Microsoft pregătește mai multe dispozitive pentru următoarea generație Xbox. Asha Sharma, șefa Xbox, a confirmat la Gamescom 2026 că Project Helix va fi o „familie de dispozitive”.

Strategia urmărește apropierea dintre console și PC. Noile sisteme ar putea rula atât jocuri pentru Xbox, cât și titluri concepute pentru PC.

Mai multe dispozitive pentru Project Helix

Microsoft nu pregătește o singură consolă pentru următoarea generație. Compania analizează mai multe formate și niveluri de preț.

Scopul este extinderea ecosistemului Xbox către categorii diferite de utilizatori. Printre dispozitivele planificate se află o consolă tradițională și un sistem portabil.

Microsoft ia în calcul și soluții bazate pe cloud. Un streaming stick ar putea permite accesul direct la jocuri cloud pe televizoare.

Compania va colabora și cu producători terți. Aceștia ar putea lansa sisteme compatibile cu platforma Xbox.

Xbox și PC se apropie

Project Helix va folosi procesoare dezvoltate împreună cu AMD. Microsoft urmărește o arhitectură care să permită rularea nativă a jocurilor pentru PC.

Astfel, diferențele dintre o consolă Xbox și un PC ar urma să fie mai mici. Sistemul va păstra însă interfața optimizată pentru utilizarea pe consolă.

Asha Sharma a declarat pentru BBC că Microsoft vrea să depășească limitele actuale de performanță. Compania urmărește și o flexibilitate mai mare a hardware-ului.

Discurile fizice rămân o necunoscută

Microsoft nu a clarificat dacă viitoarele dispozitive Project Helix vor avea unități optice. Compania pune însă tot mai mult accent pe distribuția digitală a jocurilor.

Microsoft a lansat recent și un program prin care jocurile fizice pot fi transformate în licențe digitale. Inițiativa ar putea indica direcția pe care compania o pregătește pentru următoarea generație.

Lansarea ar putea avea loc peste cel puțin doi ani

Microsoft nu a prezentat încă specificațiile tehnice complete sau prețurile. Dezvoltatorii ar urma să primească primele versiuni ale hardware-ului anul viitor.

Acestea le vor permite să își adapteze jocurile pentru noua platformă. Lansarea comercială este așteptată peste cel puțin doi ani.

Calendarul ar putea fi însă influențat de situația de pe piața componentelor. Criza memoriilor pune deja presiune pe producătorii de electronice.

Meta reacționează la valul de indignare/furia utilizatorilor Instagram exasperați de proliferarea aparent scăpată de sub control a conținutului AI Slop răspândit de nenumărate conturi administrate de „influenceri AI”. În realitate, operațiuni de spam la scară largă folosite pentru a monetiza afișări din publicitate și atrage utilizatorii creduli în diverse scheme de fraudare.

Meta nu se dezice de conținutul AI Slop care a ajuns să genereze o proporție considerabile din afișările/veniturile Instagram. Nu interzice imaginile și clipurile video falsificate cu ajutorul inteligenței artificiale și nici conturile de Instagram care nu reprezintă persoane rele. Dar, pentru conformitate, va impune de acum celor care administrează astfel de conturi să-și „lipească” de bună voie eticheta „AI-generated profile”, care le identifică drept ”persoane cu inteligență artificială”, mai degrabă decât o ”persoană umană reală”.

Admițând tacit că știe exact ce conturi de Instagram sunt folosite de persoane reale și care nu, Meta precizează că va reduce vizibilitatea postărilor pentru conturile care nu aplică această etichetă de bună voie. Dar cu milioanele de conturi Instagram etichetate ”AI Generated” și folosite în continuare pentru a amăgi utilizatorii reali ai platformei și distribui la foc automat miliarde de postări generate de inteligența artificială, cum rămâne? Potrivit noii politici Instagram, atât timp cât etichetarea AI este făcută conform regulilor platformei, totul este permis și cade în responsabilitatea utilizatorilor să recunoască (și eventuale, ignore) conținutul neautentic.

Mișcarea făcută de Meta vine într-un moment în care și alte platforme au luat măsuri pentru a face conținutul generat de inteligența artificială mai puțin vizibil, ajutând utilizatorii de social media prinși sub asaltul conținutului de slabă calitate sau de-a dreptul nociv, bazat pe inteligență artificială. Însă Meta pare să aibă o strategie proprie, bazată pe încurajarea utilizatorilor să-și creeze propriul conținut cu ajutorul AI, cât mai mult, indiferent de calitate. Cât despre combaterea „fenomenului” la care contribuie în mod activ, eforturile pentru descurajarea conținutului bazat pe inteligență artificială se opresc la introducerea cerinței pentru etichetarea vizibilă a conturilor utilizator pur-AI.

Fără o strategie clară împotriva proliferării conținutului înșelător generat cu ajutorul AI, soluția bazată pe etichetarea voluntară a conturilor care prezintă personaje generate de inteligență artificială pare din start sortită eșecului .

De asemenea, utilizatorii Instagram – persoane reale – care se lasă prea mult prinși de val editându-și toate pozele cu ajutorul AI pentru a arăta mult mai bine decât în realitate ar putea fi încurajați să-și aplice eticheta ”AI Creator”, informând proprii urmăritori că imaginea arătată pe Instagram sau Facebook ar putea să nu corespundă întocmai cu realitatea.

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a adoptat un nou set de indicatori statistici pentru piața comunicațiilor electronice, într-o mișcare care promite să reducă birocrația pentru operatori și să aducă raportările mai aproape de realitățile actuale ale industriei.

Cea mai importantă schimbare este simplă: furnizorii de servicii telecom vor avea de raportat cu aproximativ 37% mai puțini indicatori decât în prezent. Potrivit autorității, au fost eliminate date care nu mai sunt relevante și au fost introduși indicatori noi pentru domenii care aproape că nici nu existau în urmă cu câțiva ani.

Printre noile categorii urmărite de ANCOM se numără serviciile dintre dispozitive de tip IoT și M2M, roamingul permanent, schimburile de trafic dintre rețele, investițiile operatorilor, utilizarea infrastructurii, partajarea spectrului radio și date legate de reclamațiile utilizatorilor.

În același timp, dispar indicatori care și-au pierdut relevanța, precum gradul de renunțare la servicii sau datele privind locuințele cablate. Alți indicatori, inclusiv cei legați de telefonia fixă, vor fi simplificați.

O modificare importantă privește și calendarul raportărilor. ANCOM renunță la a treia raportare anuală, cea dedicată veniturilor și investițiilor. În schimb, datele vor fi incluse în cele două raportări semestriale, ceea ce reduce volumul administrativ pentru operatori.

Dincolo de limbajul tehnic, decizia arată cât de mult s-a schimbat piața telecom în ultimii ani. Dacă în trecut accentul era pus pe numărul de linii fixe și de abonamente telefonice, astăzi autoritățile urmăresc conectivitatea dispozitivelor inteligente, infrastructura pentru economia digitală și modul în care sunt utilizate rețelele moderne.

Mi se pare o schimbare logică. Într-o industrie în care milioane de senzori, camere, mașini și dispozitive inteligente comunică între ele, este dificil să mai măsori piața cu indicatori gândiți pentru era telefonului fix.

Noua decizie va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar prima raportare realizată după noile reguli va fi cea pentru primul semestru al anului 2027, cu termen de depunere până la 15 august 2027.

Pentru utilizatorii obișnuiți schimbarea nu va fi vizibilă imediat. Totuși, datele colectate de ANCOM stau la baza multor decizii privind investițiile, acoperirea rețelelor, dezvoltarea serviciilor și reglementarea pieței telecom. Cu alte cuvinte, modul în care sunt măsurate rețelele de astăzi influențează felul în care vor arăta serviciile de mâine.