Beneficiile vaccinului Shingrix, administrat în două doze, ar putea fi comparabile cu cele ale tratamentului zilnic cu medicamente pentru tensiunea arterială, spun cercetătorii.

Vaccinul actual împotriva zonei zoster pare să reducă semnificativ riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral (AVC), potrivit oamenilor de știință, care susțin că acesta ar putea contribui la prevenirea a mii de decese în fiecare an.

Noua cercetare, bazată pe datele a 70.000 de persoane din SUA, a constatat că cei care au primit Shingrix au prezentat un risc cu 12% mai mic de a primi un diagnostic de boală cardiovasculară în următorii trei ani și jumătate. Dacă se confirmă, atunci acest beneficiu ar fi comparabil cu administrarea zilnică a unui medicament pentru scăderea tensiunii arteriale, au afirmat oamenii de știință, potrivit The Guardian.

Dr. Maxime Taquet, lector la Universitatea din Oxford, care a condus studiul, a declarat: „Dacă se confirmă în studiile clinice, vaccinarea persoanelor în vârstă împotriva zonei zoster ar putea preveni sute de mii de cazuri de boli coronariene, accidente vasculare cerebrale și insuficiență cardiacă la nivel mondial, devenind astfel una dintre cele mai eficiente intervenții pe care le-am putea oferi pentru a proteja atât creierul, cât și inima la vârste înaintate. Efectul ar putea fi enorm.”

Zona zoster este o afecțiune dureroasă și gravă cauzată de reactivarea virusului varicelei, care rămâne latent în organism după o infecție anterioară. Aceasta poate provoca o erupție cutanată și nevralgii care pot persista luni sau ani de zile după dispariția erupției, o complicație cunoscută sub numele de nevralgie postherpetică.

Primul vaccin împotriva zonei zoster, Zostavax, a fost pus la dispoziție în 2006 și se baza pe o versiune atenuată a virusului varicelei. Acesta a fost urmat de un vaccin mai eficient, Shingrix, care utilizează o tehnologie de vaccinare mai nouă și care, în Marea Britanie, este pus la dispoziție treptat persoanelor cu vârste cuprinse între 65 și 79 de ani, în cadrul unei campanii de vaccinare etapizate.

Mai multe studii anterioare au sugerat că persoanele vaccinate pot prezenta un risc mai scăzut de boli cardiovasculare. Cu toate acestea, studiile respective au comparat persoanele vaccinate cu cele nevaccinate, ceea ce a lăsat loc de distorsiuni ale rezultatelor. Noul studiu a depășit această limitare comparând incidența bolilor cardiovasculare la persoanele care au fost vaccinate înainte și după trecerea rapidă de la Zostavax la Shingrix în SUA, în 2017.

Efect echivalent cu cel al medicamentelor antihipertensive

Cercetătorii au monitorizat dosarele medicale ale a 70.000 de adulți cu vârsta de 60 de ani și peste, timp de șapte ani după vaccinare, care a cuprins o doză inițială și o doză de rapel.

Vaccinul Shingrix a fost asociat cu o reducere de 12% a evenimentelor cardiovasculare – inclusiv infarcturi miocardice, insuficiență cardiacă și accidente vasculare cerebrale – în primii trei ani și jumătate după vaccinare. La sfârșitul perioadei de urmărire, vaccinul a fost asociat cu un risc cu 4% mai mic de boli cardiovasculare, potrivit noului studiu, publicat în Nature Medicine.

Deși acest lucru reprezintă o schimbare minoră a riscului absolut, totuși impactul general ar putea fi substanțial, având în vedere că bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale sunt principalele cauze de deces. „Dacă se confirmă (într-un studiu randomizat controlat), efectul vaccinului Shingrix ar fi echivalent cu cel al medicamentelor antihipertensive”, a afirmat Taquet.

În prezent sunt în desfășurare mai multe studii care ar putea furniza dovezi mai concludente. Cercetătorii investighează, de asemenea, motivul pentru care vaccinul poate contribui la protejarea sănătății cardiovasculare. O posibilitate este ca zona zoster să crească riscul de boli cardiace și vasculare, iar vaccinul, fiind mai eficient, să reducă acest risc. Alternativ, vaccinul ar putea avea efecte mai ample asupra sistemului imunitar, care suprimă proteinele inflamatorii.

Dr. Hugo Pedder, cercetător în domeniul modelării statistice la Universitatea din Bristol, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat: „Un studiu randomizat ar fi cea mai bună modalitate de a răspunde cu certitudine dacă vaccinurile recombinante oferă într-adevăr beneficiile observate aici în comparație cu vaccinurile vii, dar până la realizarea unui astfel de studiu, această cercetare oferă unele dintre cele mai bune dovezi observaționale care susțin un efect al vaccinurilor recombinante față de cele vii asupra rezultatelor cardiovasculare”.

Vaccin împotriva zonei zoster. Imagine ilustrativă. FOTO: © Sherry Young | Dreamstime.com

Problema provine din modul Eco al Asus, care dezactivează complet GPU-ul dedicat

Curățare grăbită: Laptopurile Asus moderne oferă o opțiune concepută pentru a maximiza durata de viață a bateriei prin reducerea utilizării hardware-ului. Așa cum a descoperit recent un utilizator, totuși, această caracteristică „Mod Eco” poate produce, de asemenea, consecințe nedorite, afectând modul în care Windows gestionează componentele hardware și procesul de curățare ulterior a driverului.

Funcția mod Eco disponibilă pe laptopurile de gaming Asus poate determina Windows să elimine driverul GPU instalat pe sistem. Un utilizator care deține un laptop ROG Zephyrus G14 a descoperit problema neplăcută după ce a petrecut „luni” investigând de ce GPU-ul GeForce RTX 5070 Ti discret al sistemului ar dispărea brusc. Din fericire pentru persoanele care își folosesc laptopurile pentru a juca efectiv jocuri, acest tip de problemă ar trebui să fie relativ rare în condiții normale de funcționare.

Proprietarul laptopului și-a împărtășit recent calvarul pe Reddit. După ce au folosit sistemul în „modul Eco” timp de câteva săptămâni, au descoperit că driverul Nvidia a dispărut. GPU-ul discret al sistemului nu mai funcționa și au fost nevoiți să reinstaleze driverele GeForce Game Ready pentru a restabili complet funcționalitatea.

După ce a căutat prin jurnalele Windows, utilizatorul a descoperit că sistemul de operare include o perioadă de expirare înainte de a elimina componentele hardware sau perifericele indisponibile. Modul Eco disponibil prin utilitarul Asus Armory Crate dezactivează complet GPU-ul dedicat laptopului, așa cum explică Asus, forțând Windows să se bazeze în schimb pe grafica integrată a procesorului.

În modul Eco, dGPU-ul este în esență „dispărut” sau deconectat de la sistem. În consecință, Windows începe o numărătoare inversă care poate declanșa în cele din urmă o rutină de curățare amănunțită gestionată de biblioteca pnpclean.dll. Timeout implicit este de 30 de zile, dar laptopul Zephyrus al utilizatorului se pare că a avut un timeout de doar 15 zile.

După ce a rulat mașina în modul Eco timp de mai bine de două săptămâni, Windows a declanșat rutina pnpclean și a eliminat complet driverele Nvidia „rămășite” după ce GPU-ul a fost deconectat de la sistem prea mult timp.

Trecerea înapoi la modul Normal în Armory Crate a făcut ca GPU-ul să reapară, dar Windows a revenit la utilizarea unui driver de adaptor de afișare de bază care nu oferea funcționalitate completă a GPU-ului. De asemenea, utilizatorul a furnizat instrucțiuni pentru a verifica dacă alți posesori de laptopuri Asus ar putea întâmpina aceeași problemă după ce a folosit modul Eco pentru o perioadă lungă de timp.

Laptopul meu ROG este, din păcate, prea vechi (2017) pentru a rula Armory Crate, deoarece așteptam cu nerăbdare să testez personal „trucul” GPU care dispare.

Forțarea unui laptop de gaming cu un GPU discret modern să-și folosească grafica integrată este probabil un scenariu relativ rar, ceea ce înseamnă că puțini oameni vor experimenta vreodată efectele rutinei pnpclean ascunse. După cum au explicat utilizatorul Reddit și dezvoltatorii instrumentului alternativ Armory Crate G-Helper, utilizatorii care au nevoie de această configurare specială pot dezactiva procesul de curățare automată a driverului modificând Registrul Windows.