Protectia financiara a locuintelor, preventia si pregatirea pentru un dezastru major trebuie abordate impreuna, prin colaborarea dintre autoritati, industria de asigurari si cetateni, a fost una dintre ideile centrale transmise la evenimentul anual al PADROM, desfasurat joi, 3 septembrie, la Bucuresti.
Organizatia, aflata la 17 ani de la infiintare, isi propune sa consolideze capacitatea sistemului atat prin cresterea gradului de protectie a locuintelor, cat si prin dezvoltarea resursei umane care poate fi mobilizata in cazul unui dezastru de amploare.
„Ceea ce ma bucura de fiecare data este ca, dincolo de companii si institutii, ne reuneste aceeasi preocupare: cum facem Romania mai bine pregatita in fata riscurilor”, a declarat Nicoleta RADU, Director General, PADROM – Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale.
Anul acesta, sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor a depasit in acest an pragul de 2,5 milioane de polite active, cel mai ridicat nivel de la instituirea sa. Nicoleta RADU a subliniat ca rezultatul apartine intregii piete si partenerilor implicati in cresterea gradului de informare si protectie a proprietarilor.
„Este un rezultat care apartine intregii piete, companiilor de asigurari, brokerilor, autoritatilor locale, institutiilor partenere si tuturor celor care contribuie, zi de zi, la o mai buna informare a proprietarilor de locuinte”, a spus Directorul General PADROM.
Ea a atras insa atentia ca progresul nu inseamna ca Romania a ajuns la nivelul de protectie necesar: „In acelasi timp, aceste cifre ne arata si cat de mult mai avem de facut pentru ca stim ca fiecare procent in plus inseamna familii mai bine pregatite, comunitati mai reziliente si mai putina presiune asupra resurselor publice atunci cand se intampla un dezastru”.
Potrivit datelor prezentate la eveniment, in Romania exista in continuare un numar foarte mare de locuinte fara protectie impotriva riscurilor naturale. In opinia conducerii PADROM, cresterea gradului de cuprindere in asigurare este una dintre componentele esentiale ale rezilientei comunitatilor.
Amintim si faptul ca, incepand din aceasta primavara, paidromania.ro a devenit padrom.ro, ca parte a unui demers de clarificare a identitatii sale comerciale in mediul digital. Schimbarea vizeaza exclusiv domeniul web si acronimul comercial. Denumirea legala a societatii, mecanismul asigurarii obligatorii si functionarea politei PAD raman neschimbate.
Pregatirea trebuie facuta inaintea dezastrului
Unul dintre proiectele anuntate de PADROM la eveniment este EXTRA, initiativa prin care organizatia urmareste sa formeze o comunitate de profesionisti care sa poata sprijini sistemul in situatii exceptionale.
Nicoleta RADU a explicat ca, in cazul unui dezastru major care afecteaza simultan mai multe regiuni ale tarii, existenta resurselor financiare nu este suficienta. Sistemul trebuie sa dispuna si de oameni capabili sa gestioneze rapid un volum foarte mare de solicitari, sa ofere informatii si sa sustina procesele operationale.
„Exista insa o resursa la fel de importanta ca cea financiara, resursa umana”, a spus RADU. Din aceasta nevoie a aparut proiectul EXTRA.
Prin acest proiect, PADROM urmareste construirea unei „rezerve de competenta si experienta” pentru situatii exceptionale, prin formarea unei comunitati de profesionisti care sa poata fi mobilizati atunci cand sistemul are nevoie de capacitate suplimentara.
„Ne propunem sa formam o comunitate de profesionisti care pot interveni si sprijini sistemul atunci cand este nevoie cel mai mult”, a declarat Nicoleta RADU.
Pentru profesionistii din brokeraj si pentru cei din industria asigurarilor, proiectul poate reprezenta si o oportunitate de dezvoltare si diversificare a activitatii. Pentru PADROM, insa, principalul obiectiv este consolidarea rezilientei sistemului.
„Aceeasi filozofie care sta la baza asigurarii locuintelor sta si la baza acestui proiect. Investim in pregatire inainte sa avem nevoie de ea. Construim capacitate inainte sa apara presiunea. Consolidam parteneriate inainte de momentul in care acestea sunt puse la incercare”, a spus Directorul General PADROM.
Protectia financiara, parte a rezilientei
In cadrul evenimentului, Francois COSTE a transmis, printr-un mesaj video, ca sistemul romanesc a evoluat semnificativ in cei 17 ani de la infiintare, dar ca decalajul de protectie ramane important.
„Romania este o tara puternic expusa riscurilor naturale, iar 75% dintre locuinte raman neasigurate”, a declarat COSTE. El a aratat ca riscurile evolueaza, fenomenele extreme sunt mai frecvente, iar impactul economic al acestora creste. In aceste conditii, dezvoltarea sistemului presupune atat consolidarea capacitatii financiare, cat si a celei operationale.
Francois COSTE a mentionat capacitatea de reasigurare construita de PADROM si a subliniat ca, in cazul unui dezastru de amploare, sunt necesare procese si sisteme adecvate, precum si profesionisti pregatiti sa intervina intr-un timp foarte scurt.
ASF cere testarea sistemului inainte de un eveniment major
Sorin MITITELU, Vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), a atras atentia asupra responsabilitatii care revine tuturor actorilor implicati in sistem, in conditiile dimensiunii expunerii asigurate.
El a aratat ca valoarea totala asigurata de PADROM era, la finalul anului 2025, de 232 de miliarde de lei, aproximativ 25 de miliarde de euro.
„As vrea sa va supun atentiei o cifra: 232 de miliarde de lei. Aceasta este valoarea totala asigurata de catre PADROM, la final de decembrie 2025. Deci, undeva la 25 de miliarde de euro. Cred ca nu-i nicio companie de asigurari in tara care are o expunere bruta la risc atat de mare. De asemenea, vorbim de 25 de miliarde de euro ce reprezinta valoarea doar a unei primei transe din valoarea totala a imobilelor ce se afla in asigurare, ea fiind, de fapt, undeva de patru ori mai mare. Cu alte cuvinte, sunt imobile in valoare totala de aproape 100 de miliarde de euro in asigurari la PADROM si, cea mai mare parte, de asemenea, in asigurarile facultative. Pentru ca undeva la 80% sunt asigurate si facultativ. Aceasta cifra ne indica cat de mare este responsabilitatea noastra, a PADROM, a societatilor de asigurari care participa in sistemul de administrare a daunelor, a celor implicati in distributie si a noastra ca Autoritate de Supraveghere Financiara”, a afirmat Sorin MITITELU.
Acesta a insistat asupra necesitatii ca mecanismele sistemului sa fie verificate inainte de producerea unui eveniment real. Procedurile si protocoalele, a aratat el, trebuie testate in conditii care sa permita identificarea si remedierea eventualelor probleme.
Vicepresedintele ASF a precizat ca a solicitat oficial realizarea, in perioada urmatoare, a unui exercitiu la scara nationala, cu implicarea tuturor actorilor relevanti, pentru verificarea modului in care functioneaza sistemul de avizare, constatare si evaluare in cazul unui eveniment major.
„Cu totii avem responsabilitatea ca acest sistem sa fie testat. Sa-l imbunatatim, sa-l reparam daca este cazul”, a afirmat MITITELU. El a avertizat ca, daca sistemul nu va putea oferi solutii adecvate la momentul producerii unui dezastru, increderea in industria asigurarilor ar putea fi puternic afectata.
IGSU: rezilienta se construieste inainte de criza
Colonelul Francisc SENZACONI, Seful Serviciului Control Riscuri de Dezastre din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU), a pus accentul pe preventie si pe cooperarea dintre institutii.
„Oricat de rapizi si bine pregatiti ar fi salvatorii nostri in momentele de criza, adevarata rezilienta a unui om nu se construieste doar atunci. Ci cu mult inainte ca aceasta sa se produca”, a declarat SENZACONI.
Acesta a descris parteneriatul dintre IGSU si PADROM drept un pilon important pentru siguranta comunitatilor, prin combinarea pregatirii operationale si a educatiei populatiei cu mecanismele de protectie financiara necesare dupa producerea unui dezastru.
Senzaconi a mentionat proiectul ReExpozitia, ajuns la cea de-a cincea editie, ca exemplu de initiativa prin care efectele dezastrelor asupra locuintelor sunt aduse in atentia publicului. „ReExpozitia ne reaminteste vizual ca dezastrele lasa urme adanci, dar ne arata si importanta cruciala de a fi protejati, atat fizic, cat si prin scutul unei asigurari”, a spus reprezentantul IGSU.
Cooperarea dintre cele doua institutii va continua si in perioada urmatoare, inclusiv in jurul Zilei internationale a reducerii riscurilor de dezastre, care va fi marcata pe 13 octombrie. Actiunile comune vor urmari educarea cetatenilor in privinta securizarii locuintelor, a masurilor preventive si a importantei asigurarii.
2027 – la 50 de ani de la cutremurul din 1977
Un alt reper important pentru activitatea de preventie va fi anul 2027, cand se vor implini 50 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977.
IGSU si PADROM intentioneaza sa organizeze cu acest prilej o serie de evenimente la nivel national, cu obiective legate de cresterea gradului de constientizare a riscului seismic, evaluarea progreselor tehnice si operationale si extinderea gradului de cuprindere in asigurare a fondului locativ.
Mesajul transmis de reprezentantii institutiilor prezente la eveniment a fost ca preventia si protectia financiara trebuie privite ca elemente complementare ale rezilientei.
„Preventia este o munca de echipa. Nicio institutie nu poate singura sa faca fata fortei naturii”, a declarat colonelul Francisc SENZACONI.
La randul sau, Nicoleta RADU a sintetizat directia in care PADROM isi propune sa dezvolte sistemul printr-un principiu aplicat atat protectiei locuintelor, cat si proiectului EXTRA: pregatirea trebuie facuta inainte de momentul in care apare nevoia.
„Privind in sala, vad exact oamenii care au contribuit la tot ceea ce am realizat pana acum si care vor contribui la ceea ce urmeaza”, a spus Directorul General PADROM.
„Rezultatele despre care vorbim astazi sunt rezultatul unei munci comune. Proiectele pe care le construim pentru viitor vor avea succes in aceeasi masura in care vom continua sa lucram impreuna”, a spus Nicoleta RADU
Evenimentul anual PADROM a reunit reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, ai industriei de asigurari, ai mediului de afaceri si ai organizatiilor partenere, intr-un moment dedicat bilantului celor 17 ani de activitate, dar si pregatirii sistemului pentru urmatoarea etapa.
