Calea Lactee și-ar fi construit o parte din istorie prin ciocniri și fuziuni cu galaxii mai mici, iar astronomii spun acum că au găsit urmele celui mai vechi astfel de episod identificat până în prezent. Potrivit datelor prezentate de o echipă de cercetare, „cicatricea” ar fi rămas în inima galaxiei noastre după ce aceasta a absorbit o altă galaxie în urmă cu aproximativ 12 miliarde de ani.

Descoperirea mută și mai mult înapoi cronologia cunoscută a acestor evenimente. Până acum, istoria fuziunilor prin care a trecut Calea Lactee fusese reconstituită doar până la circa 10 miliarde de ani în urmă, adică la aproximativ 3,8 miliarde de ani după Big Bang. Noul rezultat ar indica un episod petrecut cu aproximativ 1,8 miliarde de ani mai devreme decât cel mai vechi eveniment cunoscut anterior.

Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului ARMA, prescurtare de la Cluster Ages to Reconstruct the Milky Way Assembly. Echipa a folosit roiurile globulare, adică aglomerări dense de stele foarte vechi, pentru a identifica urmele unei fuziuni galactice extrem de timpurii.

Hubble a ajutat la reconstituirea trecutului timpuriu al Căii Lactee

Un rol important în această analiză l-a avut telescopul spațial Hubble. Potrivit cercetătorilor, datele obținute cu ajutorul acestuia au permis dezvoltarea unei tehnici prin care vârstele roiurilor globulare pot fi estimate cu o precizie mult mai mare decât era posibil anterior.

Această abordare a fost utilă mai ales în regiunile interne ale galaxiei, acolo unde extincția este ridicată. În aceste zone, spun autorii, roiurile globulare sunt practic singurele obiecte pentru care pot fi obținute măsurători foarte bune atât ale mișcării orbitale, cât și ale vârstei.

Analiza a arătat că roiurile globulare din centrul Căii Lactee pot fi împărțite în trei categorii distincte, în funcție de vârstă și de metalicitate. În astronomie, metalicitatea descrie prezența elementelor mai grele decât hidrogenul și heliul, elemente pe care astronomii le numesc, în mod generic, „metale”.

Unul dintre aceste grupuri a putut fi asociat direct cu fuziunea Gaia-Enceladus, considerată până acum cel mai vechi episod de „canibalism” galactic cunoscut în istoria Căii Lactee. Un al doilea grup ar aparține galaxiei originale. Însă cercetătorii au identificat și un al treilea grup, suficient de diferit de celelalte două încât să indice existența unui eveniment de fuziune necunoscut până acum.

Un nou episod vechi de 12 miliarde de ani

Pe baza acestui al treilea grup de roiuri globulare, echipa a dedus câteva caracteristici ale galaxiei care ar fi fost absorbită. Potrivit rezultatelor, aceasta ar fi avut o masă comparabilă cu Gaia-Enceladus, de aproximativ 500 de milioane de ori masa Soarelui.

Pentru comparație, Calea Lactee are astăzi o masă de aproximativ 1,5 trilioane de mase solare. Diferența arată cât de mică era galaxia „înghițită” în raport cu galaxia noastră, chiar dacă impactul ei asupra evoluției timpurii a Căii Lactee ar fi fost important.

Cercetătorii mai spun că cea mai mare parte a materiei provenite din această galaxie pitică a fost depusă în interiorul unei regiuni aflate la mai puțin de 20.000 de ani-lumină de centrul Căii Lactee. Tocmai această distribuție a materiei este văzută drept una dintre urmele lăsate de vechea fuziune.

Evenimentul a primit și un nume: Low-energy-Kraken-Heracles, prescurtat LKH. Potrivit echipei, denumirea este un acronim care face trimitere la trei lucrări anterioare care au formulat pentru prima dată ipoteza existenței acestei întâlniri galactice străvechi.

Ce spun autorii studiului

Chiara Zerbinati, membră a echipei și afiliată Departamentului de Fizică și Astronomie al Universității din Bologna, a declarat că rezultatul oferă indicii despre ceea ce s-a întâmplat cu Calea Lactee în perioada sa de început. În interpretarea cercetătorilor, este vorba despre un eveniment semnificativ, care ar fi influențat evoluția ulterioară a galaxiei.

La rândul său, Davide Massari, coordonatorul echipei și cercetător la Institutul Italian de Astrofizică, a explicat că obiectivul a fost reconstituirea istoriei de asamblare a Căii Lactee, adică identificarea tuturor fuziunilor galactice care au contribuit la forma sa actuală. În acest demers, roiurile globulare au fost folosite ca repere pentru a urmări evenimentele din trecutul foarte îndepărtat al galaxiei.

Înaintea acestui rezultat, cel mai vechi episod cunoscut era coliziunea cu galaxia pitică Gaia-Enceladus, petrecută acum aproximativ 10 miliarde de ani. Faptul că noua analiză împinge cronologia cu încă 1,8 miliarde de ani înapoi sugerează că începuturile Căii Lactee au fost mai active și mai complexe decât se credea.

Rezultatele au fost publicate în Nature Astronomy

Studiul echipei a fost publicat luni, 17 august, în revista Nature Astronomy. Dacă aceste concluzii vor fi confirmate și de alte analize, ele ar putea completa o parte importantă din povestea formării Căii Lactee și a modului în care galaxia noastră a ajuns la structura observată astăzi.

Pe scurt, noua cercetare indică faptul că în centrul Căii Lactee s-ar păstra încă semnele unei fuziuni produse foarte devreme în istoria Universului. Iar pentru astronomi, aceste urme oferă o cale rară de a privi înapoi spre „copilăria” galaxiei în care se află Sistemul Solar.

Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.

În plină dezbatere referitoare la noua lege a salarizării, care în mod normal ar trebui să fie gata până la 31 august, Comisia Europeană a venit cu mai multe clarificări și propuneri, fiind trimis în acest sens un mail către Ministerul Muncii, potrivit informațiilor Libertatea.

În primul rând, Comisia Europeană cere clarificări în ceea ce privește costurile referitoare la sistemul de sănătate, pentru că, potrivit ultimelor documente, ar fi prevăzute cheltuieli suplimentare de un miliard de lei.

„Vă rugăm să ajustați textul proiectului de lege astfel încât să fie pe deplin concordant cu fișierul de calcul al costurilor pe care ni l-ați transmis. Mai mult, legea ar trebui să prevadă în mod clar că factorii de ajustare se stabilesc prin Hotărâre de Guvern și trebuie să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice majorare acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități trebuie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, se arată în mesajul transmis de CE către Ministerul Muncii.

Un element important vizat de CE este legat de posibilitatea intervenției în ceea ce privește pensiile, pentru a fi găsite fonduri suplimentare pentru noua lege a salarizării.

Măsura legată de pensii, în paralel cu salarizarea

„Identificarea și adoptarea unor măsuri pentru compensarea impactului fiscal suplimentar față de scenariul prudent de 8 miliarde RON discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui reglementate în paralel cu – sau, de preferință, înaintea – adoptării legii salarizării. Acest aspect este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating. O posibilă măsură ar putea fi creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensii. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le-ați considera adecvate”, mai arată instituția.

De asemenea, Bruxelles-ul recomandă „un calendar clar pentru rambursarea restanțelor datorate sectorului judiciar. Ar fi util ca un astfel de calendar să fie anexat legii sau adoptat în paralel cu aceasta. Acest lucru ar oferi o certitudine importantă sectorului și ar putea contribui la reducerea riscurilor de litigii”, mai punctează instituția.

Libertatea l-a contactat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, pentru a preciza dacă lucrurile menționate de Comisia Europeană vor fi abordate la discuțiile politice, dar până la ora publicării articolului oficialul nu a răspuns.

Noua lege a salarizării este o reformă care ar putea costa România aproximativ 800 de milioane de euro, dacă nu este dusă până la capăt.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE