Qualcomm pare să fi făcut un salt important cu Snapdragon X2 Elite Extreme, iar un nou set de teste realizat de Signal65 arată că procesorul ARM poate depăși Intel Core Ultra X9 388H Panther Lake și AMD Ryzen AI 9 465 cu diferențe considerabile în sarcini CPU și AI.

Studiul a fost însă comandat de Qualcomm, așadar rezultatele trebuie privite în acest context, chiar dacă testele au fost efectuate pe laptopuri retail, nu pe sisteme de referință. În Cinebench 2026, Snapdragon X2 Elite Extreme a obținut un scor multi-core cu 87% mai mare decât Core Ultra X9 388H și cu 85% peste Ryzen AI 9 465, iar avantajul în single-core a fost de 24%, respectiv 35%.

În Geekbench 7, procesorul Qualcomm a rămas în față cu 53% față de Intel și 83% față de AMD în testul multi-core, în timp ce suita UL Procyon Office Productivity a indicat un avantaj de 16%, respectiv 20%. Snapdragon X2 Elite Extreme X2E-96-100 dispune de 18 nuclee Oryon, dintre care 12 Prime și șase Performance, cu frecvențe de până la 5 GHz, 48 GB LPDDR5X și un NPU Hexagon de 80 TOPS.

Intel Core Ultra X9 388H are 16 nuclee și un NPU de 50 TOPS, iar Ryzen AI 9 465 utilizează 10 nuclee Zen 5/Zen 5c și un NPU XDNA 2 tot de 50 TOPS. Diferențele sunt și mai mari în AI, unde sistemul Qualcomm a oferit aproape dublul performanței platformei Intel și aproximativ 2.4 ori performanța AMD în Procyon AI Computer Vision.

Mai mult, pe baterie și în modul Balanced, laptopul cu Snapdragon a depășit sistemul Intel conectat la priză și setat pe Best Performance în toate testele CPU și AI incluse. Intel păstrează însă avantajul la grafică integrată, Arc B390 fiind cu aproximativ 8% mai rapid în DirectX 12 și cu 12% în Vulkan în Steel Nomad Light.

Via Tweaktown

Cercetătorii au dezvoltat roboți mai mici de 1 micrometru, capabili să localizeze, să colecteze și să transporte bacterii în medii lichide. Dispozitivele sunt de aproximativ 50 de ori mai mici decât diametrul unui fir de păr uman și pot fi controlate prin intermediul luminii.

Potrivit Mediafax, nanoroboții îi apropie pe oamenii de știință de posibilitatea manipulării directe a celulelor, bacteriilor și altor materiale biologice imposibil de manevrat prin metode convenționale. În testele de laborator, roboții au adunat bacterii dintr-o anumită zonă, le-au transportat și apoi le-au eliberat în puncte stabilite de cercetători.

Nanoroboții folosesc reculul fotonilor pentru deplasare

Una dintre principalele dificultăți întâlnite în dezvoltarea roboților microscopici este realizarea unui sistem de propulsie suficient de eficient și precis. În acest caz, echipa a folosit reculul produs de fotoni individuali pentru a pune în mișcare dispozitivele, descrise de cercetători drept microdrone alimentate de lumină.

Tehnologia fusese utilizată anterior pentru dispozitive de dimensiuni mai mari, însă noul studiu a redus roboții la mai puțin de 1 micrometru. Pentru a ajunge la această scară, cercetătorii au simplificat mecanismul de direcționare, fără să renunțe la propulsia bazată pe fotoni.

Antenele nanometrice permit controlarea direcției

Fiecare robot integrează fire de antenă realizate la scară nanometrică. Acestea se aliniază în mod natural cu direcția de polarizare a luminii incidente. Prin modificarea luminii, operatorii pot schimba direcția de deplasare a robotului, fără să fie necesare componente mecanice convenționale.

„În esență, am construit un nanorobot acționat de lumină care poate localiza și colecta bacterii”, a explicat Jin Qin, cercetătorul principal al studiului. Acesta compară dispozitivele cu niște sisteme microscopice de curățare, capabile să opereze direct în lumea microbiană.

Roboții pot executa foarte rapid viraje de 90 de grade. Manevrabilitatea le permite să scaneze suprafețe mai mari ale unei probe, urmând trasee organizate, și să colecteze selectiv un număr ridicat de bacterii.

Posibile aplicații în microbiologie și medicină

În condiții controlate, nanoroboții pot curăța anumite regiuni microscopice, mutând bacteriile dintr-o zonă în alta. Dispozitivele continuă să răspundă la comenzi inclusiv atunci când transportă grupuri mai mari de microorganisme.

Încărcătura suplimentară reduce viteza de deplasare, dar nu împiedică funcționarea robotului. Această caracteristică ar putea permite utilizarea tehnologiei pentru separarea microorganismelor, pregătirea probelor biologice sau poziționarea precisă a celulelor în experimente.

Deocamdată, sistemul a fost demonstrat în condiții de laborator. Printre domeniile vizate pentru dezvoltări ulterioare se numără microbiologia, cercetarea biomedicală și manipularea materialelor la scară microscopică. Tehnologia ar putea contribui la realizarea unor instrumente capabile să intervină în medii în care echipamentele actuale nu pot opera direct.

Pușcașii marini americani se antrenează pentru a doborî drone comerciale cu arme de calibru mic. Exercițiile urmăresc pregătirea trupelor pentru situațiile în care sistemele electronice antidrone nu sunt disponibile.

Militarii exersează tactici de combatere a sistemelor aeriene fără pilot de mici dimensiuni. Dronele pot deveni astfel ținte pentru armele obișnuite ale unităților aflate pe teren.

Exerciții de trei zile în California pentru pușcașii marini

Un exercițiu de trei zile a avut loc la Twentynine Palms, în California. La acesta au participat militari din Diviziile 1 și 2 ale pușcașilor marini.

Antrenamentul s-a concentrat pe tactici C-sUAS, destinate combaterii dronelor de mici dimensiuni. Au fost utilizate drone ale unor unități ale Corpului Pușcașilor Marini.

Militarii au exersat folosirea mai multor tipuri de arme. Printre acestea s-au aflat puști automate, arme de tip shotgun și lansatoare de grenade.

Dronele au zburat cu peste 140 km/h

Exercițiul a urmărit să reproducă situații cât mai apropiate de cele dintr-un conflict real. Dronele au fost controlate de piloți experimentați.

Potrivit căpitanului Faith Richardson, piloții au reprezentat o componentă importantă a exercițiului. Aceștia au creat o amenințare mai dificilă decât o simplă țintă statică.

Dronele au zburat cu viteze de peste 90 de mile pe oră, echivalentul a aproximativ 145 km/h. Unele atacuri simulate au avut loc de la o distanță de numai 20 de metri.

Militarii au folosit puști automate M27 cu muniție de 5,56 mm. Au fost utilizate și puști M1014 cu cartușe de calibrul 12.

În cadrul exercițiului au fost testate și lansatoarele de grenade M32A1 și M320. Acestea au folosit muniție de 40 mm destinată exercițiilor.

Sistemele electronice nu sunt întotdeauna suficiente

Pușcașii marini aveau acces și la sisteme electronice pentru combaterea dronelor. Antrenamentul a pus însă accent pe situațiile în care astfel de echipamente nu sunt disponibile.

Obiectivul este creșterea încrederii militarilor în propriile arme. Unitățile trebuie să poată reacționa și atunci când o dronă ajunge în apropierea trupelor.

Importanța acestor tactici a crescut în ultimii ani. Dronele comerciale au devenit mai accesibile, iar componentele pot fi cumpărate relativ ușor.

„Sistemele aeriene fără pilot de mici dimensiuni există de ceva timp, dar sunt mai prezente astăzi pe câmpul de luptă”, a explicat Richardson.

Amenințarea dronelor devine tot mai frecventă

Corpul Pușcașilor Marini consideră dronele de mici dimensiuni una dintre amenințările tot mai importante pe câmpul de luptă.

Gunnery Sgt. Kevin Jares, instructor în cadrul Tactical Training and Exercise Control Group, spune că unitățile trebuie să găsească metode de apărare cu armele deja disponibile.

Antrenamentul a avut loc alături de alte exerciții, inclusiv simulări de luptă urbană. Militarii au fost evaluați în funcție de capacitatea lor de a detecta și neutraliza amenințările reprezentate de drone.

Rezultatele au fost considerate suficient de bune pentru ca astfel de sesiuni să fie incluse în viitoare exerciții de pregătire la nivelul Corpului.

Astfel, combaterea dronelor nu mai este tratată exclusiv ca o responsabilitate a sistemelor specializate. În anumite situații, armele obișnuite ale unei unități pot deveni ultima linie de apărare.

VIDEO