Potrivit unui raport intern ajuns în posesia jurnaliștilor Bloomberg, TikTok a încercat un experiment cu urmări tragice dezactivând în mod intenționat mecanismul de siguranță care împiedica algoritmii platformei să servească utilizatorilor vulnerabili conținut potențial-dăunător.

Astfel până la 15 milioane de utilizatori TikTok au ajuns să vizioneze zi-de-zi selecții de clipuri „personalizate”, care le amplificau propriile temeri și preocupări suicidare, tulburări de alimentație și alte cele, amplificând probleme de comportament existent sau conducând la dezvoltarea unor afecțiuni psihice de care nu sufereau înainte. Și în mod inevitabil, unii dintre tinerii atrași fără știrea lor în acest experiment au reacționat ducând la îndeplinire sugestiile primite în sute de clipuri care îi motivau să-și facă rău.

Potrivit raportului obținut de jurnaliștii Bloomberg, când TikTok și-a actualizat algoritmul în 2021 pentru a împiedica utilizatorii să fie copleșiți de conținut dăunător, compania a oprit în mod intenționat aplicarea acestor filtre pentru milioane de utilizatori. Iar inițiativa a avut un scop „științific”, de a permite măsurarea/evaluarea modului în care noile funcții de siguranță ar putea influența fidelitatea utilizatorilor față conținutul aplicației. Altfel spus, nu era despre nevoia de a măsura câte bine sunt protejați utilizatorii de rând comparat eșantionului de testare, ci pur și simplu „câți bani/utilizatori pierdem dacă limităm conținutul dăunător”.

Raportat la numărul total al utilizatorilor din SUA, aproximativ 10% dintre aceștia (sau 15 milioane) au avut parte de o experiență TikTok fără niciun fel de protecție împotriva conținutului dăunător. Și de reținut, acest raport face referire strict la publicul din SUA. Așa ne putem doar imagina ce alte experimente a mai încercat ByteDance, compania care la acea vreme deținea și versiunea TikTok pentru SUA, cu utilizatorii platformei din alte regiuni ale lumii.

Știm doar că exemplul folosit pentru argumentarea procesului deschis la un tribunal din Statele Unite este cazul lui Chase Nasca, un tânăr de 16 ani care a fost bombardat cu peste 7.500 de videoclipuri axate pe depresie, singurătate și sinucidere. Iar acesta a recurs la un gest extrem în anul 2022. Iar ca el ar putea fi sute sau mii de alte cazuri nefericite, dar care dintr-un motiv sau altul nu au fost asociate direct impactului nociv avut de expunerea permanentă și necontrolată la conținutul distribuit pe rețelele de socializare.

Autonomia continuă să fie unul dintre criteriile decisive pentru șoferii care iau în calcul trecerea la o mașină electrică. Teama că bateria se poate descărca înainte de destinație, mai ales în cazul drumurilor lungi, rămâne un argument frecvent invocat de cei care privesc cu rezerve mobilitatea electrică. Totuși, cele mai recente teste realizate în condiții reale arată că noile generații de automobile electrice au ajuns la un nivel de autonomie care schimbă semnificativ ecuația.

Un test desfășurat în Italia, intitulat „De la 100 la 5%”, a evaluat autonomia reală a mai multor modele electrice pe Raccordo Anulare, șoseaua de centură a Romei. Rezultatele indică progrese consistente, atât în privința capacității bateriilor, cât și a eficienței generale a vehiculelor. Cel mai bun rezultat a fost obținut de BMW iX3, model echipat cu o baterie de 108,7 kWh. SUV-ul electric a reușit să parcurgă 586 de kilometri înainte ca nivelul bateriei să ajungă la 5%, potrivit publicației Il Messaggero.

Distanța este una semnificativă și ar permite, în condiții favorabile, parcurgerea traseului Roma – Milano fără oprire pentru încărcare. Pentru piața mașinilor electrice, un astfel de rezultat reprezintă un reper important, deoarece apropie tot mai mult aceste vehicule de libertatea de utilizare oferită tradițional de mașinile cu motoare termice.

Mercedes CLA confirmă importanța eficienței

Pe poziția a doua în test s-a clasat Mercedes CLA, care a parcurs 577 de kilometri, deși dispune de o baterie mai mică, de 85 kWh. Performanța modelului german evidențiază rolul esențial al eficienței energetice. Consumul mediu, de aproximativ 14 kWh/100 km, a fost unul dintre cele mai bune din test.

Un avantaj major al Mercedes CLA este aerodinamica, modelul având un coeficient de rezistență de numai 0,21. În practică, acest detaliu tehnic se traduce printr-o utilizare mai eficientă a energiei, mai ales la viteze constante și pe distanțe lungi. Rezultatul arată că o baterie mai mare nu este întotdeauna singura soluție pentru autonomie ridicată.

Și Tesla Model Y a avut o prestație solidă. SUV-ul electric, echipat cu o baterie de 77 kWh, a ajuns la aproximativ 495 de kilometri, cu un consum mediu de 14,8 kWh/100 km. Rezultatul confirmă poziția competitivă a modelului în segmentul electricelor de volum.

Bateria mare nu garantează automat autonomie record

Testul italian scoate în evidență o realitate tot mai clară în industria auto: autonomia nu depinde exclusiv de capacitatea bateriei. Greutatea vehiculului, eficiența sistemului de propulsie, aerodinamica și modul de utilizare pot influența decisiv distanța parcursă.

Un exemplu relevant este Smart #5, care a parcurs 493 de kilometri, apropiindu-se de autonomia oficială declarată de 590 km. De cealaltă parte, Leapmotor T03, un model urban de dimensiuni reduse, a ajuns la 236 de kilometri în test, față de 265 km anunțați în ciclul WLTP.

Rezultatele confirmă că mașinile electrice devin tot mai capabile să acopere drumuri lungi fără opriri frecvente pentru încărcare. Pentru mulți șoferi, praguri precum Roma – Milano parcurs dintr-o singură încărcare pot marca momentul în care autonomia încetează să mai fie o barieră majoră în adoptarea mobilității electrice.

Sursa: Mediafax

România a traversat, în 2025, un an complicat din punctul de vedere al securității cibernetice, pe fondul războiului din Ucraina, al intensificării operațiunilor hibride și al folosirii tot mai frecvente a inteligenței artificiale de către atacatori. Datele publicate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică arată că amenințarea s-a menținut la un nivel ridicat, iar metodele folosite de infractorii cibernetici au devenit mai sofisticate și mai bine direcționate.

Versiunea publică a raportului de activitate al DNSC pentru 2025 a fost publicată după aprobarea în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin Hotărârea CSAT nr. 117 din 7 august 2026. Documentul analizează evoluțiile din spațiul cibernetic civil al României și indică o schimbare importantă de strategie: atacatorii se îndepărtează treptat de campaniile bazate exclusiv pe volum și se concentrează tot mai mult pe atacuri țintite asupra utilizatorilor, companiilor și instituțiilor publice.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare capitole îl reprezintă atacurile ransomware. Potrivit DNSC, numărul acestora a crescut cu peste 153% față de 2024. În total, instituția a detectat și gestionat 256 de incidente majore de acest tip. Au fost afectate 22 de instituții publice, 115 persoane fizice și 119 persoane juridice care au avut nevoie de sprijin din partea specialiștilor.

Printre incidentele importante s-au numărat atacuri asupra Administrației Naționale Apele Române, Complexului Energetic Oltenia și unor centre de transfuzie sanguină. În cazul Apelor Române, activitatea instituției și a structurilor teritoriale a fost blocată aproape complet timp de aproximativ o săptămână.

Phishing-ul devine principalul vector de atac

Raportul DNSC arată o creștere puternică și în zona atacurilor de tip phishing, care au devenit principalul vector folosit de infractorii cibernetici. Numărul incidentelor a urcat de la 2917 în 2024 la 4975 în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 70,6%.

Specialiștii observă și o profesionalizare a mesajelor frauduloase. Acestea sunt redactate tot mai corect în limba română, folosesc elemente vizuale credibile și imită convingător identitatea unor organizații legitime. Inteligența artificială este utilizată tot mai des pentru pregătirea acestor campanii, inclusiv pentru adaptarea limbajului și creșterea șanselor ca victimele să interacționeze cu mesajele.

Fraudele și tentativele de fraudă au crescut, la rândul lor, cu 91%, ajungând la 3937 de incidente. O evoluție și mai abruptă a fost consemnată în cazul compromiterii conturilor, unde creșterea a fost de 353%, de la 248 de cazuri în 2024 la 1125 în 2025. DNSC indică printre cauze campaniile derulate prin WhatsApp, reutilizarea parolelor și lipsa autentificării multifactor.

Sectorul bancar, principala țintă a atacatorilor

Datele DNSC arată că sectorul bancar a fost cel mai vizat, concentrând 71,09% dintre incidentele raportate pe sectoarele analizate. Pe următoarele poziții s-au aflat serviciile poștale și de curierat, cu 10,8%, și infrastructurile pieței financiare, cu 6,34%. În sectorul bancar și în cel al curieratului au predominat atacurile de tip phishing.

În 2025, senzorii DNSC au colectat peste 25 de milioane de evenimente de securitate cibernetică. Dintre acestea, peste 7,25 milioane au fost tentative asociate campaniilor de phishing, iar aproximativ 5,88 milioane au fost tentative brute-force, prin care atacatorii încearcă să ghicească parole sau să forțeze accesul în sisteme.

Raportul plasează aceste evoluții și într-un context geopolitic tensionat. DNSC arată că hacktiviști pro-ruși și grupări APT statale și non-statale au vizat România și alte state occidentale. Intensificarea acțiunilor hibride ale Federației Ruse a continuat să influențeze peisajul cibernetic românesc, într-un an marcat și de alegeri prezidențiale.

Printre sectoarele vizate s-au aflat energia, finanțele, transporturile, telecomunicațiile și sănătatea, domenii considerate esențiale pentru funcționarea societății. Concluzia raportului este că atacurile devin mai bine pregătite, mai greu de depistat și mai adaptate țintelor, ceea ce face ca protecția digitală să fie o prioritate tot mai importantă pentru instituții, companii și utilizatori.

Sursa: Mediafax