la medic devine o necesitate în momentul în care simptomele devin constante și ne afectează viața. Medicii sunt de părere că, atunci când o persoană uită frecvent anumite lucruri, e bine să discute acest aspect cu medicul lor, astfel încât să se asigure că nu este vorba despre o problemă de sănătate din sfera afecțiunilor neurodegenerative.
Medicii pot evalua dacă modificările de memorie se încadrează în schimbările cognitive asociate înaintării în vârstă sau dacă există o cauză care necesită investigații ori tratament. Potrivit cercetărilor, un stil de viață sănătos, care presupune exerciții fizice regulate, o dietă sănătoasă, vizite regulate la medic și o serie de activități care să solicite funcția cognitivă pot îmbunătăți considerabil sănătatea creierului. De asemenea, este esențial ca tulburările de somn, dacă ele există, să fie tratate.
Simptomele de depresie sau alte probleme de sănătate mintală trebuie evaluate și tratate corespunzător, întrucât o depresie netratată poate avea simptome asemănătoare cu demența.
Există anumite situații care pot fi considerate situații de alarmă. Spre exemplu, atunci când o persoană uită în mod frecvent conversații recente, nu doar unde și-a pus cheile sau telefonul. De asemenea, situațiile în care o persoană repetă aceleași întrebări sau face aceleași afirmații fără să conștientizeze trebuie discutate cu un medic specialist.
Atunci când o persoană ajunge să se rătăcească în locuri cunoscute sau când are probleme legate de orientare în spații care îi erau familiare, este nevoie de o evaluare medicală de specialitate. Și, nu în ultimul rând, merită consultat un medic dacă apropiații observă că o persoană uită diverse lucruri comune, cum ar fi rețetele unor preparate pe care le gătea frecvent sau drumul spre magazinele pe care le frecventează în mod obișnuit.

Post Views: 47

iQOO 16 ar putea schimba serios aspectul spatelui, dacă noul leak atribuit lui Digital Chat Station se confirmă. O schiță publicată de GSMArena arată un modul foto pătrat, cu colțuri puternic rotunjite și trei camere legate vizual într-un singur ansamblu.

E o schimbare destul de vizibilă față de iQOO 15, unde camerele stau într-un modul „plutitor” mai convențional. Pentru iQOO 16, Digital Chat Station vorbește și despre detalii aplicate pe rama insulei foto, texturi la interior și un proces nou de fabricație pentru panoul spate. Descrierea tipsterului merge până la comparația cu un OZN; eu m-aș opri la ideea că telefonul încearcă măcar să nu arate ca încă un flagship cu trei cercuri puse într-un pătrat.

Camera se schimbă, restul rămâne pe rețeta iQOO

Designul nou nu vine singur. Un leak anterior despre camerele lui iQOO 16 indica trei senzori de 50 MP, cu un senzor principal mai mare, de 1/1,3 inch și obiectiv f/1.68. Periscopul ar rămâne la un format de 1/1,95 inch, deci upgrade-ul foto important pare concentrat mai degrabă pe camera principală.

Restul cifrelor sunt exact genul de specificații cu care iQOO încearcă de obicei să atragă publicul interesat de gaming și performanță: ecran plat Samsung de aproximativ 6,85 inch, rezoluție „2K”, refresh la 165 Hz și o baterie care ar ajunge la aproximativ 8.500 mAh. Pentru comparație, actualul iQOO 15 are 7.000 mAh.

Procesorul este asociat în leak-uri cu viitoarea familie Snapdragon 8 Elite Gen 6. Am scris deja că iQOO 16 ar putea debuta în septembrie alături de o tabletă compactă de gaming, dar nici calendarul și nici specificațiile finale nu au fost confirmate de companie. Qualcomm are Snapdragon Summit programat pentru 22-24 septembrie, deci piesele încep să se așeze, fără să avem încă imaginea oficială completă.

Până atunci, noul leak ne spune în primul rând că iQOO nu schimbă doar componentele interne. Dacă schița reflectă produsul final, iQOO 16 va fi ușor de diferențiat de predecesor inclusiv când stă cu ecranul în jos — lucru care nu mai este chiar garantat într-o generație de flagship-uri tot mai apropiate ca aspect.