O nouă propunere de premier, după 1 septembrie

Președintele crede că românii au înțeles acum (sic!) că ar fi fost bine ca guvernul Tomac să treacă și promite să vină cu o nouă propunere după 1 septembrie. El a precizat că prima rundă de consultări cu partidele va avea loc înainte de plecarea sa la summit-ul ONU de la New York.

„Acum, imediat, la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem formală sau informală, şi eu cred că vom găsi o majoritate pentru un guvern care să fie stabil”, a afirmat Nicuşor Dan, joi seară, la Chişinău, unde a susţinut o conferinţă de presă.

De ce spune Nicușor Dan că nu s-a grăbit să propună un nou premier: „Am protejat România”

După eșecul primelor două nominalizări de a coagula o majoritate parlamentară, decizia de a amâna o a treia propunere a fost luată din rațiuni strategice, susține șeful statului. Această pauză politică a avut ca scop protejarea imaginii României în perioada evaluărilor realizate de agențiile internaționale de rating, evitându-se astfel riscul ca presa externă să relateze despre căderea unui al treilea premier desemnat.

„După cele două nominalizări am realizat că nu există şanse de majoritate pe perioada vacanţei parlamentare şi atunci, inclusiv din perspectiva agenţiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România. Ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.”, a declarat șeful statului.

Nicușor Dan crede că într-un guvern politic: „Guvernul tehnocrat nu are susținere”

Președintele Nicușor Dan a evitat să detalieze public scenariile privind formarea unei viitoare majorități parlamentare, subliniind că o astfel de dezbatere nu este utilă înainte de avansarea unei noi nominalizări.

Deși a confirmat existența mai multor ipoteze de lucru discutate deja cu partidele, șeful statului a ținut să clarifice direcția în care se va îndrepta următorul cabinet, excluzând clar varianta unui executiv tehnocrat. Din cauza lipsei actuale de susținere pentru o astfel de formulă, el a anticipat că viitorul guvern va fi alcătuit, cel mai probabil, exclusiv din miniștri asumați politic.

Când vor fi schimbați șefii serviciilor seceret?

Președintele a spus și de ce nu a numit încă un șef la SRI, susținând că nu a vrut să suprapună această discuție peste negocierile privind premierul. „Șeful SRI va fi schimbat abia după ce vom avea un nou guvern și va putea discuta cu toate partidele”, și-a argumentat el poziția.

Nicușor Dan îi ia apararea lui Lucian Pahontu

Președintele României a vorbit de la Chișinău pentru prima data despre dezvăluirile legate de șeful SPP, Lucian Pahonțu. Acesta spune că orice persoană care a fost implicată în reprimarea manifestanților din timpul Revoluției din decembrie 89 nu ar trebui să ocupe o funcție publică.

Totuși, Nicușor Dan consideră însă că „generalul Pahonțu nu se încadrează aici”. Președintele a refuzat însă să-și argumenteze poziția.

Mai mult, președintele a criticat titlul anchetei Recorder care a readus în prim-plan apartanența la Securitate a lui Pahonțu, spunând că „nu se justifică”

Președintele recunoaște că nu l-a evaluat pe Pahonțu

„O evaluare a acestui serviciu am făcut-o cu propriile simțuri ”, a răspuns Nicușor Dan întrebat dacă a cerut o evaluare a lui Lucian Pahonțu. Președintele admite că nu a făcut o evaluare managerială a șefului SPP, dar s-a convins că „serviciul este unul profesionist cu ofițeri buni”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Senatorul USR Cristian Ghinea a reacționat după declarațiile de joi seară făcute de președintele Nicușor Dan în urma dezvăluirilor Recorder și Snoop despre implicarea generalului Lucian Pahonțu, șeful SPP, în reprimarea brutală a evenimentelor de la Revoluție și Mineriadă.

Fostul lider din USR l-a criticat puternic pe șeful statului, citând declarația lui Nicușor Dan potrivit căreia „Domnul Pahonțu nu este în această situație”.

„Faliment moral cu repetiție. Pahonțu era securist, era înarmat, era la baricadă. Dar ne zice el în scris (agramat) că nu a tras. Toți securiştii înarmați de la baricadă au dat declarații că nu au tras”, a scris Cristian Ghinea, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook.

„Au murit 48 de oameni în noaptea aia. Probabil s-au sinucis. Securiştii erau patrioți, vegheau la ordinea publică. Să se poată sinucide revoluționarii fără stres. Mai bine tăcea Preşedintele”, a conchis fostul lider din USR.

„Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție și Mineriadă este o pată în istoria România. E regretabil că Parchetele nu au elucidat până acum. Orice persoană care a reprimat, participând la una din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție din statul român. Domnul Pahonțu nu este în această situație”, a spus președintele Nicușor Dan, la Chișinău, după dezvăluirile Recorder despre generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP.

Șeful statului a fost întrebat și despre investigația Snoop, care a arătat că șeful SPP nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că a făcut poliție politică.

„Repet, SPP nu e un serviciu secret, e un serviciu de pază. Domnul Pahonțu, conform legii, când a fost numit de către CSAT acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la faptul dacă el a făcut sau nu poliție politică”, a mai declarat Nicușor Dan, în conferința de presă susținută joi seară în capitala Republicii Moldova, după trilaterala cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Investigațiile Recorder și Snoop

Potrivit unei investigații publicate miercuri de Recorder, Lucian Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune trimise de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității, conform Recorder. 

În Dosarul Revoluției, Pahonțu a susținut că nu a avut niciun contact cu manifestanții care demonstrau împotriva regimului Ceaușescu.

Atât fostul președinte Traian Băsescu, cât și fostul premier Ludovic Orban au declarat în interviuri separate pentru HotNews că, în opinia lor, Lucian Pahonțu trebuie schimbat de la conducerea SPP după materialul Recorder.

De asemenea, site-ul de investigații Snoop a descoperit cum au subminat Lucian Pahonțu și SPP procesul legal, astfel ca timp de 18 de ani generalul să nu primească din partea CNSAS nicio decizie, albă sau neagră, privind calitatea de lucrător al Securității.

Verificarea din oficiu a lui Pahonțu de către CNSAS nu a început „cu prioritate”, în 2008, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a deconspirării.

CNSAS poate demara verificarea din oficiu doar dacă Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, impusă de lege, a argumentat Consiliul. 

Prin aceasta, șeful SPP ar trebui să-și asume, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securității.

Declarațiile șefilor de servicii și ale adjuncților lor trebuie depuse la „șeful instituției din care fac parte”, conform legii. Adică generalul Lucian Pahonțu trebuia să depună declarația la directorul SPP Lucian Pahonțu, în 30 de zile de la numirea în funcție, spune legea. 

Deși lipsa declarației a împiedicat verificarea din oficiu, aceasta a început la cererea unei persoane fizice. Cercetarea durează de 18 ani, pentru că presupune verificări în arhivele altor instituții, care nu trimit mereu informațiile, a descoperit site-ul de investigații Snoop. 

Iar legea nu spune ce instituție ar trebui să aplice sancțiuni și nici nu le precizează. 

Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005.