Japonia încetează treptat să finanțeze restul lumii. Va aprinde aceasta fitilul următoarei crize globale?

Timp de un sfert de secol, ratele dobânzilor zero sau chiar negative i-au determinat pe japonezi să împrumute în masă obligațiuni americane, europene și australiene , transformând Japonia în cel mai mare deținător străin de datorie guvernamentală americană și unul dintre cei mai stabili și fiabili creditori din lume, scrie presa elenă.

Acum, fluxul de bani își schimbă direcția. Cu randamentul obligațiunii japoneze pe 10 ani peste 3% pentru prima dată din 1996, investițiile interne devin din nou atractive. Și atunci când, probabil, cel mai mare fond de economii din lume va înceta să urmărească randamente în străinătate, lumea își pierde principalul finanțator.

Numărătoarea inversă a început deja.

Nu există niciun semn că Japonia își lichidează brusc portofoliul masiv de datorii externe, în valoare de aproximativ 2,4 trilioane de dolari. Datele arată însă o schimbare constantă.

Până pe 22 august, investitorii japonezi vânduseră obligațiuni străine în valoare netă de 3 trilioane de yeni, sau aproximativ 18,7 miliarde de dolari – cea mai mare ieșire de la vânzarea masivă din 2022.

Pe piața obligațiunilor de trezorerie americane, managerii observă retragerea unuia dintre cei mai importanți cumpărători marginali.

De ce 3% schimbă ecuația

În urmă cu doi ani, randamentul obligațiunii japoneze pe 10 ani era sub 1%. Astăzi, acesta s-a triplat. În aceeași perioadă, randamentul obligațiunii americane pe 10 ani a crescut cu aproximativ un punct procentual, ceea ce a dus la o reducere a spread-ului dintre cele două piețe cu peste 100 de puncte de bază.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

EconoMix

Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.

Abonează-te la Newsletter

EconoMix

Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.

Abonează-te

Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.

Abonat

Confirmă abonarea pe e-mail.

Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.

Randamentul nominal al obligațiunilor americane rămâne mai mare. Pentru un investitor japonez, însă, comparația nu se oprește aici. Trebuie luat în considerare și riscul valutar, costul acoperirii acestuia și posibilitatea unor fluctuații ulterioare ale yenului.

Cu un randament al obligațiunilor pe 10 ani peste 3%, piața obligațiunilor japoneze oferă acum un randament decent, fără aceste riscuri suplimentare. „Este ușor să cumperi obligațiuni pe 10 ani peste 3%”, spune managerul de fonduri Toshinobu Chiba, care și-a redus optimismul față de obligațiunile americane și s-a orientat către piața internă.

Cheia constă în faptul că Japonia încetează treptat să mai fie cumpărătorul suplimentar de datorie externă. O cerere nouă mai mică din partea unuia dintre cei mai mari „economisitori” din lume înseamnă randamente mai mari în SUA, Europa și Australia.

Dilema gigantului de 1,8 trilioane de dolari

Piețele globale au simțit o parte din nervozitatea lor în iulie, când Japonia a lăsat deschisă posibilitatea unor modificări ale strategiei Fondului său de investiții în pensii guvernamentale.

Fondul gestionează aproximativ 1,8 trilioane de dolari și este unul dintre cei mai puternici investitori instituționali din lume. Nu există încă semne că își restructurează portofoliul. Cu toate acestea, posibilitatea consolidării pozițiilor interne este suficientă pentru a influența piețele.

Aceste poziții au fost acumulate de-a lungul deceniilor și nu pot fi inversate brusc fără pierderi mari. Schimbarea va fi probabil graduală: mai puține achiziții noi de titluri de valoare străine, reinvestirea unei porțiuni mai mici din obligațiunile ajunse la scadență și o creștere prudentă a portofoliilor interne.

Datoria de 207% nu spune toată povestea

Randamentele în creștere ridică îngrijorări legitime cu privire la finanțele publice ale Japoniei. Cu o datorie de aproximativ 207% din PIB, țara are cel mai mare raport dintre economiile dezvoltate – aproape dublu față de media G7.

Tabloul de lucru este însă mai complex. Guvernul japonez a blocat o mare parte din datoria sa la rate ale dobânzii scăzute și cu o scadență medie de aproximativ nouă ani. Așadar, randamentele mai mari de astăzi se transferă lent în buget. Rata medie reală a dobânzii la datorie a fost de doar 0,7% anul trecut, în timp ce economia a crescut cu 4,5% nominal.

Mai pe românește: Japonia are o datorie publică foarte mare, dar nu simte imediat efectul creșterii dobânzilor. Asta pentru că statul japonez s-a împrumutat în trecut pe perioade lungi, la dobânzi foarte mici. Este ca și cum ai fi luat acum câțiva ani un credit ipotecar cu dobândă fixă de 1% pe 10 ani. Chiar dacă astăzi dobânzile din piață au urcat la 5%, tu continui să plătești 1% până expiră contractul.

La fel și Japonia: mare parte din datoria sa are o maturitate medie de aproximativ 9 ani. Asta înseamnă că noile dobânzi mai mari afectează bugetul doar treptat, pe măsură ce vechile împrumuturi ajung la scadență și trebuie refinanțate.

Mai există un aspect important: În medie, Japonia a plătit anul trecut doar 0,7% dobândă reală la datorie. În același timp, economia sa a crescut cu 4,5% în termeni nominali (adică incluzând și inflația). Cu alte cuvinte, economia a crescut mult mai repede decât costul datoriei.

O analogie simplă

Dacă ai o datorie de 100.000 de lei și plătești o dobândă de 700 de lei pe an, dar veniturile tale cresc cu 4.500 de lei pe an, datoria devine mai ușor de suportat în timp.

Acesta este marele avantaj al Japoniei: deși are o datorie uriașă, costul ei este încă mic în raport cu ritmul de creștere al economiei. Problema va apărea doar dacă dobânzile rămân ridicate mulți ani și guvernul va fi nevoit să refinanțeze tot mai multă datorie la costurile noi, mai mari.

Focul lent al ratelor dobânzilor și al demografiei

Riscul real nu este o incapacitate bruscă de refinanțare, ci o deteriorare lentă. Pe măsură ce datoria veche și ieftină ajunge la scadență și este înlocuită cu una mai scumpă, se preconizează că plățile dobânzilor se vor dubla între 2025 și 2031.

În același timp, îmbătrânirea populației va crește cheltuielile pentru sănătate și îngrijire pe termen lung. Conform politicilor actuale, rata datoriei ar putea scădea până la aproape 190% din PIB până la mijlocul anilor 2030, dar se așteaptă să crească din nou ulterior.

Japonia are timp, o piață internă adâncă, datorii emise aproape exclusiv în propria monedă și active semnificative.

Inversarea unei ere globale

Timp de decenii, Japonia a reușit să își finanțeze ieftin datoria masivă, exportând în același timp economii către restul lumii. Acum, ambele părți ale ecuației se schimbă: Tokyo va plăti mai mult, iar investitorii japonezi vor avea mai puțină nevoie să caute randamente în altă parte.

Nu este nevoie de o vânzare masivă de obligațiuni americane sau europene pentru ca impactul să se simtă. Tot ce este nevoie este o oprire a fluxului constant de capital japonez nou.

Marea schimbare, așadar, nu constă în faptul că Japonia abandonează lumea. Ci în faptul că, după trei decenii, „casa” a devenit din nou suficient de atractivă pentru a o păstra. Iar pentru o planetă deja copleșită de datorii, pierderea acelui cumpărător s-ar putea dovedi foarte costisitoare.

Acesta s-a declarat mulțumit în special de progresul echipei în organizarea jocului, după o perioadă cu multe ratări și greșeli individuale. Tehnicianul a vorbit și despre grandioasele transferuri anunțate de Gigi Becali, care a dezvăluit că FCSB pregătește aducerea a trei jucători străini pentru aproape 5 milioane de euro, și spune că orice întărire a lotului este binevenită.

Marius Baciu: „O victorie de moral, aveam nevoie de o descătușare”

„Este o victorie de moral pentru ei. Aveam nevoie de o descătușare. Parcă am dat prea multe goluri. Am avut o ocazie foarte mare și la început. Nu veneam după o perioadă simplă, am avut atât de multe greșeli personale. Am încercat să le explic că trebuie să găsim lucrurile cele mai simple pentru a ieși din situația asta.

După primirea golului, am picat în ultimul meci, chiar dacă am revenit. Am ratat mereu foarte mult și am greșit foarte mult. Mă bucur de acest meci. E o altă competiție, sunt trei puncte foarte importante pentru noi. Orice meci ne dă speranță și încredere că putem construi în continuare. Nu e simplu.

Astăzi, din punctul de vedere al organizării jocului, am crescut mult. (n.r. – întrebat despre transferurile anunțate de Gigi Becali) Asta mă bucură foarte mult. Foarte bine că ne aduce jucători. Am și spus că se poate oricând să apară jucători și ne bucură oricând că apar jucători care ne ajută. Va fi mult mai simplu pentru noi.

Ne-am ridicat la un nivel foarte bun. Trebuie să muncim în fiecare zi pentru a fi o echipă pe gustul suporterilor. Nu e ușor când ești o echipă nouă”, a declarat Marius Baciu, la finalul partidei de la Mioveni.

• Cupa României: Poli Timișoara – Rapid, joi, 20:30, DGS 1

• Cupa României: Bacău – Universitatea Craiova, joi, 17:30, DGS 1

După ce a anunțat că l-a transferat pe Meriton Korenica de la CFR Cluj, cu 600.000 de euro, și a lăsat să se înțeleagă faptul că are acorduri și pentru Karlo Muhar, și pentru Denis Drăguș, Gigi Becali a transmis că vrea să mai transfere un atacant.

FCSB, dispusă să dea două milioane de euro pentru Jovo Lukic

Prima variantă este Jovo Lukic, pentru care Gigi Becali a anunțat că e dispus să plătească o sumă uriașă, nu mai puțin de două milioane de euro, cu un milion mai puțin decât a cerut ”U” Cluj. Mai există două opțiuni din străinătate, dar Gigi Becali a transmis că mai trebuie să le ”studieze”.

”O să mai fie un atacant. Mă gândesc la Lukic. La ora asta, rămâne un milion și jumătate. E posibil să ridic la două milioane, dar mai mult de două nu dau nici cinci bănuți în plus. Mai am două variante pentru postul de atacant. Merg pe Lukic și-ți spun de ce. Lasă, bă, să-l știu eu, chiar dacă altul e mai bun decât Lukic, lasă să-l știu eu.

Mai am două variante pentru atacant. Eu merg pe Lukic că vreau să-l știu eu. La Craiova, el nu avea așa mare experiență și deprindere, dexteritate, dar el se bătea, se vedea că avea forță. El se bătea, dar nu avea cu cine. A crescut, dar nici la Craiova n-a fost foarte rău. Pe mine mă interesează Lukic ăsta de la U Cluj, nu de la Craiova. Repet, mai avem doi atacanți, ne uităm la ei.

Eu dormeam, eu nu-mi dădeam seama de zgârcenia asta. Eu nu-mi dau seama unde sunt? Că n-am jucători. Imediat m-am trezit. Să nu creadă acum că dă Becali 2,5 milioane. Ei nu au visat în viața lor să dea un jucător pe două milioane. La cât de pitic e Boc… Glumesc, sunt prieten cu el”, a precizat Gigi Becali, la Digi Sport Special.

VIDEO Intervenția lui Gigi Becali de la Digi Sport Special

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Gigi Becali: ”Trei jucători mă costă 5 milioane”

Până la aducerea unui atacant central, Gigi Becali a precizat că în cursul zilei de joi vor fi prezentate ”trei bombe nucleare”, care sunt Karlo Muhar, Meriton Korenica și Denis Drăguș. Patronul FCSB-ului susține că cele trei mutări îl vor costa un total de 5 milioane de euro, sumă în care intră și salariile jucătorilor. Doar Denis Drăguș va avea un salariu de un milion de euro pe an.

”Bombe, bombe! Mâine vor fi trei bombe nucleare! Bine că a fost așa cu UTA. I-am zis lui Mihai că mă fac de râs la bătrânețe. Cum adică? Iau 10 milioane, vând toți jucătorii și nu iau jucători valoroși? Mă fac de râs? M-am hotărât și o să vezi tu mâine! Mulți bani! Trei jucători mă costă 5 milioane!”, a precizat Gigi Becali.

Etichete: gigi becali , jovo lukic

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News