Un compus prezent în mod natural în citrice ar putea ajuta la încetinirea îmbătrânirii ficatului, arată un studiu recent.

La șoareci vârstnici, hesperetina – o flavonoidă întâlnită în portocale și alte citrice – a reactivat mecanisme moleculare de protecție și a inversat o parte dintre modificările asociate înaintării în vârstă, arată Medical Xpress.

Cum îmbătrânește ficatul

Ficatul este unul dintre cele mai solicitate organe ale organismului. El elimină substanțe toxice, produce bila necesară digestiei, metabolizează proteinele, grăsimile și carbohidrații și contribuie la funcționarea sistemului imunitar.

Odată cu înaintarea în vârstă, însă, celulele hepatice încep să acumuleze deteriorări. Mitocondriile funcționează mai puțin eficient, crește stresul oxidativ, iar mecanismele implicate în procesarea proteinelor sunt afectate. Aceste schimbări favorizează apariția unor afecțiuni precum ficatul gras și inflamația hepatică, care pot evolua spre forme mai severe de boală.

Pornind de la această problemă, o echipă de cercetători a încercat să afle dacă unul dintre mecanismele naturale de protecție ale ficatului poate fi reactivat.

Gena care pare să încetinească îmbătrânirea

În centrul studiului se află o genă numită CISD2, despre care cercetările anterioare au arătat că are un rol important în longevitate. Ea contribuie la protejarea mitocondriilor și la menținerea echilibrului celular, iar la șoareci nivelurile scăzute ale acestei gene accelerează procesul de îmbătrânire.

Cercetătorii au descoperit că hesperetina stimulează un lanț de reacții moleculare care duce la creșterea producției proteinei CISD2.

Procesul începe prin stabilizarea unei alte proteine, HMGCS2, care poate interacționa apoi cu factorul PPARα. Împreună, acestea activează producția de CISD2 în celulele hepatice, refăcând o parte dintre mecanismele de protecție pierdute odată cu vârsta.

Teste realizate deocamdată pe șoareci

Pentru a testa efectul, oamenii de știință au monitorizat timp de cinci luni șoareci masculi în vârstă de 21 de luni, echivalentul unei vârste înaintate la această specie. O parte dintre animale au primit o dietă îmbogățită cu hesperetină, iar celelalte au rămas pe o dietă obișnuită.

Ulterior, cercetătorii au analizat activitatea a peste 10.000 de gene din ficat și au comparat animalele tinere, cele vârstnice netratate și cele care primiseră hesperetină.

Rezultatele au fost surprinzătoare: tratamentul a inversat aproximativ 24% dintre modificările activității genice asociate îmbătrânirii, făcând ca ficatul șoarecilor tratați să semene, din punct de vedere molecular, cu unul mai tânăr, se arată într-un raport publicat de jurnalul npj Aging.

Ficat mai puțin afectat

Beneficiile nu s-au observat doar la nivel genetic. La șoarecii tratați, leziunile mitocondriale s-au redus, markerii sanguini ai afectării hepatice s-au apropiat de valorile normale, iar acumularea de grăsime, inflamația și țesutul cicatricial au fost mai puțin pronunțate.

Un detaliu important a fost că, atunci când cercetătorii au eliminat artificial gena CISD2 din celulele hepatice, efectele hesperetinei au devenit mult mai slabe. Acest lucru sugerează că această genă joacă un rol esențial în mecanismul de protecție identificat.

Autorii studiului subliniază că aceste rezultate nu demonstrează că simplul consum de portocale sau alte citrice poate preveni îmbătrânirea ficatului. Cercetarea a fost realizată pe șoareci, iar efectele observate trebuie validate prin studii clinice la oameni.

Hesperetina ar putea deveni, însă, în viitor, punctul de plecare pentru dezvoltarea unor medicamente sau suplimente destinate tratării bolilor hepatice asociate îmbătrânirii.

• Între 40 și 50 de ani apar cele mai multe probleme medicale

Generațiile mai tinere par să prezinte semne de îmbătrânire biologică accelerată comparativ cu generațiile anterioare, arată un studiu recent.
Alimentația, poluarea, stresul, ritmul alert al vieții și obiceiurile nesănătoase sunt câțiva dintre factorii care ar putea contribui la accelerarea procesului de îmbătrânire în rândul generațiilor mai tinere.
Un studiu publicat în luna iunie 2026 în revista „Nature Medicine“ și preluat de Hotnews arată că persoanele născute între 1965 și 1974 au, în medie, o vârstă biologică mai ridicată – adică un profil biologic care corespunde, în medie, unei stări mai avansate de îmbătrânire decât ar indica vârsta cronologică, comparativ cu cele născute între 1950 și 1954.
Studiul, realizat de cercetătorii de la Washington University School of Medicine, sugerează că îmbătrânirea biologică accelerată ar putea explica și de ce incidența anumitor tipuri de cancer a crescut brusc în rândul generațiilor mai tinere în ultimul deceniu.
„În general, vârsta biologică poate fi estimată prin mai multe tipuri de instrumente, inclusiv prin teste epigenetice care analizează metilarea ADN-ului. Aceste teste analizează tiparele de metilare a ADN-ului, adică anumite particularități care pot influența activitatea genelor, fără să schimbe în mod obișnuit secvența ADN-ului. La testele epigenetice, care ne arată vârsta biologică, se adaugă și teste adjuvante ce presupun verificarea capacității respiratorii, evaluarea cardiovasculară și a stresului oxidativ. Acest studiu încearcă să identifice legături între diferențele de îmbătrânire biologică observate de la o generație la alta și riscul anumitor cancere. Totuși, fiind vorba despre un studiu observațional, acesta poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra că un anumit factor provoacă direct accelerarea îmbătrânirii”, explică dr. Georgiana Pop, medic specialist geriatru în cadrul MedLife. Deși relația de cauzalitate nu este certă, de-a lungul timpului, cercetătorii au încercat să găsească diverse legături între îmbătrânirea populației și anumiți factori de risc.
„Alimentația generațiilor noi este diferită față de cea a generațiilor născute în alți ani. În al doilea rând, este vorba de mediul poluat în care trăim. În al treilea rând, este vorba despre stres, dar eu nu l-aș pune neapărat pe listă, pentru că stresul a existat dintotdeauna. Deși toți îl resimțim, nu toți dezvoltăm boli din cauza acestuia. Sunt oameni care au trecut prin foarte mult stres în viață și care nu au atât de multe probleme de sănătate câte au alții expuși la niveluri mai reduse de stres”, explică dr. Georgiana Pop.
Ritmul vieții este, de asemenea, un aspect foarte important pentru modul în care îmbătrânim. „Un stil de viață sănătos, trezirea și culcarea la aceleași ore în fiecare zi, un program regulat al meselor, lipsa sedentarismului, adică adoptarea unui plan de exerciții fizice, cu alte cuvinte un program bine structurat ajută chiar și în contextul în care nu avem o predispoziție genetică favorabilă longevității.
Ne naștem cu un anumit teren genetic. Dacă bunicul a ajuns la 100 de ani, considerăm că și noi putem atinge acea vârstă. Nu e chiar așa în zilele noastre. Sunt câteva motive: trăim în această poluare, ritmul de viață e altul și alimentația nu ne mai ajută. De aceea, stilul de viață este foarte important, pentru că ne poate influența parcursul”, spune dr. Georgiana Pop.
Fumatul și consumul excesiv de alcool afectează sănătatea și longevitatea, iar cafeaua consumată în exces sau spre seară poate perturba somnul.
Somnul odihnitor este, de asemenea, esențial, mai multe studii indicând că durata somnului nu este singurul indicator important, ci contează și continuitatea, regularitatea și calitatea acestuia.
„Dacă știi că ai un teren genetic bun, trebuie să fii disciplinat ca să poți să-l duci mai departe. Dacă fumăm, dacă bem alcool, dacă bem prea multă cafea, putem diminua avantajul oferit de o predispoziție genetică favorabilă”, explică medicul.
„Este vorba despre a fi educat în spiritul respectului față de sănătate și despre a pune sănătatea pe primul loc. De a nu face excese în viață, de a înțelege că viața nu este despre a pierde nopțile. Este esențial să înțelegem că somnul este singura perioadă din viața noastră în care organismul se regenerează. Privarea cronică de somn poate crește, în timp, riscul unor boli care influențează durata și calitatea vieții”, punctează dr. Georgiana Pop.
Un studiu publicat în 2024 a sugerat că numeroase modificări moleculare asociate îmbătrânirii se concentrează în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani. În iulie 2026, însă, revista Nature Aging a avertizat că studiul ar necesita o reevaluare științifică.
„Totuși, este important de știut că după 40 de ani, aproape toți oamenii prezintă modificări la nivelul metabolismului, mai ales femeile”, a explicat dr. Georgiana Pop. Între 40 de ani și 50 de ani apar cele mai multe evenimente medicale: în jurul acestor vârste sunt descoperite boli cardiovasculare, hematologice, oncologice.
„Prin urmare, ar fi bine ca, începând cu vârsta de 40 de ani, să mergem la medic chiar dacă nu avem niciun simptom, pentru că astfel putem depista anumite afecțiuni care afectează durata și calitatea vieții în stadii incipiente. O anamneză bine făcută este, din punctul meu de vedere, jumătate din diagnostic”, a menționat medicul geriatru.

Post Views: 64