„Lapidarea digitală” e o realitate, nu un simplu concept. Cu toții simțim ura și insultele din comentariile de pe internet. Am întâlnit tot mai mulți experți care refuză sau ezită să apară în presă, din cauza jignirilor unor comentatori online. „Nu mi se pare în regulă ca munca și imaginea mea să fie terfelite”, mi-a spus un specialist cu care am făcut recent un interviu despre efectele secetei din România. 

• În România nu se vorbește despre acest subiect, care este cercetat în Occident.
• „Sunt vizați de ura digitală, în special cei care lucrează pe teme controversate precum migrația, vaccinarea și studiile de gen, schimbările climatice sau inegalitatea socială”,  spune un studiu realizat la Universitatea din Viena. 
• În articol sunt prezentate patru cazuri din România, dar și cum profesori din alte țări europene sunt timorați de comentariile online împotriva lor. Unii au renunțat să mai apară în presă.
• Cine umple vidul lăsat în urmă de retragerea specialiștilor din dezbaterea publică?
• Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.

Nu s-a temut de talibani, dar a ținut minte comentariile jignitoare ale românilor

„Îmi aduc foarte bine aminte de interviul pe care mi l-ați luat în 2021. Mai exact, de comentariile la interviu”, mi-a spus experta, fără vreo urmă de ironie în voce.  

Zilele trecute, am sunat-o pe una dintre cele mai curajoase românce pe care le-am cunoscut. Nu am să-i dau numele, pentru că nu am acordul ei, dar în septembrie 2021, când am vorbit prima dată, conducea biroul din Kabul al unei organizații neguvernamentale internaționale. Era la puțin timp după căderea Afganistanului în mâinile talibanilor, iar țările occidentale își retrăgeau precipitat cetățenii, pentru a nu fi vânați de noii conducători ai țării. 

Experta nu a vrut să plece atunci, deși MAE i-a repatriat pe toți românii care au vrut acest lucru. A fost nevoită s-o facă un an mai târziu, deoarece, spune ea, era pusă pe o listă neagră de către talibani. 

Acum, românca este stabilită într-o altă țară, ai cărei cetățeni au nevoie de asistență occidentală. Dar mi-a mai spus că nu a rupt toate toate legăturile cu Afganistanul. Mai ține încă cursuri de engleză online cu fete din Kabul. În Afganistan, fetele nu au voie la școală dincolo de ciclul primar. Trebuie să se ascundă dacă vor să să învețe.

La 5 ani distanță, a rămas cu această amintire din contactul ei cu presa din România: comentariile nepoliticoase, jignitoare, care i-au fost adresate pe internet de câțiva dintre compatrioții săi. 

Când am întrebat-o acum dacă îmi poate acorda un alt interviu, a spus că se mai gândește. 

O femeie care nu s-a temut să rămână în Afganistan, când majoritatea occidentalilor se grăbeau spre aeroport, ezită acum să se întâlnească cu publicul din România.

„Nu mi se pare în regulă ca munca și imaginea mea să fie terfelite”

Exemplul de mai sus nu este deloc singular. Dar este unul care m-a mâhnit destul de mult. În ultimul timp, am constatat că oameni din România care au ceva de spus într-un domeniu – experți, profesori universitari, intelectuali – au rețineri să mai apară în presă, din cauza numărului mare de comentarii jignitoare.

Zilele trecute, un cercetător de la un institut românesc, care a explicat la podcastul „Rațiunea, înapoi!” ce efecte are seceta din aceste zile și a demontat unele fake news-uri de pe internet, m-a rugat să opresc comentariile de pe YouTube.

„Nu mi se pare în regulă ca munca mea și imaginea mea să fie terfelite. De acum înainte, prefer să rămân în comunitatea căreia mă adresez, prin prisma meseriei pe care o practic”, mi-a spus specialistul. 

Deși este unul dintre puținii specialiști din România în domeniul respectiv, zeci de comentarii i-au luat în batjocură expertiza.  

„Am fost înjurată cum nu mi s-a întâmplat niciodată”

Mai am și alte exemple. De data aceasta, este vorba despre o expertă în mobilitate urbană, care lucrează într-o rețea globală din care fac parte câteva mii de administrații locale și regionale. Am încercat în urmă cu câteva luni să-i iau un interviu, după ce mai făcusem unul în urmă cu câțiva ani. De data aceasta, m-a refuzat. Nu mi-a spus explicit motivul, dar am dedus singur: comentariile cititorilor din precedenta ei interacțiune cu publicul român nu au fost prea plăcute.

Ea este o susținătoare a transportului în comun și spune că, în marile orașe, mersul cu mașina individuală trebuie descurajat prin toate mijloacele. În interviu, a spus și un lucru pe care, în mod evident, publicul din România nu era pregătit să-l audă: că orașele sunt proiectate de bărbați și de aceea există spații atât de generoase pentru mașini. A fost declanșatorul valului de hate care s-a abătut asupra ei. 

Miercuri, am vorbit cu o cercetătoare româncă în științe politice, profesoară la o universitate europeană, care a scris studii despre ascensiunea populismului. Încă de la începutul discuției, m-a rugat să am grijă la comentariile de pe YouTube: „Nu sunt împotriva libertății de exprimare, dar la un alt interviu la care am participat am fost înjurată cum nu mi s-a întâmplat niciodată”.

„Prinși în furtună”

În general, reacțiile de acest fel apar la domenii incomode. Iar experții despre care vorbim le-au studiat și, de multe ori, au ajuns la concluzii care nu sunt pe placul tuturor. 

Eu am dat patru exemple locale, dar fenomenul este unul global. Iar alții, spre deosebire de România, îl și studiază.

„Cercetătorii sunt din ce în ce mai vizați de ura digitală, în special cei care lucrează pe teme controversate precum migrația, vaccinarea și studiile de gen, schimbările climatice, drepturile omului și inegalitatea socială”, se afirmă într-un studiu cu titlul „Prinși în furtună: Un studiu calitativ privind ura în mediul digital la adresa cercetătorilor”, realizat de o echipă de la Departamentul de Comunicare din Universitatea din Viena. 

Cercetarea a fost făcută pe baza unor chestionare la care au răspuns profesori universitari din Austria, Franța, Ungaria și Suedia. În general, cei chestionați nu au spus lucruri diferite de ceea ce vedem și în România: au primit mesaje și comentarii care i-au catalogat „dezgustători”, „proști”, „idioți”, „impostori” și așa mai departe. Mulți comentatori le-au contestat și legitimitatea expertizei, „acuzându-i că „fac parte dintr-un fel de sistem sau că sunt motivați financiar în producerea de informații”. 

Au renunțat să mai apară în presă

Cum au reacționat profesorii la aceste mesaje? Din răspunsurile primite la chestionare, rezultă că majoritatea celor din eșantion au ales fie să nu mai publice deloc pe rețelele de socializare, fie să împărtășească informații doar cu un grup restrâns, în principal în cadrul unei bule profesionale. Mai mult, „unii au decis să evite interviurile din ziare sau de la televizor, mai ales atunci când au simțit că subiectul ar putea fi controversat și ar putea provoca atacuri împotriva lor”, scriu autorii studiului. 

Ca să spunem lucrurilor pe nume, profesorii expuși la ură au ales autocenzura. Chiar dacă recunosc că acest lucru afectează libertatea academică. 

Concluzia cercetării este însă una zdrobitoare, în opinia mea: „Reducerea la tăcere a vocilor experților în mass-media și în spațiul online creează un vid care permite răspândirea necontrolată a dezinformării”. 

Ce ar mai fi de spus? În primul rând, că astfel de studii nu există în România sau, dacă există, ele nu sunt publice. 

Exagerează?

Recunosc că până să mă documentez pe acest subiect am fost tentat, mai degrabă, să-i judec pe experții care se feresc de interacțiunile cu publicul: „Exagerează”, m-am gândit. Mi-am și permis să-i spun unuia dintre ei că „așa este internetul, chiar dacă unii ne jignesc, ei nu reprezintă majoritatea”.

Greșeala mea a fost însă să nu țin seama de faptul că noi, jurnaliștii, prin natura meseriei, avem pielea mult mai tăbăcită decât alții. Când am parte de atacuri la persoană, după articole publicate, uneori le povestesc prietenilor la o bere și ne amuzăm. Dar, de regulă, ignor comentariile neargumentate sau care nu au legătură cu subiectul. 

Nu ar trebui să avem, totuși, aceeași pretenție și de la ceilalți. Pe ei îi afectează mai mult aceste atacuri și este firesc să fie așa. În studiul din Austria, au fost și participanți care au răspuns că au renunțat efectiv la proiectul la care lucrau sau chiar la funcția universitară, din cauza mesajelor jignitoare. 

Nu vorbim aici de „hate speech”, pe bază de sex, religie sau etnie, care este un subiect separat. Nici de amenințările cu moartea, care ar trebui să ajungă automat la poliție.

Și mai este ceva de reținut: nu e nici măcar obligatoriu ca mesajele jignitoare să fie umane. Studiile arată că cel puțin 20% din conversațiile de pe internet sunt produse de boți. Din nou, e vorba de algoritmii care ne influențează viața. 

La fel de posibil este și ca mizeriile postate la adresa unui cercetător să facă parte dintr-o campanie direcționată. Suntem în mijlocul unui război hibrid și practic e posibil orice.  

Nu am aflat o soluție la această problemă. Autorii studiului de la Universitatea din Viena recomandă mai întâi înțelegerea fenomenului. „Contramăsurile ar trebui să ia în considerare, atât volatilitatea urii digitale, cât și necesitatea unor răspunsuri adaptate la dinamica lumii reale”. 

Nu propune nimeni cenzură, limitarea libertății de exprimare și așa mai departe. Totuși, avem această concluzie, deloc confortabilă, care merită repetată:

„Reducerea la tăcere a vocilor experților în mass-media și în spațiul online creează un vid care permite răspândirea necontrolată a dezinformării”. 

Poate fi și acesta un scop în sine. Un război hibrid înseamnă, uneori, și să-i faci pe oameni să creadă că cineva le fură apa din Dunărea. Chiar dacă astfel s-ar încălca legile fizicii. 

Jurnalistul Gabriel Bejan trimite în fiecare marți newsletterul „Rațiunea, înapoi!”. Dacă vă interesează contextul din spatele știrilor, puteți să vă abonați aici:

Rațiunea, înapoi!

Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.

Abonează-te la Newsletter

Rațiunea, înapoi!

Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.

Abonează-te

Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.

Abonat

Confirmă abonarea pe e-mail.

Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi pe premierul bulgar Rumen Radev că un eventual atac al Iranului asupra Bulgariei va fi considerat un atac împotriva întregii Alianțe Nord-Atlantice. Mesajul vine după ce Financial Times a scris că Teheranul analizează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, relatează EFE și Agerpres.

Mesajul lui Rutte este menționat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după o convorbire telefonică între premierul bulgar și secretarul general al NATO.

Mark Rutte „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin al Alianței și disponibilitatea forțelor NATO din regiune de a reacționa la orice amenințare și de a o neutraliza, se arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianței, cu toate măsurile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, potrivit aceluiași comunicat.

Financial Times a scris miercuri că forțele iraniene evaluează posibilitatea atacării unor obiective americane din Europa, dacă președintele Donald Trump intensifică războiul. Publicația britanică citează două surse de la Teheran „apropiate regimului”, care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv din Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt aeronave-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de aeronave sunt folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de vânătoare și a bombardierelor implicate în atacurile împotriva Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două asemenea aeronave sunt staționate în prezent la baza Bezmer, însă Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial numărul acestora.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potențialele ținte ale represaliilor iraniene se numără și Cipru, unde o bază aeriană britanică a fost atacată cu o dronă în martie, precum și cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.

Președintele american Donald Trump a transmis marți că nu au loc discuții cu Iranul și că nici nu sunt programate astfel de negocieri. Miercuri, liderul de la Casa Albă a anunțat o campanie fără precedent de „război economic și izolare” împotriva Iranului.

Anterior, luni, un înalt oficial de la Teheran a declarat pentru Reuters că Iranul va escalada tensiunile în Strâmtoarea Ormuz și dincolo de aceasta și va trece la ofensivă militară, dacă Statele Unite nu revin în câteva săptămâni la aplicarea deplină a acordului de pace provizoriu semnat în iunie.

Acordul, semnat la 17 iunie, a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului. Înțelegerea ar fi trebuit să fie urmată de negocieri suplimentare, pe o perioadă de 60 de zile, care să conducă la un acord final privind cele mai conflictuale chestiuni, în special programul nuclear iranian și sancțiunile impuse Teheranului.

La 8 iulie, după ce a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz, președintele Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului. Acestea fuseseră oprite timp de trei luni, printr-un armistițiu care suspendase campania militară americano-israeliană lansată la 28 februarie.

Trump a declarat atunci că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. Iranul a ripostat prin noi lovituri asupra bazelor americane din țările aliate SUA în regiune și prin blocarea din nou a Strâmtorii Ormuz.

În prezent, Statele Unite nu mai desfășoară sistematic atacuri aeriene asupra Iranului și par să mizeze mai degrabă pe o tactică de sufocare economică a țării prin intermediul blocadei navale.

Iranul nu va aștepta însă la nesfârșit ridicarea blocadei și va trece la acțiune într-un interval de cel mult câteva săptămâni, a declarat pentru Reuters un oficial iranian neidentificat.

Editor : Ș.A.

După atacul masiv din cursul nopţii, soldat cu 15 morţi, ruşii au atacat Kievul şi pe parcursul zilei cu diverse tipuri de armament. Seara, în districtul Holosiivskîi, a fost lovit un centru de afaceri: o persoană a murit, iar alte câteva au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda, citându-l pe primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko.

Autorităţile au anunţat că, în cartierul Holosiivskîi, a izbucnit un incendiu într-un centru de afaceri ca urmare a unui atac inamic. Kliciko a declarat că în clădire au fost găsite o persoană decedată şi două persoane rănite.

Potrivit informaţiilor preliminare, fragmente de dronă au căzut peste clădire. Echipele de salvare continuau operaţiunile de căutare în clădire.

Klitciko a declarat ulterior că, în a doua parte a zilei, în capitală, practic pentru prima dată în ultimele câteva luni, a fost atacat în mod deliberat un obiectiv de infrastructură critică. Locuitorii din raionul Desnianskîi şi o parte a raionului Dniprovski ar putea avea întreruperi în alimentarea cu apă caldă. Kliciko a adăugat că specialiştii lucrează la refacerea infrastructurii avariate.

În noaptea de 20 august, ruşii au atacat Kievul cu rachete balistice, iar în oraş s-au auzit explozii. 15 persoane au murit, iar numărul răniţilor a ajuns la 39.

Joi, în cursul zilei, primarul Kliciko a anunţat că resturi ale unei drone inamice au căzut pe o clădire nerezidenţială din districtul Desnianski.

În total, ţinând cont şi de regiunea înconjurătoare a capitalei, bilanţul victimelor ajunsese joi seara la 17 morţi şi peste 40 de răniţi.

Preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat că eşecul aliaţilor Ucrainei de a reface stocul de rachete de apărare aeriană costă vieţi omeneşti.

Forţele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat zeci de rachete de croazieră, precum şi rachete balistice şi hipersonice, şi 168 de drone, într-un atac masiv desfăşurat în timpul nopţii. Forţele aeriene au precizat că aproape 90% dintre drone şi majoritatea rachetelor de croazieră au fost doborâte. Acestea nu au specificat dacă vreuna dintre rachetele balistice, mai letale, a fost interceptată – având în vedere că săptămâna trecută au afirmat că furnizarea unor astfel de informaţii îi oferă Rusiei un motiv de bucurie.

Zelenski a calificat atacul de joi drept unul dintre cele mai „cinice, calculate şi de amploare” din cei patru ani şi jumătate de război.

Etajele superioare ale unui bloc de locuinţe cu nouă etaje au fost distruse în cartierul Solomianskîi din Kiev, unde au murit cel puţin opt persoane, a declarat primarul Vitali Kliciko. Acesta a decis ca vineri să fie zi de doliu.

Reacția lumii „nu este adecvată”, afirmă Zelenski

În total, 30 de clădiri rezidenţiale, o şcoală, un spital de copii şi o grădiniţă se numără printre clădirile avariate din Kiev şi din zonele înconjurătoare, a spus Zelenski.

Ministerul Apărării din Rusia a declarat că Moscova a folosit atacuri aeriene şi drone pentru a lovi ţinte din Kiev şi din împrejurimi, inclusiv instalaţii care produc componente pentru drone, un depozit militar şi un centru logistic.

Pe măsură ce Rusia şi-a intensificat atacurile balistice în ultimele luni, Zelenski a făcut apel la aliaţi să refacă stocul Ucrainei de rachete interceptoare Patriot – singura armă din arsenalul său capabilă să doboare o rachetă balistică. „Fiecare rachetă suplimentară salvează vieţile poporului nostru”, a pledat Zelenski, adăugând că rachetele de înlocuire nu au fost încă primite. „Din păcate… reacţia lumii la astfel de atacuri nu este întotdeauna adecvată”, a constatat el.

Zelenskiy a avertizat, pe de altă parte, că Moscova nu va negocia serios pentru pace atât timp cât Ucraina nu dispune de sisteme de apărare antirachetă pentru a-şi apăra oraşele. Discuţiile mediate de SUA pentru a pune capăt războiului au intrat în impas la începutul acestui an, deoarece Kievul a refuzat să cedeze cererilor Rusiei de a ceda mai mult teritoriu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe X, ca răspuns la mesajul lui Zelenski, că lucrează împreună cu statele membre şi partenerii pentru a furniza Ucrainei capacităţi antibalistice, considerând acest lucru „cea mai urgentă dintre priorităţi”.

Un atac de nouă ore care a vizat inclusiv depozitele de alimente

Prim-ministrul ucrainean Serhii Koreţki a afirmat că unele depozite de alimente şi sediile Crucii Roşii din jurul oraşului Kiev au fost avariate în urma atacului din timpul nopţii, care a durat aproape nouă ore, relatează Reuters.

În ultimele săptămâni, fructele şi legumele proaspete au dispărut ocazional de pe rafturile unor supermarketuri din Kiev, ca urmare a atacurilor asupra depozitelor logistice ale retailerilor de produse alimentare.

Atacurile ruseşti au vizat, de asemenea, un punct de trecere a frontierei cu Moldova din regiunea Odesa, de la Marea Neagră, unde atacurile repetate asupra porturilor şi navelor au dus practic la oprirea exporturilor agricole vitale ale Ucrainei, exercitând presiune asupra preţurilor globale la alimente.

Rafinăria TANECO și un terminal petrolier de la Krasnodar, lovite de Ucraina

La rândul său, Ucraina şi-a intensificat şi ea atacurile asupra Rusiei, vizând instalaţiile petroliere şi infrastructura logistică pentru a încerca să submineze capacitatea Moscovei de a continua războiul.

Armata ucraineană a declarat joi că a lovit rafinăria de petrol TANECO din Tatarstan şi un terminal petrolier din regiunea Krasnodar.

Ucraina a făcut propuneri de pace negociatorilor americani, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pentru un plan de încetare a războiului, a declarat Zelenski luna aceasta.

Kremlinul a declarat joi că nu există încă informaţii cu privire la o posibilă vizită la Moscova a lui Kushner şi Witkoff, care au fost ultima dată în capitala Rusiei în ianuarie şi nu au vizitat încă Kievul. Nu a fost încă confirmată nicio dată pentru o vizită propusă în Ucraina, potrivit unei surse familiarizate cu discuţiile.

Editor : B.E.