Recorder a arătat că România are la 36 de ani de la căderea comunismului un șef SPP care a făcut parte din forțele de represiune de la protestele din decembrie 1989 și din iunie 1990. Cum de a fost posibil să nu se știe și ofițerul Lucian Pahonțu să devină șef de serviciu secret într-un stat UE? Site-ul de investigații Snoop a descoperit cum au subminat Lucian Pahonțu și SPP procesul legal, astfel ca timp de 18 de ani generalul să nu primească din partea CNSAS nicio decizie, albă sau neagră, privind calitatea de lucrător al Securității.
- Conform legii, ca orice șef sau adjunct de serviciu secret, generalul Pahonțu trebuia să depună la SPP o declarație pe proprie răspundere prin care să-și asume că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității și că nu a comis fapte prin care a încălcat drepturile fundamentale ale omului.
- Aceasta este o condiție obligatorie pentru cercetarea CNSAS „din oficiu”.
- Pahonțu a fost numit șef SPP în 2005. SPP trebuia să trimită declarația lui Pahonțu la CNSAS încă din 2008, când legea a intrat în vigoare.
- Declarația lui Lucian Pahonțu nu a ajuns niciodată la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), conform unui răspuns sosit în luna august pentru Snoop și emis de Constantin Buchet, președintele CNSAS.
- Cercetarea lui Lucian Pahonțu a început, totuși, la cererea unei persoane fizice. De 18 ani, cercetarea nu s-a încheiat.
- . Doi dintre adjuncții lui Lucian Pahonțu de-a lungul anilor – Gabriel Crețu și Alexandru Burian – au fost verificați, tot la cerere. În cazul lor, cercetarea a durat doi ani, iar cei doi au primit verdict de „necolaborare”.
Cel mai longeviv șef de serviciu secret, șeful SPP Lucian Pahonțu a fost numit în funcție de fostul președinte Traian Băsescu în decembrie 2005 și a fost păstrat ulterior de Klaus Iohannis și de Nicușor Dan.
El a fost trecut în rezervă, în noiembrie 2024, la vârsta de 60 de ani. Dar a fost angajat cu contract și a rămas, astfel, șef al SPP. De doi ani, este unul dintre cei care cumulează pensia cu salariul.
Aproape 50 de oameni au murit în acea noapte
De-a lungul celor 21 de ani, de când Pahonțu a fost numit la conducerea SPP, au planat suspiciuni asupra legăturilor sale cu fosta Securitate. Astăzi, ele au devenit o certitudine.
Investigația Recorder confirmă că, între 1987 și 1990, Lucian Pahonțu a fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, la UM 0305 de la Băneasa.
Pahonțu a fost documentat și el însuși a recunoscut că a fost prezent în 21 decembrie 1989, orele 22-2 noaptea, la Piața Universității, locul unde aproape 50 de oameni au fost omorâți de forțele de ordine din care făcea parte și plutonul condus de Lucian Pahonțu.
Audiat de procurori, Pahonțu a negat orice act de represiune al său și al oamenilor săi. În răspunsul către Recorder, șeful SPP nu a infirmat prezența la locul unde oameni au fost bătuți, arestați și uciși. Dar a spus că el a respectat întotdeauna legea. A mai afirmat, pentru Parchet, că s-a retras la mașini în timpul protestelor. Proteste reprimate violent.
„Nu puteam trage în oameni pașnici, care cu o mână aprindeau o lumânare și cu altă mână nu o lăsau să se stingă”
Mișcările de eliberare de comunism ale popoarelor din estul Europei s-au derulat pe tot parcursul anului 1989. În noiembrie a căzut Zidul Berlinului. Deși și alte regimuri din est pregătiseră represiuni, totuși conducătorii nu au dat ordinul. Nici cehii, nici bulgarii, nici ungurii, niciun alt regim european nu și-a executat cetățenii.
Un ofițer est german, intervievat pentru fimul documentar „Turning Point”, a mărturisit că „nu puteam trage în oameni pașnici, care cu o mână aprindeau o lumânare și cu altă mână nu o lăsau să se stingă”. La Timișoara însă s-a tras în oameni cu lumânări aprinse pe treptele catedralei. A fost pentru prima oară de după cel de-al Doilea Război Mondial când un regim a scos armata, MAI și Securitate, cu armament de război, contra propriei națiuni.
România a fost singura țară unde s-a reluat scenariul de represiune din China
Singurul guvern care a decis să se tragă și singurele forțe care au executat represiunea au fost în România, în decembrie 1989. La noi s-a urmat scenariul represiunii sângeroase din Piața Tiananmen, din iunie 1989, când regimul a omorât studenții care protestau.
În București, s-a tras în noaptea de 21 decembrie, exact în zona unde era plutonul comandat de Lucian Pahonțu, care a negat, întrebat de procurori în Dosarul Revoluției, că a avut vreun contact cu revoluționarii.
Băsescu despre Pahonțu pentru Snoop: „Dacă aveam ceva să-i reproșez, îl dădeam afară!”
Contactat de Snoop, fostul cadru SPP, Mircea Găinușă, susține că Pahonțu s-a specializat în Transmisiuni într-o clasă a Ministerului de Interne (respectiv DSS), chiar dacă Școala de Ofițeri Activi din Sibiu, pe care a urmat-o înainte de ‘89, era oficial subordonată MApN.
„În CV-ul domniei sale se omite cu bună știință inserarea unor fapte și împrejurări de natură a produce efecte juridice. Consider că faptele acestui militar de a ascunde adevărul pot constitui elementele materiale ale infracțiunilor de fals în declarații și respectiv fals intelectual”, îi scria Găinușă președintelui Băsescu.
Pahonțu a respins acuzațiile la acea vreme și le-a catalogat drept „o răzbunare personală”.
Contactat de Snoop la începutul săptămânii, Traian Băsescu a refuzat o conversație despre șeful SPP. Ne-a transmis însă prin sms: „Dacă aveam ceva să-i reproșez, îl dădeam afară!”. Ieri, după apariția investigației Recorder, fostul președinte a spus: „O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-și piardă funcția”, a declarat Traian Băsescu pentru HotNews.
Verificarea din oficiu a lui Pahonțu de către CNSAS nu a început „cu prioritate”, în 2008, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a deconspirării.
Motivul? Iată răspunsul primit de Snoop de la CNSAS și explicat pe etape ale procesului de verificare.
CNSAS poate demara verificarea din oficiu doar dacă Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, impusă de lege, a argumentat Consiliul.
Prin aceasta, șeful SPP ar trebui să-și asume, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securității.
Declarațiile șefilor de servicii și ale adjuncților lor trebuie depuse la „șeful instituției din care fac parte”, conform legii. Adică generalul Lucian Pahonțu trebuia să depună declarația la directorul SPP Lucian Pahonțu, în 30 de zile de la numirea în funcție, spune legea.
Deși lipsa declarației a împiedicat verificarea din oficiu, aceasta a început la cererea unei persoane fizice. Cercetarea durează de 18 ani, pentru că presupune verificări în arhivele altor instituții, care nu trimit mereu informațiile, a descoperit site-ul de investigații Snoop.
Iar legea nu spune ce instituție ar trebui să aplice sancțiuni și nici nu le precizează.
Șeful CNSAS, Constantin Buchet, a confirmat inexistența cererii lui Pahonțu
Au trecut 18 ani de la adoptarea legii.
Declarația lui Pahonțu nu a ajuns nici astăzi la CNSAS, potrivit unui răspuns din luna august, pentru Snoop, al președintelui instituției, Constantin Buchet.
Cu fiecare nou mandat prezidențial, SPP a avut ocazia să intre în legalitate. Mai ales că CNSAS trimite adrese cel puțin înaintea fiecărui ciclu electoral „tuturor structurilor ierarhice piramidale despre necesitatea transmiterii” declarațiilor, se precizează în răspunsul primit.
Doi adjuncți ai lui Pahonțu au fost verificați
Pentru doi dintre adjuncții lui Lucian Pahonțu de-a lungul anilor – Gabriel Crețu și Alexandru Burian – verificările au început tot la cerere, la nouă luni de la adoptarea Legii privind deconspirarea Securității. S-au finalizat în doi ani, cu adeverințe de necolaborare.
Adjunctul lui Lucian Pahonțu din prezent, Daniel Ion Bălașa, a fost verificat cu șapte ani înainte de a ajunge la SPP, în 2009, la cererea ANI, pentru postul de vicepreședinte pe care-l ocupa. Trebuia reverificat la preluarea funcției din SPP, conform legii.
SPP nu a răspuns
Snoop a întrebat SPP dacă Lucian Pahonțu a depus declarația pe proprie răspundere și dacă aceasta a fost transmisă CNSAS. Instituția nu a răspuns întrebărilor.
Ne-a asigurat, în schimb, de „atașamentul necondiționat” față de normele legale.
În schimb, într-un răspuns transmis Recorder, SPP spune, între altele, că „la numirea în funcțiile ocupate de-a lungul carierei și inclusiv în cea actuală, instituțiile abilitate au efectuat verificări amănunțite, în conformitate cu legislația în vigoare, și și-au dat avizul pentru ocuparea pozițiilor respective”.
SPP nu specifică la ce instituții se referă, însă știm că CNSAS nu a transmis nicio decizie până la această dată.
Nerespectarea obligației de a depune declarația atrage „răspunderea penală, civilă, administrativă sau disciplinară”, spune legea.
Nu precizează însă și ce instituție e responsabilă să aplice sancțiuni. „Unde legea nu distinge, inițiativa nu ne poate aparține”, explică CNSAS lacunele în reglementare.
Germina Nagâț: „Această formă de lustrație este blocată de instituții”
„Practic, această formă de lustrație este blocată de instituții și reprezintă o protecție pentru ascensiunea fără obstacole a foștilor colaboratori sau a ofițerilor Securității”, declara Germina Nagâț, membră a Consiliului CNSAS, pentru Europa Liberă, în 2023, în contextul cazului Victor Neumann.
Dacă în urma verificării CNSAS s-ar constata că Pahonțu a fost lucrător al Securității, făcând fapte prin care a încălcat drepturile fundamentale ale omului, dosarul va fi trimis în instanță, conform legii.
Un verdict nefavorabil nu presupune pierderea funcției. Legea de funcționare și organizare a SPP spune că Pahonțu poate fi revocat doar de președintele României, la propunerea CSAT.
Citește investigația pe Snoop.ro.
Nota redacției: Într-o formă anterioară, scria că unii dintre adjuncții lui Pahonțu au depus declarația. De fapt, și ei au fost verificați tot la cerere. În cazul lor, verdicul a venit după doi ani – necolaborare. În cazul lui Pahonțu, cercetarea a început acum 18 ani.
