LASK Linz, revenire uluitoare după 0-3 în tur

După ce Celtic a câștigat clar în meciul tur, scor 3-0, LASK Linz a reușit o remontada de senzație la returul din Austria, scor 5-1. Celtic a deschis scorul la partida de marți seara și a dus scorul la general la 4-0, dar de acolo a început prăbușirea.

Gazdele, susținute de fani, au revenit în joc, iar la pauză era 4-1 la general pentru scoțieni. În partea a doua, însă, au marcat gol după gol, de trei ori, ultimul prin Flecker, în prelungiri. După 90 de minute și 4-4 la general, meciul din Austria a continuat, unde tot gazdele au presat în ofensivă, în căutarea unui succes uriaș, imposibil aproape de anticipat înainte de meci.

Și LASK Linz a dat lovitura în cele din urmă, cu Adeniran marcând golul calificării în faza unică din Liga Campionilor în minutul 109. Austriecii au avut șansa să se desprindă, dar același Adeniran a ratat un penalty în minutul 115.

Celtic a mai sperat 5 minute că poate egala și trimite meciul la lovituri de departajare, dar nu s-a mai întâmplat asta, iar LASK Linz a avansat în grupa din UCL.

Hapoel Beer Sheva nu aduce Liga Campionilor la București

Hapoel Beer Sheva a fost la doar câteva secunde distanță de calificare, după ce a condus tot meciul, dar a pierdut dramatic, după prelungiri și o prăbușire uluitoare cu Sabah Baku, care ajunge în grupa XXL din UCL.

Primul meci al serii de marți le-a adus față în față pe Sabah Baku (Azerbaidjan) și Hapoel Beer Sheva (Israel). La centru, la acest joc, a fost delegat arbitrul român Istvan Kovacs (41 de ani).

În tur, israelienii s-au impus cu 2-1 în România, pe stadionul lui Rapid, și porneau cu un mic avantaj înaintea returului. La Baku au condus autoritar jocul și au stat în față pe tabelă până în ultima secundă. Au avut 1-0 și 2-1, rezultat de calificare, au fost egalați la 2-2, de asemenea rezultat de calificare, dar totul s-a năruit în minutul 90+4.

Mutallimov a marcat golul care a trimis jocul în prelungiri, acolo unde azerii, cu om în plus, au mai marcat de două ori și s-au calificat dramatic, deși erau aproape eliminați.

Dacă ar fi avansat în grupa unică de Liga Campionilor, cei de la Hapoel Beer Sheva ar fi jucat meciurile de pe teren propriu în România, unde ar fi fost șanse să vină giganți din Europa. Chiar și așa, israelienii vor continua în grupa de Europa League, tot la București.

Bodo/Glimt, calificare la pas în grupa principală din Liga Campionilor

Bodo/Glimt, formație care a eliminat-o pe Inter sezonul precedent din Liga Campionilro, a pătruns pe tabloul principal al competiției, după ce s-a impus și la retur contra celor de la Nijmegen.

3-1 fusese în tur, iar norvegienii au făcut în fața propriilor fani 3-0, după ce au jucat încă din minutul 4 al confruntării cu om în plus. Portarul Crettaz a primit direct cartonașul roșu, lăsându-și echipa în inferioritate numerică extrem de repede.

FINAL » Sabah Baku – Hapoel Beer Sheva 5-2 (6-4 la general)

• Click AICI pentru mai multe detalii și statistici despre meci

• Au marcat: Nwachukwu 38, Rakhmonaliyev 74, Mutallimov 90+4, Mbina 101, Mickels 115 / Zlatanovic 10, Mizrahi 61

• Televizare: Prima Sport 1, Digi Sport 2

• Zlatanovic a deschis scorul pentru Hapoel Beer Sheva în minutul 3, dar reușita a fost anulată din camera VAR pentru semnalizarea unei poziții de ofsaid;

• Diop a văzut al doilea cartonaș galben în minutul 100 și a fost eliminat, așa că Hapoel Beer Sheva va juca ultimele 20 de minute în inferioritate:

• Peretz a văzut și el cartonașul roșu în minutul 116

Echipele de start la Sabah Baku – Hapoel Beer Sheva:

Sabah Baku: Pokatilov – Solvet, Zedadka, Dashdamirov, Puchacz – Rakhmonaliev, Simic, Lepinjica – Parris, Mickels, Nwachukwu
Rezerve: Ramazanov, Mirzammadov, McCarthy, Kahibulaev, Isaev, Rustamli, Mutallimov, Lachaab, Erivaldo Almeida, Severina, Rodrigo, Fernandes, Mbina
Antrenor: Valdas Dambrauskas

Hapoel Beer Sheva: Marciano – Mizrahi, Miguel Vitor, Rotman, P. Amador – Yehoshuha, Ventura, E. Peretz – East, Zlatanovic, Ahmad
Rezerve: Wolff, Baltaxa, Kanaan, Ganah, Davidzada, Malede, Levy, Ohana, Stoyanov, Diop, Abu Rumi, Joao Victor
Antrenor: Ran Kozuch

FINAL » Bodo/Glimt – Nijmegen 3-0 (6-1 la general)

• Click AICI pentru mai multe detalii și statistici despre meci

• Au marcat: Bjorkan 45+2, Auklend 45+6, Fonville 73 (autogol)

• Televizare: Digi Sport 2

• Crettaz, portarul celor de la Nijmegen, a văzut direct cartonașul roșu în minutul 4

Echipele de start:

Bodo/Glimt: Haikin – Sjovold, Nielsen, Bjortuft, Bjorkan – Auklend, Berg, Brunstad Fed – Blomber, Helmersen, Hauge
Rezerve: Faye Lund, Aleesami, Saltnes, Brynhildsen, Mvuka, Bassi, Maatta, Solhaug
Antrenor: Kjetil Knutsen

Nijmegen: Crettaz – Fonville, Storm, Pereira – Bischoff, Lebreton, Nejasmic, Sierhuis – Tadic, Linssen, Vhery
Rezerve: Polster, Geneste, Ouwejan, Hansen-Aaroen, Willumsson, Nuytinck, Van Crooij, Kers, Monteiro, Kabar, Gabriel Bras
Antrenor: Dick Schereuder

FINAL » LASK Linz – Celtic 5-1 (5-4 la general)

• Click AICI pentru mai multe detalii și statistici despre meci

• Au marcat: Usor 32, Ljubicic 48, Adeniran 58, Flecker 90+1, Adeniran 109 / Tierney 21

• Adeniran a ratat un penalty în minutul 115 și șansa de a face 6-1

• Televizare: Prima Sport 1, Digi Sport 1

Echipele de start:

LASK Linz: Jungwirth – Mbuyamba, Tornich, Andrade – Jorgensen, Ljubicic, Bogarde, Horvarth, Bello – Usor, Adeniran
Rezerve: Schuyzenauer, Schillinger, Freckleton, Smakaj, Danek, Schopf, Verhaege, Dibango, Lang, Flecker
Antrenor: Dietmar Kuhbauer

Celtic: Sinisalo – Tierney, Trusty, Carter-Vickers, Donovan – Baur, Nygren, McGregor – Hyunjun Yang, Hogh, Duran
Antrenor: Martin O’Neill
Rezerve: Doohan, Scales, Balikwisha, McCowan, Tounekti, Osmand, Hassan, Kenny, Hatate, Murray, Forrest, Ralston

Ultimele meciuri din play-off-ul Ligii Campionilor

Echipe deja calificate în grupa XXL din Liga Campionilor

• Anglia: Arsenal, Manchester City, Manchester United, Aston Villa, Liverpool;

• Spania: Real Madrid, Barcelona, Atletico Madrid, Villarreal, Real Betis;

• Italia: Inter Milano, Napoli, AS Roma, Como;

• Germania: Bayern Munchen, Borussia Dortmund, RB Leipzig, VfB Stuttgart;

• Franța: Paris Saint-Germain, RC Lens, LOSC Lille;

• Țările de Jos: PSV Eindhoven, Feyenoord;

• Portugalia: FC Porto, Sporting CP;

• Altele: Club Brugge (Belgia), Galatasaray (Turcia), Șahtior Donețk (Ucraina), Slavia Praga (Cehia)

Apple ar mai putea lansa 13 produse până la finalul lui 2026, dar ele nu vin toate cu aceeași miză și nici cu același grad de certitudine. Tocmai am primit noile Mac mini cu M6 și Mac Studio cu M5 Max și M5 Ultra, iar următorul val se împarte destul de logic: septembrie pentru iPhone și Watch, apoi o toamnă cu iPad, audio, Mac și mult smart home.

E și un update față de situația din primăvară. În mai vorbeam despre până la 15 produse Apple pregătite pentru finalul anului. Două au ieșit deja din zona zvonurilor, iar imaginea rămasă începe să capete o formă mai ușor de urmărit.

Septembrie are un personaj principal: iPhone Ultra

iPhone 18 Pro și 18 Pro Max sunt upgrade-urile previzibile ale toamnei: A20 Pro, Dynamic Island mai mic și schimbări la camere, inclusiv posibilitatea unei diafragme variabile. Calendarul ultimilor zece ani indică începutul lui septembrie pentru prezentare, deși Apple nu a anunțat încă evenimentul.

Dar pliabilul iPhone Ultra este produsul care poate face cele două modele Pro să pară aproape cuminți. Se vorbește despre un ecran interior de circa 7,7 inch, unul exterior de 5,3 inch și revenirea Touch ID în butonul lateral. Dacă ajunge într-adevăr pe scenă în septembrie, va fi prima schimbare serioasă de format pentru iPhone după mulți ani de variații pe aceeași idee dreptunghiulară.

Apple Watch Series 12 și Ultra 4 completează acest prim val. Series 12 ar putea readuce carcasa ceramică, după o pauză de șapte ani, în timp ce Ultra 4 este asociat cu funcții suplimentare prin satelit. AirPods 5 ar putea apărea tot în această perioadă, în două versiuni, dintre care una cu anulare activă a zgomotului.

Sunt șase produse, dar povestea lor este simplă: ecosistemul personal Apple primește generația 2026 dintr-un foc.

Al doilea val este mai mic ca spectacol, mai interesant ca strategie

După iPhone, lucrurile se împrăștie. Aici avem șapte dispozitive care nu trebuie neapărat să debuteze împreună și nici măcar în aceeași lună.

Cel mai ușor de înțeles este noul iPad mini. Apple ar urma să treacă în sfârșit tableta compactă la OLED, după generații întregi de LCD, deși informațiile actuale indică păstrarea refresh rate-ului la 60 Hz. Sub carcasă sunt vehiculate A19 Pro sau A20 Pro.

Pe Mac, lista conține un iMac cu M6 și un MacBook Pro de 14 inch în configurație de bază cu M6. Aici avem mai degrabă întreținerea gamei decât o schimbare de direcție.

Mult mai important este trio-ul Apple TV + HomePod mini + Home Hub. Apple a prezentat deja oficial Siri AI în vară, iar acum hardware-ul de sufragerie ar trebui să înceapă să profite de el. Noul Apple TV este asociat cu mai mult RAM și Wi-Fi 7, HomePod mini cu un cip actualizat, iar Home Hub ar fi dispozitivul complet nou al grupului: ecran de aproximativ 6-7 inch, FaceTime și control centralizat pentru casa inteligentă.

Asta poate fi, de fapt, a doua mare poveste Apple din 2026 după iPhone Ultra. Compania are de ani buni piesele smart home împrăștiate prin iPhone, Apple TV, HomePod și aplicația Home. Home Hub ar încerca să le pună literalmente pe același ecran.

Beats 360 închide lista celor 13, ca o pereche de căști over-ear cu design apropiat de AirPods Max și componente interschimbabile.

Și al 14-lea produs? Acolo aș pune frână

Mai există MacBook Ultra, dar acesta nu ar trebui numărat la fel de relaxat lângă celelalte 13.

Zvonurile descriu un MacBook complet redesenat, cu OLED tactil, corp mai subțire și o zonă Dynamic Island în ecran. Este genul de schimbare care ar rupe două tabuuri Apple deodată: OLED pe MacBook și interacțiune directă cu macOS prin touchscreen.

Problema este calendarul. Lansarea este vehiculată pentru sfârșitul lui 2026 sau începutul lui 2027, deci MacBook Ultra rămâne cartea pe care Apple o poate păstra foarte ușor pentru anul viitor.

Așa se citește mai bine roadmap-ul actual: șase produse în jurul evenimentului iPhone, șapte care pot fi împărțite pe restul toamnei și un MacBook Ultra încă nesigur. Dintre toate, trei pot schimba cu adevărat portofoliul Apple, nu doar numărul generației de pe cutie: iPhone Ultra, Home Hub și iPad mini OLED.

Rusia nu va pune capăt războiului împotriva Ucrainei nici măcar dacă ar cuceri întregul Donbas, a declarat fostul emisar special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-un interviu acordat publicației The Kyiv Independent cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei.

Kellogg a făcut aceste declarații în timpul celei de-a șasea vizite în Ucraina și a primei sale deplasări după plecarea din funcție. El s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și a fost informat cu privire la ultimele evoluții ale războiului.

Pentru Kellogg, problema centrală nu este cât teritoriu cucerește Rusia, ci dacă președintele rus Vladimir Putin se va mulțumi, cu adevărat, cu atât.

„El nu se oprește aici. Așa este Putin”, a spus Kellogg, comparând pretențiile teritoriale ale Moscovei cu cele ale Germaniei naziste asupra Cehoslovaciei înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.

În acest sens, Kellogg a amintit de acordul încheiat de prim-ministrul britanic Neville Chamberlain cu dictatorul nazist Adolf Hitler, privind anexarea Sudetenland (Regiunea Sudeților, din Cehoslovacia), în 1938. Anexarea Regiunii Sudeților a fost unul dintre factorii care au permis declanșarea celei de a doua conflagrații mondiale, potrivit istoricilor.

„Adolf Hitler i-a spus lui Chamberlain: «Păi, vrem doar Sudetenland»”, a amintit Kellogg. „La un an după ce Hitler a spus asta, Chamberlain s-a întors de la München și a declarat: «Pace în timpul nostru».”

Tot „la un an de la ziua în care (Chamberlain) s-a întors de la München, ne aflam în cel de-al Doilea Război Mondial. Și asta este îngrijorarea mea: că vom ajunge în cel de-al Treilea Război Mondial.”

Întoarcerea lui Kellogg la Kiev

Kellogg, un general de trei stele în rezervă al Armatei SUA, decorat cu numeroase distincții, și-a dat demisia din funcția de emisar pe 31 decembrie 2025. De atunci, el s-a alăturat America First Policy Institute, un think-tank din Washington.

Întoarcerea lui la Kiev a avut loc într-un moment în care întrebările privind orientarea politicii SUA față de Rusia rămân esențiale pentru efortul de război al Ucrainei.

Ofițer de carieră ale cărui opinii despre Rusia s-au format în timpul Războiului Rece, Kellogg susține de mult timp o abordare de tipul „pace prin forță”.

Adoptarea acestei poziții l-a transformat într-o figură de încredere la Kiev pe durata mandatului său în administrația Trump. Plecarea lui a fost întâmpinată cu îngrijorare în Ucraina, din cauza implicațiilor pe care le-ar putea avea asupra politicii Washingtonului față de Rusia și Ucraina.

Pe durata mandatului său, Kellogg a jucat un rol central în mai multe eforturi diplomatice delicate. El a condus negocierile privind acordul dintre SUA și Ucraina legat de mineralele critice și a condamnat în repetate rânduri atacurile rusești asupra orașelor ucrainene în termeni neobișnuit de duri pentru un emisar al lui Trump.

Acum, în afara administrației republicane de la Washington, Kellogg rămâne convins că Putin ar putea pune capăt războiului aproape imediat, dacă ar dori acest lucru.

„Putin ar putea opri războiul în cinci minute dacă ar vrea”, a afirmat Kellogg, susținând că ambițiile liderului de la Kremlin se extind cu mult dincolo de teritoriul pe care Moscova îl vizează în prezent în estul Ucrainei.

Acesta este, în viziunea lui Kellogg, motivul pentru care orice acord de pace trebuie evaluat nu doar în funcție de ceea ce se întâmplă astăzi pe câmpul de luptă, ci și de ceea ce Moscova ar putea încerca să facă în continuare.

„Ucraina este a ucrainenilor”

Kellogg a susținut, de asemenea, că Ucraina ar trebui să privească victoria ca pe un proces pe termen lung, în loc să o evalueze doar în funcție de teritoriul controlat de Kiev când vor înceta luptele.

El a dat ca exemplu ocupația sovietică a statelor baltice după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a ilustra faptul că controlul teritorial nu determină neapărat recunoașterea internațională.

Occidentul nu a recunoscut niciodată din punct de vedere juridic ocupația sovietică, a remarcat el, sugerând că, în mod similar, peninsula Crimeea ar putea rămâne recunoscută la nivel internațional ca teritoriu ucrainean chiar dacă Rusia continuă să o controleze.

„Crimeea mai face parte din Ucraina? Da, face parte din Ucraina”, a spus Kellogg.

„Așadar, trebuie să începeți să vă gândiți la o perspectivă de cinci până la zece ani. Dacă priviți situația de mâine, se va întâmpla asta mâine? Nu. Dar se va întâmpla, eventual, pe termen lung?”, a adăugat el.

Argumentul acesta reflectă, de asemenea, evaluarea lui privind summitul din Alaska dintre președintele SUA, Donald Trump, și Putin.

Kellogg a afirmat că Putin se aștepta ca Washingtonul să accepte concesii teritoriale din partea Ucrainei în regiunea Donețk. În schimb, a spus el, poziția SUA a rămas aceea că „Ucraina este a ucrainenilor”.

„Chiar cred asta: Putin se gândea că vine la acel summit cu garanția Statelor Unite că Ucraina va renunța la Donbas. Asta nu s-a întâmplat”, a spus generalul american.

„De fapt, ce s-a întâmplat a fost că a rămas un prânz pe masă. S-au urcat în avioane și au plecat acasă. Cred că ceea ce s-a întâmplat este că Putin a venit cu un set de așteptări, iar Statele Unite au spus, în mod clar, că Ucraina este a ucrainienilor.”

O persoană familiarizată cu discuțiile din Alaska a declarat anterior, pentru publicația de la Kiev citată, că Moscova a cerut Washingtonului să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a se retrage din Donbas, provincia industrială care include atât regiunile Luhansk, cât și Donețk.

Mai târziu, în noiembrie, Washingtonul și Rusia au elaborat un plan de pace în 28 de puncte, care prevedea ca Ucraina să cedeze întreaga regiune estică a Donbasului – atât zonele ocupate de Rusia, cât și părțile aflate încă sub controlul trupelor ucrainene.

Conform planului, forțele ucrainene s-ar fi retras din aceste zone rămase, care ar fi fost apoi desemnate drept zonă demilitarizată.

Întâlnirea din Alaska, însă, potrivit relatărilor lui Kellogg, nu a reușit să ofere ceea ce Putin se aștepta de la Washington. Iar acest lucru, susține el, este important deoarece pretențiile teritoriale ale Moscovei trebuie evaluate în raport cu ceea ce Rusia poate cuceri efectiv pe câmpul de luptă.

Putin „să lupte pentru Donețk”

Kellogg a lăudat, de asemenea, capacitățile militare ale Ucrainei și sprijinul continuu din partea Occidentului, comparând rezistența Ucrainei cu lupta Marii Britanii împotriva Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Mesajul său a fost că aliații Ucrainei trebuie să fie pregătiți pentru o luptă îndelungată, în loc să permită Moscovei să dicteze termenii unui acord de pace doar pentru că războiul se prelungește de ani de zile.

„Am mari speranțe că Putin începe să se simtă frustrat din cauza asta”, a spus Kellogg. „Așa cum i-am spus președintelui Trump, dacă Putin vrea restul regiunii Donețk, atunci să lupte pentru asta.”

„Am mare încredere în ucraineni că se vor descurca foarte bine în această privință”, a adăugat el.

Pentru Kellogg, pierderile suferite de Rusia pe câmpul de luptă sunt, de asemenea, o dovadă că războiul lui Putin nu a produs rezultatele pe care Moscova le aștepta.

El a sugerat chiar că amploarea pierderilor înregistrate de armata rusă ar putea crea riscuri politice pentru Putin în interiorul Rusiei.

„Cred că el are o problemă. Da. Problema este: oare va cădea de la fereastra unui bloc de 73 de etaje pentru că a sacrificat atât de mult?”, a spus Kellogg.

Kellogg a estimat pierderile Rusiei la între 1,2 milioane și 1,4 milioane de morți, comparându-le cu pierderile Uniunii Sovietice din timpul războiului din Afganistan.

„Uniunea Sovietică a pierdut 18.000 de oameni în Afganistan și s-a retras. Putin nu a cucerit Kievul, nu a cucerit Harkovul, nu a cucerit Odesa, nu a traversat râul Dnipro”, a spus fostul emisar al lui Trump.

Acest lucru îl conduce pe Kellogg la o concluzie care diferă radical de ideea că Putin câștigă războiul. „Sunt mulți oameni care au spus că Putin are succes. Eu nu cred că are. Cred că nu are succes. El se află în mâinile Ucrainei”, a concluzionat generalul american.