În timp ce compania sa, Open AI, se scufundă în datorii imposibil de acoperit, CEO-ul Sam Altman lamentează despre cât de mult industria a produs tehnologii AI detestabile, ale căror beneficii nu au fost explicate corect pentru consumatorii de rând.
Revoluția inteligenței artificiale nu merge așa cum ar trebui. Open AI, Microsoft și chiar Google ajungând să raporteze pierderi de miliarde, în timp ce investițiile par să fi creat o economie circulară unde producătorii de echipamente (ex. Nvidia) investesc miliarde de dolari în startup-uri de inteligență artificială care folosesc respectivele fonduri pentru a achiziții hardware și ridicarea centrelor de date. Iar business-ul ridicat rămâne să devină profitabil… cândva în viitor.+
Cu angajamente de cheltuieli asumate care se apropie de 1 trilion de dolari până în 2030, Open AI funcționează acum exclusiv pe baza unor ajutoare financiare obținute de la mari fonduri de investiții (cum ar fi SoftBank) și jucători din industrie direct implicați (ex. NVIDIA ca și furnizor hardware, Oracle și Microsoft din rolul de investitori). OpenAI intenționează să cheltuiască 50 de miliarde de dolari doar în 2026, dar veniturile prognozate de aproximativ 25 miliarde de dolari rezultă în mare parte din calcule contabile, făcute pe baza promisiunilor de plată făcute de investitorii sus-amintiți.
Deci, nimic concret și tangibil în termeni de profituri. Și în timp ce OpenAI recurge la introducerea reclamelor pe ChatGPT ca „ultimă soluție” despre care Sam Altman spunea că nu va fi folosită decât într-o situație disperată, utilizatorii își pierd încrederea și migrează în masă la alternative mai promițătoare, cum ar fi Claude și Gemini.
Invitat la podcast-ul unui influencer celebru, CEO-ul Sam Altman pare că s-a lăsat cuprins de melancolie amestecată cu regrete, admițând că până și el are îndoieli cu privire la impactul modelelor lingvistice mari asupra societății, dar acuză reprezentanții industriei inteligenței artificiale că au făcut ca tehnologia să pară „înfricoșătoare”.
„Mulți dintre cei care construiesc inteligență artificială au spus că există o șansă de 25% să distrugem lumea...”
Pe de altă parte, tot Sam Altman a făcut show din anunțurile despre modele OpenAI de avangardă, care au „evadat” în internetul public pentru a ataca serverele unor companii care dețineau informații relevante pentru îndeplinirea sarcinii respectivului model AI.
Sam Altman a continuat aruncând vina asupra acelor„oameni enervanți care nu au adoptat ChatGPT și alte produse de inteligență artificială”, deplângând faptul că „oamenii continuă să își folosească instrumentele în același mod” în care le foloseau anterior.
„M-am gândit că atunci când am ajuns la [ChatGPT]-4, care a fost în 2023, am crezut foarte repede că după aceea vor exista mult mai multe perturbări, cu afacerea software disponibilă imediat. M-am înșelat în privința câtorva lucruri, unul dintre ele, în ceea ce privește viteza… economia are pur și simplu atât de multă inerție. Oamenii continuă să facă aceleași lucruri pe care le fac, continuă să cumpere de la aceeași companie, continuă să vrea să își folosească instrumentele în același mod…” spune Sam Altman.
CEO-ul Open AI a remarcat și că liderii din domeniul inteligenței artificiale „nu au făcut o treabă prea bună” explicând tehnologia inteligenței artificiale, referindu-se la reacția generală adversă arătată de publicul larg.
Confruntat despre modul în care LLM-urile a dus la pierderea a nenumărate locuri de muncă, Altman a sugerat că ritmul „lent” al schimbării va face „tranziția” către inteligența artificială „mai lină”. Sam Altman a remarcat și că liderii din domeniul inteligenței artificiale „nu au făcut o treabă prea bună” explicând tehnologia inteligenței artificiale, referindu-se la reacția generală adversă la această tehnologie.
Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
Urmărește ZonaȘtiri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Apple ar mai putea lansa 13 produse până la finalul lui 2026, dar ele nu vin toate cu aceeași miză și nici cu același grad de certitudine. Tocmai am primit noile Mac mini cu M6 și Mac Studio cu M5 Max și M5 Ultra, iar următorul val se împarte destul de logic: septembrie pentru iPhone și Watch, apoi o toamnă cu iPad, audio, Mac și mult smart home.
Dar pliabilul iPhone Ultra este produsul care poate face cele două modele Pro să pară aproape cuminți. Se vorbește despre un ecran interior de circa 7,7 inch, unul exterior de 5,3 inch și revenirea Touch ID în butonul lateral. Dacă ajunge într-adevăr pe scenă în septembrie, va fi prima schimbare serioasă de format pentru iPhone după mulți ani de variații pe aceeași idee dreptunghiulară.
Apple Watch Series 12 și Ultra 4 completează acest prim val. Series 12 ar putea readuce carcasa ceramică, după o pauză de șapte ani, în timp ce Ultra 4 este asociat cu funcții suplimentare prin satelit. AirPods 5 ar putea apărea tot în această perioadă, în două versiuni, dintre care una cu anulare activă a zgomotului.
Sunt șase produse, dar povestea lor este simplă: ecosistemul personal Apple primește generația 2026 dintr-un foc.
Al doilea val este mai mic ca spectacol, mai interesant ca strategie
După iPhone, lucrurile se împrăștie. Aici avem șapte dispozitive care nu trebuie neapărat să debuteze împreună și nici măcar în aceeași lună.
Cel mai ușor de înțeles este noul iPad mini. Apple ar urma să treacă în sfârșit tableta compactă la OLED, după generații întregi de LCD, deși informațiile actuale indică păstrarea refresh rate-ului la 60 Hz. Sub carcasă sunt vehiculate A19 Pro sau A20 Pro.
Pe Mac, lista conține un iMac cu M6 și un MacBook Pro de 14 inch în configurație de bază cu M6. Aici avem mai degrabă întreținerea gamei decât o schimbare de direcție.
Mult mai important este trio-ul Apple TV + HomePod mini + Home Hub. Apple a prezentat deja oficial Siri AI în vară, iar acum hardware-ul de sufragerie ar trebui să înceapă să profite de el. Noul Apple TV este asociat cu mai mult RAM și Wi-Fi 7, HomePod mini cu un cip actualizat, iar Home Hub ar fi dispozitivul complet nou al grupului: ecran de aproximativ 6-7 inch, FaceTime și control centralizat pentru casa inteligentă.
Asta poate fi, de fapt, a doua mare poveste Apple din 2026 după iPhone Ultra. Compania are de ani buni piesele smart home împrăștiate prin iPhone, Apple TV, HomePod și aplicația Home. Home Hub ar încerca să le pună literalmente pe același ecran.
Beats 360 închide lista celor 13, ca o pereche de căști over-ear cu design apropiat de AirPods Max și componente interschimbabile.
Și al 14-lea produs? Acolo aș pune frână
Mai există MacBook Ultra, dar acesta nu ar trebui numărat la fel de relaxat lângă celelalte 13.
Zvonurile descriu un MacBook complet redesenat, cu OLED tactil, corp mai subțire și o zonă Dynamic Island în ecran. Este genul de schimbare care ar rupe două tabuuri Apple deodată: OLED pe MacBook și interacțiune directă cu macOS prin touchscreen.
Problema este calendarul. Lansarea este vehiculată pentru sfârșitul lui 2026 sau începutul lui 2027, deci MacBook Ultra rămâne cartea pe care Apple o poate păstra foarte ușor pentru anul viitor.
Așa se citește mai bine roadmap-ul actual: șase produse în jurul evenimentului iPhone, șapte care pot fi împărțite pe restul toamnei și un MacBook Ultra încă nesigur. Dintre toate, trei pot schimba cu adevărat portofoliul Apple, nu doar numărul generației de pe cutie: iPhone Ultra, Home Hub și iPad mini OLED.
Fostul apărător lateral al „câinilor roșii” a fost întrebat de moderatorul Andru Nenciu cine au fost adversarii care i-au dat cele mai mari bătai de cap în carieră.
Cristi Pulhac, amintire dintr-un duel cu Frank Ribery
Cristi Pulhac l-a nominalizat pe Angel Di Maria și apoi pe Frank Ribery. Despre cel din urmă a spus în glumă că i-a provocat otită și că i-a pus mâna în gât involuntar încercând să îl țină sub marcaj.
„Nu îmi aduc aminte de niciunul care să mă facă să îl visez noaptea. (n.r.- care au fost cei mai buni adversari ai săi) Di Maria pe primul loc. Apoi Ribery, l-am prins și în forma aia bună atunci, în ascensiunea aia fulminantă.
Cred că rămăsesem cu otită atunci prin minutul 80 și ceva. Țin minte că a plecat o dată de lângă minte, a băgat un sprint. Nu am putut să nici să mă întorc. Am încercat să mă întorc rapid, dar i-am pus mâna în gât (n.r.- râde)”, a povestit Cristi Pulhac, la VOYO SPORT LIVE.
Meciurile în care i-a înfruntat Pulhac pe Di Maria și Ribery
Cristi Pulhac l-a întâlnit pe Angel Di Maria într-un amical Hercules Alicante – Real Madrid 1-3, disputat pe 22 august 2010. Argentinianul a marcat golul de 1-2 în minutul 75, iar românul a fost introdus pe teren în minutul 61.
Pulhac a jucat împotriva lui Frank Ribery în Dinamo București – Olympique Marseille 2-2, pe 2 noiembrie 2005, în grupele Cupei UEFA. Amândoi au fost titulari.
216 meciuri, patru goluri și patru pase decisive a strâns Cristi Pulhac pentru Dinamo, alături de care a câștigat Liga 1 (2002 și 2007), Cupa (2005 și 2012) și Supercupa României (2005 și 2012).
Poiana Câmpina, Sportul Studențesc, Hercules Alicante, Gabala (Azerbaijan), Zawisza Bydgoszcz (Polonia), Petrolul Ploiești, Aris Limassol și Academica Clinceni sunt celelalte cluburi din cariera sa.
Refuzul legumelor de către cei mici este una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă părinții la masă, dar specialiștii spun că presiunea și insistențele pot avea efectul opus. Expunerea repetată la alimente, servirea legumelor atunci când copilului îi este foame
Apple a prezentat o nouă generație Mac mini, disponibilă cu procesoarele M6 și M5 Pro, însă saltul de performanță vine și cu o creștere substanțială de preț. Mac mini cu M6 pornește acum de la 899 de dolari, față de numai 599 de dolari pentru modelul M4 lansat în 2024. Versiunea cu M5 Pro începe de la 1699 de dolari, cu 300 de dolari peste fostul Mac mini cu M4 Pro, care avea un preț de pornire de 1399 de dolari.
Modelul de bază primește noul M6, realizat pe 2 nm, cu procesor cu 12 nuclee și GPU cu 12 nuclee, acesta din urmă integrând Neural Accelerators în fiecare nucleu. Configurația standard sosește cu 16 GB de memorie unificată, cu lățime de bandă de 170 GB/s, însă există posibilitatea configurării până 32 GB RAM.
Apple susține că, raportat la Mac mini cu M4, noul model oferă performanțe AI de până la patru ori mai mari, performanță grafică de până la două ori mai mare și un procesor cu până la 40% mai rapid.
Mac mini cu M5 Pro se adresează sarcinilor mai solicitante și poate fi configurat cu un CPU de până la 18 nuclee și GPU cu până la 20 de nuclee, cu acceleratoare ray tracing și neural processing integrate. Memoria unificată poate ajunge la 64 GB, iar lățimea de bandă la 307 GB/s. Apple declară performanțe de până la patru ori mai mari decât M4 Pro în procesarea prompturilor LLM în LM Studio, cu până la 40% mai bune în Blender cu ray tracing și cu până la 50% mai bune în Affinity, în funcție de sarcină.
Conectivitatea a fost la rândul ei actualizată: ambele modele primesc Wi-Fi 7, Bluetooth 6 și Ethernet de 2.5 Gbps standard, cu posibilitate de upgrade la 10 Gbps. În partea frontală sunt prezente două porturi USB-C și jack-ul audio, iar în spate HDMI, Ethernet și trei porturi Thunderbolt 4 pe versiunea M6, respectiv Thunderbolt 5 pe M5 Pro.
Dimensiunile carcasei rămân neschimbate față de generația precedentă, însă repoziționarea prețurilor schimbă considerabil rolul celui mai accesibil desktop Apple. Mac mini M4 a fost apreciat tocmai pentru prețul de 599 de dolari și raportul foarte bun între performanță și cost, în timp ce noul M6 pleacă de la un preț considerabil mai mare de 899 de dolari. Precomenzile sunt deja deschise, iar livrările încep pe 22 septembrie.
Rusia nu va pune capăt războiului împotriva Ucrainei nici măcar dacă ar cuceri întregul Donbas, a declarat fostul emisar special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-un interviu acordat publicației The Kyiv Independent cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei.
Kellogg a făcut aceste declarații în timpul celei de-a șasea vizite în Ucraina și a primei sale deplasări după plecarea din funcție. El s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și a fost informat cu privire la ultimele evoluții ale războiului.
Pentru Kellogg, problema centrală nu este cât teritoriu cucerește Rusia, ci dacă președintele rus Vladimir Putin se va mulțumi, cu adevărat, cu atât.
„El nu se oprește aici. Așa este Putin”, a spus Kellogg, comparând pretențiile teritoriale ale Moscovei cu cele ale Germaniei naziste asupra Cehoslovaciei înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
În acest sens, Kellogg a amintit de acordul încheiat de prim-ministrul britanic Neville Chamberlain cu dictatorul nazist Adolf Hitler, privind anexarea Sudetenland (Regiunea Sudeților, din Cehoslovacia), în 1938. Anexarea Regiunii Sudeților a fost unul dintre factorii care au permis declanșarea celei de a doua conflagrații mondiale, potrivit istoricilor.
„Adolf Hitler i-a spus lui Chamberlain: «Păi, vrem doar Sudetenland»”, a amintit Kellogg. „La un an după ce Hitler a spus asta, Chamberlain s-a întors de la München și a declarat: «Pace în timpul nostru».”
Tot „la un an de la ziua în care (Chamberlain) s-a întors de la München, ne aflam în cel de-al Doilea Război Mondial. Și asta este îngrijorarea mea: că vom ajunge în cel de-al Treilea Război Mondial.”
Întoarcerea lui Kellogg la Kiev
Kellogg, un general de trei stele în rezervă al Armatei SUA, decorat cu numeroase distincții, și-a dat demisia din funcția de emisar pe 31 decembrie 2025. De atunci, el s-a alăturat America First Policy Institute, un think-tank din Washington.
Întoarcerea lui la Kiev a avut loc într-un moment în care întrebările privind orientarea politicii SUA față de Rusia rămân esențiale pentru efortul de război al Ucrainei.
Ofițer de carieră ale cărui opinii despre Rusia s-au format în timpul Războiului Rece, Kellogg susține de mult timp o abordare de tipul „pace prin forță”.
Adoptarea acestei poziții l-a transformat într-o figură de încredere la Kiev pe durata mandatului său în administrația Trump. Plecarea lui a fost întâmpinată cu îngrijorare în Ucraina, din cauza implicațiilor pe care le-ar putea avea asupra politicii Washingtonului față de Rusia și Ucraina.
Pe durata mandatului său, Kellogg a jucat un rol central în mai multe eforturi diplomatice delicate. El a condus negocierile privind acordul dintre SUA și Ucraina legat de mineralele critice și a condamnat în repetate rânduri atacurile rusești asupra orașelor ucrainene în termeni neobișnuit de duri pentru un emisar al lui Trump.
Acum, în afara administrației republicane de la Washington, Kellogg rămâne convins că Putin ar putea pune capăt războiului aproape imediat, dacă ar dori acest lucru.
„Putin ar putea opri războiul în cinci minute dacă ar vrea”, a afirmat Kellogg, susținând că ambițiile liderului de la Kremlin se extind cu mult dincolo de teritoriul pe care Moscova îl vizează în prezent în estul Ucrainei.
Acesta este, în viziunea lui Kellogg, motivul pentru care orice acord de pace trebuie evaluat nu doar în funcție de ceea ce se întâmplă astăzi pe câmpul de luptă, ci și de ceea ce Moscova ar putea încerca să facă în continuare.
„Ucraina este a ucrainenilor”
Kellogg a susținut, de asemenea, că Ucraina ar trebui să privească victoria ca pe un proces pe termen lung, în loc să o evalueze doar în funcție de teritoriul controlat de Kiev când vor înceta luptele.
El a dat ca exemplu ocupația sovietică a statelor baltice după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a ilustra faptul că controlul teritorial nu determină neapărat recunoașterea internațională.
Occidentul nu a recunoscut niciodată din punct de vedere juridic ocupația sovietică, a remarcat el, sugerând că, în mod similar, peninsula Crimeea ar putea rămâne recunoscută la nivel internațional ca teritoriu ucrainean chiar dacă Rusia continuă să o controleze.
„Crimeea mai face parte din Ucraina? Da, face parte din Ucraina”, a spus Kellogg.
„Așadar, trebuie să începeți să vă gândiți la o perspectivă de cinci până la zece ani. Dacă priviți situația de mâine, se va întâmpla asta mâine? Nu. Dar se va întâmpla, eventual, pe termen lung?”, a adăugat el.
Argumentul acesta reflectă, de asemenea, evaluarea lui privind summitul din Alaska dintre președintele SUA, Donald Trump, și Putin.
Kellogg a afirmat că Putin se aștepta ca Washingtonul să accepte concesii teritoriale din partea Ucrainei în regiunea Donețk. În schimb, a spus el, poziția SUA a rămas aceea că „Ucraina este a ucrainenilor”.
„Chiar cred asta: Putin se gândea că vine la acel summit cu garanția Statelor Unite că Ucraina va renunța la Donbas. Asta nu s-a întâmplat”, a spus generalul american.
„De fapt, ce s-a întâmplat a fost că a rămas un prânz pe masă. S-au urcat în avioane și au plecat acasă. Cred că ceea ce s-a întâmplat este că Putin a venit cu un set de așteptări, iar Statele Unite au spus, în mod clar, că Ucraina este a ucrainienilor.”
O persoană familiarizată cu discuțiile din Alaska a declarat anterior, pentru publicația de la Kiev citată, că Moscova a cerut Washingtonului să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a se retrage din Donbas, provincia industrială care include atât regiunile Luhansk, cât și Donețk.
Mai târziu, în noiembrie, Washingtonul și Rusia au elaborat un plan de pace în 28 de puncte, care prevedea ca Ucraina să cedeze întreaga regiune estică a Donbasului – atât zonele ocupate de Rusia, cât și părțile aflate încă sub controlul trupelor ucrainene.
Conform planului, forțele ucrainene s-ar fi retras din aceste zone rămase, care ar fi fost apoi desemnate drept zonă demilitarizată.
Întâlnirea din Alaska, însă, potrivit relatărilor lui Kellogg, nu a reușit să ofere ceea ce Putin se aștepta de la Washington. Iar acest lucru, susține el, este important deoarece pretențiile teritoriale ale Moscovei trebuie evaluate în raport cu ceea ce Rusia poate cuceri efectiv pe câmpul de luptă.
Putin „să lupte pentru Donețk”
Kellogg a lăudat, de asemenea, capacitățile militare ale Ucrainei și sprijinul continuu din partea Occidentului, comparând rezistența Ucrainei cu lupta Marii Britanii împotriva Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Mesajul său a fost că aliații Ucrainei trebuie să fie pregătiți pentru o luptă îndelungată, în loc să permită Moscovei să dicteze termenii unui acord de pace doar pentru că războiul se prelungește de ani de zile.
„Am mari speranțe că Putin începe să se simtă frustrat din cauza asta”, a spus Kellogg. „Așa cum i-am spus președintelui Trump, dacă Putin vrea restul regiunii Donețk, atunci să lupte pentru asta.”
„Am mare încredere în ucraineni că se vor descurca foarte bine în această privință”, a adăugat el.
Pentru Kellogg, pierderile suferite de Rusia pe câmpul de luptă sunt, de asemenea, o dovadă că războiul lui Putin nu a produs rezultatele pe care Moscova le aștepta.
El a sugerat chiar că amploarea pierderilor înregistrate de armata rusă ar putea crea riscuri politice pentru Putin în interiorul Rusiei.
„Cred că el are o problemă. Da. Problema este: oare va cădea de la fereastra unui bloc de 73 de etaje pentru că a sacrificat atât de mult?”, a spus Kellogg.
Kellogg a estimat pierderile Rusiei la între 1,2 milioane și 1,4 milioane de morți, comparându-le cu pierderile Uniunii Sovietice din timpul războiului din Afganistan.
„Uniunea Sovietică a pierdut 18.000 de oameni în Afganistan și s-a retras. Putin nu a cucerit Kievul, nu a cucerit Harkovul, nu a cucerit Odesa, nu a traversat râul Dnipro”, a spus fostul emisar al lui Trump.
Acest lucru îl conduce pe Kellogg la o concluzie care diferă radical de ideea că Putin câștigă războiul. „Sunt mulți oameni care au spus că Putin are succes. Eu nu cred că are. Cred că nu are succes. El se află în mâinile Ucrainei”, a concluzionat generalul american.
Arbitrajul lui Istvan Kovacs din Sabah – Hapoel Beer Sheva, criticat
Beer Sheva s-a impus în turul disputat în Giulești cu scorul de 2-1, însă campioana din Azerbaijan a reușit să întoarcă rezultatul în cea de-a doua manșă a întâlnirii.
Israelienii au deschis scorul în minutul 10, dar Sabah a restabilit egalitatea în minutul 38, prin Nwachukwu. Hapoel Beer Sheva a trecut din nou în avantaj în minutul 61, după reușita lui Mizrahi, dar azerii au egalat pentru a doua oară în minutul 74, prin Rakhmonaliyev. Mutallimov a punctat în timpul suplimentar și a trimis jocul în prelungiri.
Apoi a urmat dezastrul pentru formația din Israel. Istvan Kovacs a eliminat doi jucători ai formației din Israel, pe Diop și pe Peretz, pentru cumul de cartonașe galbene. Astfel, Sabah a profitat și a punctat de două ori, prin Mbina (minutul 101) și Mickels (minutul 115).
Miguel Vitor, căpitanul celor de la Hapoel Beer Sheva, a fost înlocuit la pauză de către Diop, după ce a suferit o lovitură în zona capului. Întrebat despre eliminarea coechipierului său, Miguel Vitor a transmis că Diop nu ar fi meritat al doilea cartonaș galben din partea lui Istvan Kovacs.
”Categoric nu, nu suntem supărați pe el. Nu am văzut reluarea, dar nu cred că merita al doilea cartonaș galben. Suntem cu toții împreună, ca echipă, și nu dăm vina pe nimeni în mod individual. Nu este vorba despre el”, a spus Miguel Vitor după meci.
Căpitanul lui Hapoel Beer Sheva a vorbit și despre momentul în care a fost înlocuit la pauză: ”Nu am vrut să ies de pe teren, dar medicul mi-a spus că ar fi periculos pentru mine să continui să joc. Nu prea am multe de spus despre asta. Nu a fost decizia mea, dar nu m-am simțit bine și am fost puțin amețit. Era periculos să continui. Am stat pe bancă și am văzut ce s-a întâmplat și mi-am dorit foarte mult să ajut. Nu știu ce să spun”.
Timp de secole, nasturii nu au avut doar un rol practic, ci au fost simbol al bogăției, statutului și modei. Astăzi, unele dintre aceste obiecte minuscule sunt vânate de colecționari din întreaga lume și pot ajunge să valoreze averi.
A trecut ceva vreme de când nu am mai fost atât de încântat de o lansare tech precum s-a întâmplat la ultimul Galaxy Unpacked! Asta pentru că Samsung, la fel ca toți ceilalți mari producători, au evitat generație după generație schimbările radicale pe telefoanele lor. Până acum!
În 2026, în ceea ce-i privește pe Samsung, am avut parte de o premieră semnificativă, sub forma noului și radicalului Galaxy Z Fold8. Dacă ne uităm la predecesorii săi, numele ales pentru acest telefon s-ar putea să creeze oarece confuzie dar, am să explic imediat cum stau lucrurile.
Samsung vine cu o nouă abordare
Samsung a ales să schimbe gama de telefoane pliabile lansate anual de la un Flip și un Fold, la un Flip și două Folduri de dimensiuni diferite. Formatul standard, precum cel folosit de Galaxy Z Fold7 de anul trecut, a fost redenumit în Ultra, iar noul Fold, mai mic și puțin mai lat, în format 10:16, preia numele de Galaxy Z Fold8. De ce această schimbare? Pentru a crea o ierarhie, Galaxy Z Fold8 Ultra este modelul mai dotat, cu un ecran mai mare, de 8 inchi, un sistem de camere mai complex care include și un obiectiv telephoto, precum și o baterie cu o capacitate ceva mai mare, de 5000 mAh.
Și totuși, vedeta de anul acesta a fost modelul non-Ultra, pentru că oferă ceva diferit, iar aici nu mă refer doar la culorile în trend pe care le folosește (Lavander, Graphite și Cream), ci la schimbări mai profunde, care vin cu beneficii clare în materie de funcționalitate și experiența de utilizare.
Sursa imaginii: Samsung
“Pașaportul” către o nouă experiență de utilizare
Acest nou telefon de dimensiunile unui pașaport reușește să fie surprinzător de funcțional. Poate că privit de la distanță nu poți spune exact în ce fel anume, dar de îndată ce-l folosești mai mult de câteva minute te vei întreba perplex: „De ce nu au fost așa de la început telefoanele pliabile?”
Este o întrebare pertinentă, dar pentru a afla răspunsul, este necesar să înțelegi procesul prin care s-a ajuns aici. Tehnologia de astăzi nu este cea din 2019 când a apărut primul telefon pliabil, tot Samsung. Mai întâi a trebuit îmbunătățită balamaua cu fiecare nouă generație, ca să poată comprima tot mecanismul de închidere/deschidere. Apoi au trebuit îmbunătățite continuu ecranele pliabile, ca ele să elimine aproape complet celebrul crease și să aibă o suprafață suficient de rezistentă cât să poți manevra acel telefon „fără mănuși”. Și nu în ultimul rând, s-a dat o bătălie acerbă pentru fiecare milimetru de grosime pentru a ajunge la această formă, care-i permite lui Galaxy Z Fold8 să se adapteze nu doar la orice conținut afișat, ci la obiceiurile tale de utilizare.
Este un proces care a implicat enorm de multă muncă și un efort continuu de redesign. Dar, ca să poți face redesign trebuie să pleci de la ceva, iar acel ceva, la începutul lui 2019 încă nu exista.
Și, în final, a fost nevoie de timp de testare cu formatul pătrat, pentru a ajunge la concluzia că cel puțin pentru unii utilizatori, se poate și mai bine. Este drept că și dacă vrei 4-5 aplicații deschise simultan, formatul pătrat oferă în continuare mai multă suprafață de lucru, deci într-un astfel de scenariu Galaxy Z Fold8 Ultra încă are un avantaj clar. Dar în orice alt context de utilizare zilnică, un telefon cu raport 10:16 și diagonală de 5,5 inchi, care odată desfăcut oferă un superb display de 7,6 inchi în format 4:3 sau 3:4 (în funcție de cum preferi să-l folosești), oferă o experiență încă și mai bună.
De exemplu, dacă vizionezi conținut pe TikTok, diferența se simte imediat. În bine. Nici pe YouTube nu mai avem de-a face cu eterna problemă a pliabilelor pătrate, unde suprafața displayului ocupată efectiv de clip este aproape identică cu cea care poate fi afișată și pe ecranul exterior, doar că ai în plus… niște imense bare negre sus și jos. Practic, nu câștigai mare lucru dacă deschideai telefonul doar ca să te uiți la un clip. Acum, deși diagonala ecranului interior este mai mică, noul format oferit de Galaxy Z Fold8 permite ca suprafața ocupată de conținutul video să fie mai mare, iar experiența de vizionare să fie mai naturală.
De asemenea, conținutul afișat în format 4:3 este grozav pentru navigarea pe site-uri web poziționate side-by-side. În plus, acest format, corespunde formatelor A4 și US Letter, ceea ce reprezintă o veste foarte bună pentru oricine lucrează zi de zi cu prezentări și documente. Întreabă-l pe prietenul tău corporatist și-ai să vezi că o să-mi dea dreptate! 🙂
Evoluția în calitatea construcției
Ar mai fi de menționat și inamicul numărul unu în mintea multor utilizatori: crease-ul, sau pliul, cum îi spunem în română. Aici intervine ceea ce Samsung numește Flex Titanium, o peliculă din aliaj de titan și o placă de titan adăugate sub ecran, menite atât să fortifice displayul împotriva șocurilor, dar și să-i mențină forma în timp. Și grație acestei adăugiri, crease-ul este acum doar o amintire.
Orice telefon pliabil are la ieșirea din fabrică un pliu mai mult sau mai puțin vizibil, dar situația se schimbă pe măsură ce-l folosești. Producătorii au abordări diferite pentru a limita acest efect: unii aleg balamale de tip waterdrop, care permit ecranului să se plieze într-o curbură lină, în formă de picătură, în loc de un unghi ascuțit; alții aplică o tensiune mecanică asupra ecranului pentru a-l ține cât mai întins. Samsung au folosit și ei în trecut această a doua metodă pentru a preveni atât adâncirea crease-ului în timp, dar și deformarea suprafeței ecranului flexibil.
Se pare însă că soluția actuală bazată pe tehnologia Flex Titanium funcționează mai bine, pentru că ecranul principal se simte mult mai rigid, la un nivel apropiat de cel al afișajului frontal. Ținând cont că ecranul principal va fi folosit mai mult decât cel frontal, orice îmbunătățire se simte în experiența de utilizare per ansamblu.
Formatul adaptiv
Dar nu îmi închipuiam că o să-mi placă atât de mult formatul întregului telefon. Eram convins că după atâția ani în care am folosit telefoane tradiționale „dintr-o bucată”, experiența va fi ciudată: că Galaxy Z Fold8 e prea lat, prea scund, și că totul va părea doar un compromis făcut ca să mă bucur de ecranul principal mai eficient. Și descoperi de cum pui mâna pe el… că îl poți folosi foarte ușor cu o singură mână.
Ecranul frontal de pe Galaxy Z Fold8 are 5,5 inchi și un raport de aspect de 10:16, mai prietenos cu conținutul video 16:9 foarte răspândit, decât formatul standard 21:9 al telefoanelor tradiționale. Da, ai în continuare o suprafață ocupată de bare negre sus și jos, dar este considerabil redusă, și pierzi mai puțină imagine când dai Zoom to Fill. Același format este mai ușor de mânuit și atunci când te joci pe telefon. Nu doar că jocul îți va acoperi mai mult din ecran, dar controalele de care ai nevoie sunt mai la îndemână, iar poziția în care ții telefonul este mai comodă.
Și uite cum am ajuns până aici fără să fi menționat prea multe alte specificații, pentru că ele chiar sunt mai puțin relevante decât rata de aspect, care efectiv schimbă paradigma telefoanelor pliabile.
Și dacă tot am discutat despre cât de ușor se folosește acest telefon, trebuie spus și că, dacă n-ai fi trecut prin experiența versiunilor anterioare, probabil nu ai fi realizat ce diferență pot face acele câteva zecimi de milimetru adăugate ramelor interioare ale Galaxy Z Fold8. Acestea îți permit să apuci mult mai natural telefonul atunci când îl deschizi, iar Samsung a ajustat chiar și rezistența pe care o opune balamaua, așa încât deschiderea terminalului să fie o experiență cât mai plăcută.
Cred că intuiești deja că acest material are mai puțin de-a face cu specificațiile tehnice și comportamentul în benchmark-uri al acestui telefon, decât cu experiența propriu-zisă de utilizare. Asta nu înseamnă că nu are suficientă putere sub capotă, pentru că în cei 4,5 mm grosime, Samsung au reușit să strecoare cel mai puternic procesor al momentului, Snapdragon 8 Elite Gen 5 for Galaxy, dar și un sistem de răcire capabil să-l țină sub control.
Ar mai fi un factor de menționat, ceva ce aduce reale beneficii în utilizarea de zi cu zi, și anume greutatea de doar 201 grame. Practic Galaxy Z Fold8 este cel mai ușor telefon pliabil dintre toate cele lansate până în acest moment. Prin urmare este și cel mai „portabil” dintre toate.
Inteligența artificială
Nu am să insist foarte mult pe partea de software, pentru că nu asta îl diferențiază pe Galaxy Z Fold8 de fratele său mai mare, și nici de seria Galaxy S. One UI este prezent pe toate telefoanele companiei, și este una dintre cele mai bune, mai stabile și mai ușor de folosit implementări de Android, iar noile Galaxy Z beneficiază de ultima versiune, One UI 9.
Interacțiunea utilizatorului cu One UI 9 este naturală, iar interfața se adaptează perfect noului format. Cum ne-a obișnuit Samsung, elementele grafice sunt bine poziționate, iar faptul că vorbim despre un aspect de 16:10 nu afectează prin nimic ușurința în utilizare, ba chiar dimpotrivă.
În ceea ce privește inteligența artificială, ai la dispoziție o sumedenie de funcții Galaxy AI, acum și mai ușor de folosit. De ce spun asta? Pentru că inclusiv editorului de poze îi poți descrie în limbaj natural ce fel de modificări vrei să implementeze în imagine, o metodă foarte ingenioasă de lucru pentru utilizatorii mai puțin tehnici sau pentru cei cu mobilitate redusă.
Și știți ce merge mână în mână cu acest ecran principal mare, în stil tabletă? Creative Studio, aplicația în care poți da frâu liber artistului din tine. Iar dacă degetele nu te ajută să recreezi ce-ți dorești, poți apela oricând la Galaxy AI pentru a transforma schița ta în produs finit. Cu ajutorul său, poți crea un aspect în stil desen animat, tablou în ulei sau randare tridimensională. Tu decizi. Iar dacă nu ai chef nici măcar să încerci, poți explica în limbaj natural ce dorești să obții, iar Creative Studio îți generează imaginea dorită, în formatul dorit.
O altă noutate foarte interesantă este Gemini Notebook, o soluție construită pe baza modelelor multimodale de la Google. Această aplicație îți permite să tragi și să plasezi fotografii, documente, imagini de pe whiteboard, înregistrări audio și multe altele într-un spațiu de lucru afișat side-by-side, perfect adaptat pentru un telefon pliabil. Este genul de experiență care îți permite să dezvolți o idee, nu doar să o notezi.
Sursa imaginii: Google
Nu am să mai trec prin toate funcțiile din ecosistemul Galaxy AI, pentru că sunt multe și diverse. Totuși, vreau să menționez ceva important: mi-am dat seama că am folosit Now Brief mult mai des decât anticipam. De multe ori am vrut să verific dacă am ratat vreo notificare importantă în timp ce eram concentrat la scrierea unui articol sau în cele două ore petrecute la o filmare, cu telefonul setat pe modul silențios. Now Brief mi-a fost de mare ajutor, pentru că afișează toate întâlnirile sau evenimentele planificate în toate calendarele pe care le folosești.
Sistemul de camere
Da, sunt conștient că am lăudat destul de mult acest dispozitiv, dar am făcut-o pentru că îmi place în cel mai autentic și mai onest mod cu putință. Este mult mai plăcut la utilizare decât un pliabil obișnuit, este mai ușor, mai manevrabil, îl poți folosi lejer cu o singură mână, iar consumul de social media și conținut multimedia s-au dovedit experiențe excelente. Dar nimic nu vine fără unele alegeri dificile. Și una dintre aceste alegeri ține de camere.
Samsung a ales un setup minimalist pentru 2026, adică un modul cu doar două camere: un wide și un ultrawide.
Senzorul camerei principale are o rezoluție de 50 MP, expunere f/1,8, și o focală de 23mm stabilizată optic. Principala produce poze foarte bune, chiar dacă nu ajung mereu la nivelul de calitate oferit de camera cu senzor de 200 MP de pe Galaxy Z Fold8 Ultra sau de pe Galaxy S26 Ultra. Totuși culorile sunt foarte bune, la fel și intervalul dinamic.
A doua cameră, cea ultrawide cu senzor de 50 MP, distorsionează ușor marginile cadrului, dar deformarea asta este ușoară și inerentă focalei, dar păstrează aceleași culori vii și nivel de detaliu ca senzorul principal.
Și în final, cum aș putea să nu menționez ceva ce poți face mai ușor cu Galaxy Z Fold8 decât cu Fold8 Ultra? Selfie-uri cu camera principală, cu displayul frontal utilizat pentru preview. Cu Ultra operațiunea este ceva mai complicată, pentru că apelezi inevitabil la cea de-a doua mână pentru a nu scăpa telefonul pe jos. Pe Galaxy Z Fold8 am reușit să-l manevrez lejer cu o singură mână, iar rezultatele au fost excelente. Asta și pentru că aplicația camerei are toate funcțiile pe partea dreaptă a ecranului, tocmai ca să-ți facă viața mai ușoară atunci când folosești telefonul one-handed.
Sunt conștient și că dacă Samsung ar fi pus și o a treia cameră pe șasiul de doar 4,5 mm grosime al lui Galaxy Z Fold8, atunci spațiul destinat bateriei ar fi fost mai mic iar insula camerelor substanțial mai mare; lucruri care ar fi dus probabil la o experiență generală mai slabă. Este un echilibru greu de obținut: vrei un telefon versatil cu amprentă mică și baterie de 4800mAh? Sau vrei maximul posibil pe parte de camere? Nu poți învinge fizica!
Autonomie și viteza de încărcare
Și dacă tot am menționat bateria, m-aș fi supărat dacă Samsung nu ar fi profitat de tot spațiul intern suplimentar pentru a crește capacitatea acesteia. Cu cât telefonul îți oferă mai multe motive să-l folosești deschis (unfolded), cu ecranul mare de 7,6 inchi care consumă inevitabil mai mult decât panoul frontal de 5,5 inchi, cu atât ai nevoie de o baterie mai generoasă. Este o cerință firească, pentru că necesarul energetic al unui pliabil se modifică odată ce începi să petreci mai mult timp pe ecranul principal.
Acum avem o baterie de 4.800 mAh, cu o tehnologie nouă bazată pe siliciu-carbon. Și ne putem bizui pe ea chiar dacă obiceiurile de utilizare se vor schimba în timp, adică pe măsură ce vom folosi tot mai des ecranul principal. În utilizare normală am scos fără probleme o zi întreagă, poate chiar puțin peste, iar când am avut nevoie de un încărcător, m-am bucurat și de încărcarea mai rapidă la 45W.
Samsung Galaxy Z Fold8 este pliabilul anului
Sunt impresionat de acest nou Galaxy Z Fold8, și m-am bucurat de fiecare zi în care l-am folosit. Poate că-l apreciez mai mult tocmai pentru că am testat aproape toate Fold-urile care au venit înaintea lui, și am reper pentru fiecare capitol la care formula dezvoltată de Samsung pentru această categorie a evoluat.
Galaxy Z Fold8 este un exemplu clar că nu poți evalua un produs doar în funcție de specificațiile de pe hârtie. Dacă procedezi așa, sigur, vei găsi pliabile cu baterii mai mari sau camere mai multe. Dar de îndată ce folosești un Galaxy Z Fold8 fie și pentru doar câteva minute, vei înțelege de ce acesta este formatul viitorului, și de ce formatul ăsta este mai important decât specificațiile.
În concluzie, Z Fold8 este categoric cel mai inovator pliabil al anului, și telefonul care, cel mai probabil, va convinge mulți utilizatori să-și cumpere pentru prima dată un astfel de dispozitiv.
Pe lângă echipa noastră uzuală de tocilari, colaborăm punctual cu diverși redactori și freelanceri la fel de pasionați ca și noi în ceea ce privește jocurile, gadget-urile și tehnologia, în general. Materialele scrise de aceștia sunt marcate cu denumirea Contributors și sunt evaluate cu atenție, pentru a ne asigura că vă oferim informații corecte și conținut de calitate, la standardele Zonei.
Urmărește ZonaȘtiri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Un model de inteligență artificială, dezvoltat de o echipă de cercetători din Statele Unite ale Americii, poate identifica, din datele colectate în timpul somnului, semnale care indică riscul de apariție a bolilor cardiovasculare și neurologice sau chiar riscul de deces prematur. Potrivit studiului, publicat recent în revista Nature Communications și citat de Hotnews, testele de somn conțin mult mai multe informații despre starea de sănătate a pacienților decât folosesc medicii în practica de zi cu zi. Este vorba despre polisomnografie, o investigație complexă a somnului, folosită frecvent pentru evaluarea apneei, care ar putea oferi informații semnificativ mai ample despre starea de sănătate decât se considera anterior. Cercetătorii au constatat că datele colectate într-o singură noapte, analizate inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale, pot evidenția indicii privind riscul de apariție a unor boli grave în următorii ani. Din acest motiv, ele ar putea fi valorificate pentru a permite inițierea unor tratamente personalizate, din timp, în cazul persoanelor aflate la risc. Modelul IA a fost dezvoltat de o echipă multidisciplinară, formată din specialiști în medicina somnului, inteligență artificială, știința datelor și neuroștiințe, reuniți în programul Discovery Accelerator, un parteneriat dezvoltat de Clinica Cleveland din SUA și IBM, ce vizează accelerarea ritmului descoperirilor în domeniul științelor vieții prin intermediul inteligenței artificiale. Concret, în cadrul proiectului, oamenii de știință au analizat informațiile provenite din studiile de somn și au împărțit pacienții în cinci categorii de risc. Această diferențiere nu a fost evidențiată de principalul indicator utilizat în practica medicală, respectiv indicele de apnee-hipopnee, care măsoară numărul episoadelor de oprire sau reducere semnificativă a respirației pe ora de somn. Potrivit cercetării, pacienții din grupa cu cel mai nefavorabil profil aveau o probabilitate de deces de peste două ori mai mare în următorii cinci ani decât cei din grupa cu cel mai scăzut risc și erau, de asemenea, mai predispuși la afecțiuni cardiovasculare și neurologice. Modelul a identificat riscurile atât la bărbați, cât și la femei, spre deosebire de indicele apnee-hipopnee, despre care cercetătorii arată că a avut, istoric, o valoare predictivă mai bună în cazul bărbaților. Rezultatele au fost validate ulterior într-o cohortă independentă, populațională, cu peste 6.000 de participanți din Sleep Heart Health Study. „Timp de decenii, am redus studiul somnului nocturn la câteva măsuri. Inteligența artificială ne oferă oportunitatea de a depăși aceste sinteze și de a învăța din întreaga complexitate a fiziologiei somnului”, a declarat dr. Reena Mehra, profesor de medicină la University of Washington și autor clinic senior al studiului. În fiecare an, în Statele Unite ale Americii sunt efectuate între unu și patru milioane de polisomnografii cu ajutorul cărora se evaluează apneea în somn. Chiar dacă aceste investigații colectează numeroase informații despre creierul, plămânii, mușchii și inima pacienților, clinicienii s-au concentrat, în mod tradițional, doar asupra unei mici părți din datele disponibile, utilizate în special pentru evaluarea severității apneei în somn. Noua tehnologie are capacitatea de a extrage biomarkeri relevanți din datele fiziologice colectate în timpul somnului și poate identifica grupuri de pacienți asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, neurologice sau deces. În perspectivă, o astfel de stratificare ar putea permite monitorizarea mai atentă și intervenții mai timpurii în cazul persoanelor identificate ca având un risc crescut. „Inteligența artificială ne pune la dispoziție o cantitate mai mare de informații din datele fiziologice obținute în urma unei polisomnografii, evidențiind grupurile de pacienți cu risc de a dezvolta diferite probleme de sănătate pe termen lung. Aceste rezultate demonstrează că testele medicale de rutină pot conține substanțial mai multă informație decât se folosește în practica de zi cu zi”, punctează și Jeffrey Rogers, profesor de neurochirurgie la Yale School of Medicine. Importanța unor astfel de cercetări este cu atât mai mare cu cât, potrivit datelor citate de Cleveland Clinic, aproape 70 de milioane de americani trăiesc cu tulburări cronice ale somnului și ale stării de veghe. Această descoperire oferă o abordare mai personalizată a medicinei somnului, prin extinderea potențială a valorii testelor de rutină în domeniul somnului și prin consolidarea rolului-cheie pe care îl joacă somnul în bolile cronice. „Somnul este recunoscut tot mai mult ca o componentă esențială a sănătății, însă informațiile fiziologice colectate în timpul acestuia rămân, în mare parte, nevalorificate”, a declarat Erhan Bilal, autorul principal al studiului. „Deoarece toată lumea doarme, studiile asupra somnului oferă o perspectivă remarcabilă asupra sănătății umane, depășind cu mult sfera diagnosticării tulburărilor de somn. Lucrarea noastră demonstrează modul în care modelele fundamentale pot începe să valorifice bogăția acestor semnale complexe. Iar acesta este doar începutul”, a conchis Erhan Bilal.
