Piața roboților patruped a accelerat puternic în prima jumătate a anului 2026. Livrările de roboți patruped au ajuns la aproximativ 26.000 de unități, potrivit Smart Analytics Global.

Volumul a crescut cu 75% față de cele 14.800 de unități livrate în aceeași perioadă din 2025. Compania chineză Unitree a rămas liderul pieței, cu o cotă de 52%.

Unitree își păstrează poziția de lider

Unitree a livrat aproximativ 13.600 de roboți patruped în primele șase luni ale anului. Volumul reprezintă o creștere de 23% față de aceeași perioadă din 2025.

Cota companiei a scăzut însă de la 75% la 52%. Evoluția reflectă extinderea rapidă a concurenței pe piața globală.

Seria Go a contribuit în continuare semnificativ la vânzările către consumatori. Compania și-a extins în același timp activitatea în zona aplicațiilor industriale.

DEEP Robotics s-a clasat pe locul al doilea, cu aproximativ 2.500 de unități. Compania a ajuns la o cotă de 10%, după o creștere anuală de aproape 100%.

Vbot și DOBOT au obținut cote de 6%, respectiv 5%. Alte companii au ajuns împreună la 24% din piață, față de 14% în prima jumătate din 2025.

Consumatorii devin principalul segment

Aplicațiile pentru consumatori au reprezentat aproximativ 45% din livrările globale. În prima jumătate din 2025, segmentul avea o cotă de 33%.

Creșterea a fost deosebit de puternică în China. Prețurile mai mici și disponibilitatea unei game mai largi de produse au susținut cererea.

Roboții patruped destinați consumatorilor oferă funcții precum navigare autonomă și urmărirea persoanelor. Unele modele pot interacționa cu utilizatorii și executa anumite sarcini.

Printre utilizările emergente se numără monitorizarea locuințelor, compania și activitățile în aer liber. Fotografia autonomă reprezintă un alt domeniu explorat de producători.

Aplicațiile industriale rămân importante

Segmentul industrial și profesional ocupă locul al doilea în funcție de numărul de unități livrate. Roboții sunt utilizați pentru inspecții, intervenții de urgență și securitate.

Există și aplicații în domeniul apărării și al siguranței publice. Roboții destinați acestor activități au, în general, prețuri medii semnificativ mai mari.

DEEP Robotics și alți producători specializați se concentrează în principal pe aplicațiile profesionale. Vbot și DOBOT acordă o atenție mai mare pieței de consum.

Unitree activează în ambele segmente. AiMOGA, companie susținută de producătorul auto chinez Chery, se concentrează în principal pe clienții enterprise.

China domină piața mondială

China a reprezentat aproximativ 76% din livrările globale de roboți patruped în prima jumătate a anului. Procentul este în creștere față de 74% în aceeași perioadă din 2025.

Producătorii chinezi au generat 93% din livrările mondiale. Totuși, cota lor a scăzut de la 96% cu un an înainte.

SAG estimează că China va rămâne cea mai mare piață pentru roboți patruped. Companiile chineze ar urma să își păstreze poziția dominantă.

Concurența internațională este însă în creștere. Restricțiile geopolitice ar putea accelera această schimbare, mai ales în domeniile sensibile.

Restricțiile comerciale pot schimba competiția

Noile restricții americane asupra roboților avansați produși în alte țări ar putea limita expansiunea companiilor chineze. Producători occidentali precum Boston Dynamics și Ghost Robotics ar putea beneficia.

Există însă și riscuri pentru companiile occidentale. Unele dintre acestea depind de componente sau de capacități de producție din China.

Localizarea lanțurilor de aprovizionare ar putea crește costurile. În aceste condiții, politica comercială ar putea avea un rol tot mai important în piața roboticii.

SAG estimează aproape 500.000 de unități până în 2030

Smart Analytics Global estimează că livrările globale vor ajunge la aproximativ 60.000 de roboți patruped în 2026.

Pentru 2030, compania anticipează un volum de aproape 500.000 de unități. Segmentul consumer ar urma să rămână principalul motor al pieței.

Adoptarea pe scară largă depinde însă de mai mulți factori. Printre aceștia se află autonomia, durata bateriei, fiabilitatea și prețurile.

SAG estimează și aproape 500.000 de roboți umanoizi livrați anual până în 2030. Astfel, cele două categorii ar putea ajunge împreună la aproape un milion de unități pe an.

Roboții patruped ar urma să se extindă mai întâi în zona de consum. În schimb, roboții umanoizi sunt considerați mai potriviți pentru dezvoltarea inițială în mediile industriale și comerciale.

În ultimii ani, mousepadurile din sticlă au început să apară tot mai des în setup-urile pasionaților de gaming și în special în zona de competitive FPS. Sunt prezentate deseori drept un fel de upgrade „next level”: mai rapide, mai precise, mai consistente și aproape imposibil de uzat.

Am folosit în ultima perioadă un Razer Atlas Pro și recunosc că prima impresie nu a fost neapărat cea la care mă așteptam. Nu am avut acel moment în care să spun că mouse-ul a devenit brusc mai precis. În schimb, am remarcat imediat alte două lucruri: mouse-ul alunecă extrem de ușor, iar suprafața este mult mai zgomotoasă decât un mousepad textil. Mai mult, Atlas Pro este atât de subțire și de rigid încât la prima vedere și atingere ai putea crede foarte ușor că este o placă metalică, nu una din sticlă.

De aici mi s-a părut interesant să discutăm puțin despre această categorie. Ce este, de fapt, un mousepad din sticlă, de unde a apărut ideea și, mai ales, este într-adevăr mai bun decât un mousepad clasic?

Mousepadurile din sticlă există de peste 20 de ani

Deși popularitatea lor actuală poate crea impresia că vorbim despre o invenție recentă, mousepadurile din sticlă sunt aproape la fel de vechi precum gaming-ul competitiv modern pe PC.

SteelSeries avea Icemat, lansat în 2001, drept primul mousepad de gaming realizat din sticlă. Produsul a fost chiar unul dintre punctele de plecare ale companiei și a fost conceput într-o perioadă în care piața perifericelor dedicate gamerilor abia începea să capete contur.

Interesant este că primele generații au apărut într-o lume foarte diferită de cea de astăzi. Mouse-urile cu bilă încă erau utilizate, iar senzorii optici timpurii erau mult mai pretențioși în privința suprafețelor pe care puteau funcționa. Chiar și Icemat a trecut prin modificări pentru a deveni mai potrivit pentru mouse-urile optice ale vremii.

Sticla nu a cucerit însă piața. Mousepadurile textile au rămas mult mai ieftine, mai confortabile, mai silențioase și suficient de bune pentru aproape toată lumea.

În ultimii ani situația s-a schimbat. Mouse-urile de gaming au devenit foarte ușoare, senzorii optici sunt extrem de performanți, iar comunitatea din jurul jocurilor competitive și a programelor de aim training a început să acorde tot mai multă atenție unor detalii precum frecarea, stopping power-ul, tipul skate-urilor sau consistența suprafeței. Iar mousepadurile din sticlă au revenit.

Ce încearcă să rezolve un mousepad din sticlă?

Diferența fundamentală față de un model textil este foarte simplă: suprafața nu se deformează. Pe un mousepad clasic ai material textil, spumă și diferite tipuri de țesătură. Atunci când apeși mouse-ul, suprafața se comprimă într-o anumită măsură. Piciorușele mouse-ului interacționează cu fibrele materialului, iar acestea generează rezistență. Toate acestea contribuie la senzația pe care o avem atunci când mișcăm mouse-ul.

Sticla este complet diferită. Este o suprafață rigidă și foarte uniformă, iar piciorușele mouse-ului alunecă deasupra ei fără ca materialul de dedesubt să se comprime. Rezultatul este o frecare foarte redusă.

Mouse-ul pleacă foarte ușor de pe loc și își continuă mișcarea cu foarte puțină rezistență. Dacă folosim în special un mouse modern de 50-60 de grame, senzația poate fi că acesta aproape plutește deasupra biroului. De aici vine principalul avantaj al sticlei: viteza.

Dar precizia?

Aici cred că apare una dintre cele mai mari confuzii în discuțiile despre mousepadurile din sticlă. Se spune foarte des că sunt „mai precise”. Tehnic, formularea nu este neapărat corectă. Mousepadul nu mărește rezoluția senzorului, nu transformă un mouse de 20.000 DPI într-unul de 30.000 DPI și nici nu face automat mișcările mâinii mai precise. Ceea ce poate oferi este o suprafață foarte consistentă.

Pe sticlă nu avem fibre care se tasează, zone în care materialul s-a tocit mai mult sau diferențe de frecare provocate de comprimarea mousepadului. Dacă suprafața este curată, comportamentul ei este foarte predictibil.

Tocmai această consistență este percepută deseori drept „precizie”. Trebuie însă să separăm două lucruri. Există precizia cu care senzorul mouse-ului poate urmări suprafața și există precizia cu care utilizatorul poate controla fizic mouse-ul.

Prima poate beneficia de o suprafață foarte uniformă și special concepută pentru senzorii optici. A doua depinde de tine. Și aici sticla poate deveni chiar mai dificilă.

Speed versus Control

Mousepadurile de gaming pot fi privite pe o axă foarte simplă. Control — Speed. Un mousepad textil poate oferi mai multă rezistență, ceea ce înseamnă că este ceva mai greu să pornești mouse-ul, dar și mai ușor să-l oprești. Sticla merge în direcția opusă. Mouse-ul pornește aproape instantaneu, însă trebuie și oprit.

Această capacitate de frânare este numită deseori „stopping power” și este extrem de importantă pentru senzația unui mousepad. Dacă faci un flick rapid către un adversar, mousepadul textil te ajută într-o anumită măsură să oprești mișcarea. Pe sticlă, mult mai mult din această sarcină revine mâinii tale. Asta explică un paradox interesant.

Un mousepad din sticlă poate fi excelent pentru micro-ajustări și mișcări foarte rapide, dar un jucător obișnuit cu suprafețe de control poate avea inițial impresia că ținta îi „fuge”. Nu înseamnă că produsul este prost. Înseamnă doar că cele două suprafețe cer un stil diferit de control. De aceea nu aș spune că sticla este mai bună decât materialul textil. Este pur și simplu diferită.

Unde strălucesc mousepadurile din sticlă

Cel mai evident avantaj este viteza foarte mare de deplasare a mouse-ului. Pentru jucătorii care folosesc sensibilitate redusă și fac mișcări ample ale brațului, acest lucru poate fi foarte plăcut. Același lucru este valabil și pentru jocurile în care tracking-ul permanent al adversarului este important.

Un mousepad textil se modifică în timp. Se murdărește, fibrele se tasează, zona pe care utilizăm cel mai mult mouse-ul se poate comporta diferit față de margini, iar unele materiale sunt influențate inclusiv de umiditate. Sticla nu are aceste probleme în aceeași măsură. O cureți și revine foarte aproape de comportamentul inițial.

Este și motivul pentru care durata de viață poate fi mult mai mare. Nu ai o țesătură pe care să o tocești după câțiva ani și nici o zonă centrală care devine vizibil mai lentă decât restul suprafeței.

Curățarea este extrem de simplă. Nu trebuie spălat, uscat sau tratat în vreun mod special. În general, o lavetă ușor umedă este suficientă.

Și totuși există dezavantaje. Primul este zgomotul.

PTFE-ul mouse-ului se deplasează direct pe o suprafață rigidă, iar sticla nu absoarbe vibrațiile în modul în care o face materialul textil. Rezultatul este un sunet mult mai evident atunci când mișcăm mouse-ul. Iar dacă între piciorușe și suprafață ajunge o particulă de praf, o vei simți și probabil o vei și auzi imediat.

Este unul dintre lucrurile pe care le-am remarcat instantaneu pe Atlas Pro. Mousepadul poate fi foarte fin, dar smooth nu înseamnă neapărat și silențios.

Al doilea dezavantaj ține de confort. Sticla este rigidă. Nu avem deloc acea senzație moale a unui mousepad textil și nici posibilitatea de a apăsa puțin mouse-ul în suprafață pentru un plus de control.

Poate fi și rece la atingere, iar contactul brațului cu suprafața nu este întotdeauna la fel de plăcut precum în cazul materialului textil. Din acest motiv, unii utilizatori de glass pad-uri ajung să folosească și un sleeve pentru braț. Plus că dacă este foarte cald sau ești o persoană care transpiră mult, nu va fi plăcut să ai transpirație pe mousepad. La fel, este recomandat să folosești un sleeve pentru braț precum sportivii.

Mai există apoi și problema particulelor de praf. Pe material textil, o particulă foarte mică poate intra pur și simplu între fibre și să nu o observăm.Pe sticlă nu are unde să se ducă și imediat apare senzația aceea neplăcută de zgâriere.

Contează și piciorușele mouse-ului

Un alt aspect care devine mult mai important este tipul de skate folosit.Pe o suprafață textilă, materialul mousepadului poate masca într-o anumită măsură diferențele dintre două seturi de piciorușe. Sticla nu prea iartă nimic. Forma, materialul și starea skate-urilor influențează direct atât senzația, cât și zgomotul.

PTFE-ul rămâne alegerea normală pentru astfel de suprafețe. Razer recomandă explicit pentru Atlas și Atlas Pro piciorușele originale ale mouse-ului sau alternative echivalente din PTFE și avertizează împotriva utilizării unor skate-uri din materiale foarte dure care pot produce uzură nedorită.

Pentru cine este un mousepad din sticlă?

În primul rând, pentru cine știe că vrea viteză. Aș vedea un astfel de mousepad alături de un mouse foarte ușor, într-un setup orientat spre competitive FPS, aim training și sensibilitate redusă sau medie. Este foarte potrivit pentru cei care apreciază mișcările rapide, tracking-ul și micro-ajustările realizate cu foarte puțină rezistență.

Este interesant și pentru utilizatorii obsedați de consistență. Dacă vrei ca mousepadul să se comporte aproape identic după luni sau ani de utilizare și nu vrei să te trezești cu o zonă mai lentă în centrul suprafeței, sticla are un avantaj clar.

În schimb, nu l-aș recomanda automat cuiva care caută control maxim. Dacă îți place ca mousepadul să ofere puțină rezistență, dacă vrei stopping power puternic, dacă te deranjează zgomotul sau pur și simplu preferi senzația moale a unui mousepad clasic, un model textil bun s-ar putea să fie în continuare alegerea mai potrivită.

Și cred că aici se află cea mai importantă concluzie. Un mousepad din sticlă nu reprezintă următorul nivel obligatoriu după un mousepad textil. Nu este un upgrade în același mod în care treci de la un monitor de 60Hz la unul de 240Hz. Este o alegere.

Razer Atlas Pro

Ajungem și la produsul care mi-a dat ideea acestui articol. Atlas Pro este a doua generație de mousepad din sticlă de la Razer, după Atlas-ul original lansat în 2023. Primul model avea o grosime de 5 mm și cântărea aproximativ două kilograme, iar Razer spune că a fost primul glass gaming mouse mat care folosea o bază din cauciuc pe întreaga suprafață, nu doar picioare în colțuri.

Atlas Pro, lansat pe 21 aprilie 2026, merge într-o direcție foarte diferită. Razer a încercat în primul rând să rezolve problema grosimii. Mousepadul măsoară doar 1,9 mm în total, dintre care 1,1 mm reprezintă sticla securizată, iar aproximativ 0,8 mm baza. Conform Razer, este cel mai subțire mousepad de gaming din sticlă disponibil la momentul lansării.

Aș spune că unul dintre cele mai ciudate lucruri la Atlas Pro este că nu îți dă senzația unui obiect din sticlă. Este foarte subțire, mat, opac și rigid, iar la prima vedere seamănă mai degrabă cu o placă metalică foarte bine finisată.

Suprafața măsoară 500 x 400 mm, fiind cu 11% mai mare decât cea a generației precedente, iar marginile sunt rotunjite prin prelucrare CNC pentru a nu deveni deranjante atunci când brațul sau încheietura ajung pe marginea mousepadului.

Sticla este micro-gravată cu o textură de aproximativ 2 micrometri, concepută pentru ca senzorii optici moderni să poată urmări corect mișcarea. Razer spune că textura a fost dezvoltată și validată împreună cu partenerul său pentru senzori și urmărește în special tracking-ul consistent indiferent de sensibilitate și viteza mișcării.

Mai avem o duritate declarată de 9H pe scara Mohs și un strat protector care facilitează curățarea suprafeței. Baza este realizată din cauciuc pe întreaga suprafață pentru ca mousepadul să nu se deplaseze pe birou și pentru a mai reduce din vibrațiile specifice acestui tip de produs.

Atlas Pro este, din punctul meu de vedere, un exemplu foarte bun pentru a înțelege atât avantajele, cât și limitele mousepadurilor din sticlă. Glide-ul este excelent. Mouse-ul se deplasează extrem de ușor, suprafața este constantă și nu există acea deformare pe care o simțim uneori pe un mousepad textil.

Dar nu am avut senzația că mouse-ul meu a devenit brusc mai precis. Mai degrabă am primit un alt tip de control. Mai rapid, mai direct și mult mai puțin iertător. Iar zgomotul este imposibil de ignorat dacă vii de pe un mousepad textil. Mișcările mouse-ului se aud mai tare și orice particulă de praf dintre skate și suprafață își face imediat simțită prezența.

După ce am folosit Atlas Pro, cred că înțeleg mai bine de ce există atât de mult entuziasm în jurul glass pad-urilor. Nu sunt mousepaduri mai bune în sens absolut. Sunt mousepaduri foarte rapide și extrem de consistente.

Pentru un jucător competitiv care caută exact aceste două caracteristici, diferența poate fi enormă. Pentru cineva care apreciază mai mult controlul, confortul și liniștea unui mousepad textil, schimbarea poate părea mai degrabă o curiozitate decât un upgrade.

Iar asta mi se pare până la urmă partea interesantă la Razer Atlas Pro. Nu încearcă să fie un mousepad clasic făcut mai bine.Este o experiență complet diferită.

Costă în jur de 1200 lei.