Atacul eșuat al Rusiei cu drone asupra unui aeroport german a făcut parte dintr-un model periculos de escaladare care, potrivit experților și oficialilor, riscă să declanșeze o confruntare deschisă cu NATO, indiferent dacă Kremlinul dorește acest lucru sau nu, scrie The New York Times.
Oficialii germani au declarat săptămâna aceasta că statul rus se află în spatele atacului, în cadrul căruia o dronă explozivă a lovit un avion de marfă ucrainean staționat, iar o alta pare să se fi ciocnit cu un avion care decola. Niciuna dintre drone nu a explodat. Dacă ar fi avut succes, atacul ar fi putut provoca morți sau răniți și ar fi putut duce la consecințe imprevizibile, au afirmat oficialii.
Acesta a fost cel mai dramatic dintr-o serie de astfel de atacuri, care include comploturi de plasare a dispozitivelor incendiare la bordul avioanelor de marfă DHL, de aruncare în aer a căilor ferate din Polonia și de incendiere a depozitelor și centrelor comerciale din toată Europa.
Astfel de atacuri au început să aibă loc la scurt timp după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, ca parte a eforturilor președintelui Vladimir Putin de a aduce războiul în Occident. Însă, potrivit oficialilor occidentali din domeniul securității, frecvența și intensitatea acestora au crescut recent. Atacurile, alături de rapoartele recente ale serviciilor de informații occidentale care sugerează că Rusia ar putea planifica un fel de incursiune militară sau provocare de-a lungul flancului estic al NATO, au pus Europa în alertă și i-au determinat pe oficiali să caute soluții.
„Europenii se confruntă cu cruda realitate că aceasta este noua normalitate”, a declarat miercuri Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. „Trebuie să ne mobilizăm, iar asta înseamnă să fim pregătiți să răspundem mai bine și mai rapid la imprudența Rusiei.”
Creșterea numărului de atacuri pare să fie determinată, în parte, de frustrarea lui Putin față de situația de pe câmpul de luptă, au afirmat experții. Progresul este lent, iar pierderile sunt enorme, în timp ce economia Rusiei a fost pusă la grea încercare de o campanie ucraineană de lovituri de la distanță împotriva depozitelor de comerț electronic, rafinăriilor de petrol și centrelor logistice militare. În viziunea lui Putin, Rusia nu se află doar în război cu Ucraina, au spus experții. Ea se luptă, de asemenea, cu ceea ce el numește „Occidentul colectiv”, pe care îl acuză că furnizează armele, informațiile și tehnologiile care i-au menținut pe ucraineni în luptă.
Putin a negat întotdeauna implicarea Rusiei în acte de sabotaj pe teritoriul european și a sugerat că autoritățile germane ar fi plantat dovezi privind implicarea Rusiei în atacul de la Leipzig. Însă, săptămâna aceasta, el s-a referit la Occident ca la „rechinii imperialismului” și a sugerat că dușmanii Rusiei vor primi ceea ce merită.
„Dacă cineva încearcă să ne tragă în jos pe lanțul trofic și să ne înghită, să ne devoreze, s-ar putea să primească un pumn în dinți”, a declarat Putin într-o conferință de presă. „Iar Rusia este pregătită să facă acest lucru, în ciuda apetitului și a colților acestor rechini, care cresc rapid.”
Autoritățile germane au deschis, de asemenea, anchete privind posibile atacuri de sabotaj asupra unui furnizor din domeniul apărării din München și a două substații electrice; un incendiu a izbucnit la o fabrică de drone din Polonia, despre care oficialii au afirmat că a fost cel mai probabil cauzat de sabotaj; iar serviciul de informații al Danemarcei a declarat că Rusia recruta danezi pentru a ataca firme din domeniul apărării.
Asta s-a întâmplat doar în această săptămână.
„Rusia nu doar planifică, ci și pune în aplicare acte de sabotaj împotriva companiilor din domeniul apărării și a industriei de apărare din Europa”, a declarat serviciul de informații danez, PET, într-un comunicat. „Serviciile de informații rusești pregătesc în mod activ acte de sabotaj îndreptate împotriva industriei de apărare din Danemarca.”
Nimeni nu a fost ucis sau rănit grav în urma atacurilor, dar orice vărsare de sânge ar reprezenta o criză profundă pentru NATO, care a fost creată pentru a descuraja și a combate o invazie terestră și care nu dispune de instrumentele necesare pentru a răspunde la un conflict care se intensifică treptat. Organizația s-a confruntat deja cu dificultăți în a găsi o modalitate adecvată de a răspunde la agresiunea Rusiei.
„Rusia a avut destul de mult noroc”, a declarat Julianne Smith, fostul ambasador al SUA la NATO în timpul administrației Biden. „La un moment dat, situația va scăpa de sub control, cineva va fi rănit și acest lucru va pune alianța în fața unei dileme diferite.”
Ca răspuns la atacul de la Leipzig, Germania a anunțat închiderea unei misiuni diplomatice și restricții suplimentare de călătorie pentru cetățenii ruși, printre alte măsuri. Acuzarea publică a Rusiei în legătură cu astfel de activități este rară, în parte deoarece poate fi dificil să se stabilească o legătură directă între autorii atacurilor și statul rus.
Alexander Dobrindt, ministrul de interne al Germaniei, a declarat marți că anchetatorii aveau dovezi că agenții care controlau dronele lucrau „în numele unor entități ale statului rus”.
Confruntarea cu astfel de atacuri s-a dovedit dificilă în special pentru Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care a fost concepută ca un factor de descurajare împotriva invaziei din partea Uniunii Sovietice. Până în prezent, acțiunile Rusiei nu au atins acest nivel.
Se pune întrebarea până unde va merge Putin, în special dacă va încerca să testeze direct articolul 5, principiul central al NATO. Acesta prevede că un atac asupra unui membru al alianței este un atac împotriva tuturor.
Puțini oficiali occidentali din serviciile de informații consideră probabil un atac iminent asupra unui membru al NATO, cu siguranță nu unul care să implice forțele terestre ruse, care sunt blocate în Ucraina. Însă, în fața implicării occidentale în Ucraina, Putin ar putea simți că nu are altă opțiune decât să aducă conflictul în Europa într-un mod limitat, au afirmat experții.
„Nu cred că vor un al treilea război mondial, dar trebuie să demonstreze tuturor că nu este momentul să se pună cu ei”, a declarat Piotr Krawczyk, fostul director al serviciului de informații externe al Poloniei.
Țările membre ale NATO nu pot face prea multe în mod deschis pentru a pedepsi Rusia pentru atacurile de sabotaj, în afară de impunerea de sancțiuni și expulzarea diplomaților.
Însă țările occidentale au la dispoziție o serie de răspunsuri sub acoperire, printre care intensificarea sprijinului de informații acordat Ucrainei, desfășurarea de atacuri cibernetice și subminarea intereselor rusești în alte părți ale lumii. În august, guvernul german a adoptat un proiect de lege care autorizează serviciile sale de informații să întreprindă măsuri active, precum sabotajul și atacurile cibernetice. Dacă va fi aprobat de parlament, agențiile ar dobândi această competență pentru prima dată în istoria postbelică a Germaniei.
Caracterul secret al acestor răspunsuri face dificilă evaluarea eficacității lor, deși intensificarea atacurilor din partea Rusiei este un semn că eforturile Occidentului nu sunt suficiente.
„Deoarece nu au fost descurajați în mod adecvat și Moscova nu a plătit un preț, Putin interpretează acest lucru ca un semnal de a continua”, a declarat fosta ambasadoare Smith.
O altă provocare pentru NATO este menținerea coeziunii între cele 32 de țări membre. După anunțul Germaniei din această săptămână, un cor de aliați și-a exprimat sprijinul și solidaritatea, inclusiv ambasadorul american la NATO, Matthew G. Whitaker. De remarcat, însă, că declarația sa nu a menționat Rusia pe nume. În schimb, o declarație a prim-ministrului britanic Andy Burnham a menționat Rusia de trei ori.
Această omisiune a fost un exemplu al eșecului administrației Trump de a trage Kremlinul la răspundere. De la preluarea mandatului anul trecut,Donald Trump a lăsat ocazional să se înțeleagă posibilitatea impunerii unor sancțiuni pentru încălcările comise de Putin, dar rareori a dus acest lucru până la capăt.
Săptămâna trecută, la sediul NATO, Elbridge Colby, un înalt oficial al Pentagonului, a omis, de asemenea, orice mențiune despre Rusia, în timp ce îndemna țările europene să preia inițiativa în sprijinirea Ucrainei, ca parte a unui efort de reducere a prezenței militare americane pe continent. Iar miercuri, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a dat vina pe Ucraina pentru prețurile ridicate la energie care afectează economia globală, invocând atacurile acesteia asupra industriei petroliere ruse. El nu a menționat că Rusia a declanșat războiul și a vizat fără încetare infrastructura civilă a Ucrainei.
Oficialii occidentali consideră că amenințarea unui răspuns unit este cea care ține Kremlinul sub control. Și tocmai această unitate pare să o testeze Putin cu fiecare nou atac.
Deocamdată, oficialii occidentali insistă că NATO își păstrează efectul de descurajare, deși ambivalența administrației Trump a creat incertitudine cu privire la continuarea acestuia.
„Evaluarea noastră este că Vladimir Putin înțelege în prezent atât ce înseamnă articolul 5, cât și care ar fi consecințele sale reale”, a declarat Kaupo Rosin, șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, într-un interviu acordat săptămâna aceasta unui post de știri local.
„Principala noastră preocupare, însă, este viitorul”, a spus el. „Trebuie să ne asigurăm că, peste șase luni, un an sau cinci ani, Rusia va avea în continuare aceeași înțelegere că descurajarea NATO funcționează.”
Editor : B.E.
