Victoria chinuită a fost adusă de Daniel Bîrligea, autor al unei duble și al unui gol decisiv venit în al șaselea minut de prelungire, după o fază inspirată a lui Octavian Popescu.
Fosta campioană a României a jucat, luni seară, două meciuri în unul singur: o partidă aproape perfectă până la o gafă a lui Dawa, apoi un ping-pong cu un adversar venit la București pentru a profita de orice șansă. Până la urmă, destinul i-a zâmbit lui Baciu, trecut de Becali printr-o schimbare abruptă de sistem la pauză și o a doua repriză a unor căutări continue.
Ce lasă în spate FCSB – FC Botoșani 3-2?
1. 35 de minute de fotbal. Deși părea ușor pripită, schimbarea sistemului în 3-4-3, comandată de patronul-antrenor, a adus mai bine de jumătate de oră de fotbal de calitate din partea gazdelor. Apărarea a fost exactă, moldovenii nu au trimis niciun șut pe poarta lui Matei Popa, iar linia de atac a devenit mult mai dinamică decât în clasicul 4-2-3-1, cu Joao Paulo, Pădurariu și Cisotti printre remarcați. Au fost cele mai bune 35 de minute ale sezonului pentru FCSB, interval în care a marcat, și-a creat alte ocazii și a ținut adversarul la respect.
2. Vibe stricat de Dawa. Așa cum s-a întâmplat adesea în ultimele sezoane, un singur moment neinspirat a fost suficient pentru a “dinamita” un meci care părea ușor de controlat. De această dată, schimbarea de paradigmă a purtat semnătura lui Dawa, autor al unei gafe mari în minutul 36, când i-a oferit pe tavă lui Dumiter golul de 1-1.
3. Joao Paulo, tendințe de lider. Dacă FCSB și-a dominat adversarul, a făcut-o și pentru că a avut în Joao Paulo un lider la mijlocul terenului. În afara golului marcat, venit după o centrare a lui Pădurariu și o pasă decisivă a lui Cisotti, internaționalul din Insulele Capului Verde a luat meciul pe cont propriu în multe momente, chiar și condiționat de un cartonaș galben primit devreme. A funcționat ca punte între compartimente, a colaborat tot timpul eficient cu Cisotti și Boutoutaou, iar înlocuirea sa cu Gnahore a dus la pierderea cel puțin a unei viteze la mijlocul terenului.
4. Pariul lui Becali devine logic. În flancul stâng, Ricardo Pădurariu s-a ridicat la nivelul așteptărilor create de patron și oamenii din staff-ul tehnic și a fost printre cei mai buni de pe teren. A stat la baza primului gol, când i-a centrat lui Cisotti, a ratat o mare ocazie la o pasă excelentă a lui Cisotti, iar pe final, în minutul 84, putea duce scorul la 3-2. Iar nasul lui Becali pare că a mirosit din timp apetitul ofensiv al unui fundaș lateral din ce în ce mai asemănător cu Bancu și Borza.
5. Factorul Bîrligea. Timp de cinci meciuri, linia ofensivă a roș-albaștrilor a fost privată de aportul unui număr nouă aflat într-o formă bună, serie neagră care s-a terminat în minutul 63. După o oră frustrantă, cu multe intrări agresive din partea lui Diarra și Miron, după o ocazie ratată în prima repriză (cap respins de Anestis), Bîrligea s-a metamorfozat și a făcut-o fără prea mare ajutor din partea coechipierilor: a înscris cu o execuție de clasă în minutul 63, apoi a dispărut din joc doar pentru a apărea când echipa avea mai mare nevoie, în al șaselea minut de prelungire.
6. Starul care întârzie. La capitolul minusuri, Baciu, Becali și Mihai Stoica îl pot trece “cu brio” pe Aymen Boutoutaou. Trimis într-o poziție ceva mai centrală în prima repriză și pe poziția de extremă în cea de-a doua, algerianul și-a propus multe, dar a reușit puține și a continuat evoluțiile slabe. Cu mici excepții, driblinguri fine departe de poartă, dă impresia că poate mai mult decât oferă, dar inexactitatea șuturilor și incapacitatea de a se conecta eficient cu Crețu duc spre o imagine șifonată.
