Rusia nu va pune capăt războiului împotriva Ucrainei nici măcar dacă ar cuceri întregul Donbas, a declarat fostul emisar special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-un interviu acordat publicației The Kyiv Independent cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei.

Kellogg a făcut aceste declarații în timpul celei de-a șasea vizite în Ucraina și a primei sale deplasări după plecarea din funcție. El s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și a fost informat cu privire la ultimele evoluții ale războiului.

Pentru Kellogg, problema centrală nu este cât teritoriu cucerește Rusia, ci dacă președintele rus Vladimir Putin se va mulțumi, cu adevărat, cu atât.

„El nu se oprește aici. Așa este Putin”, a spus Kellogg, comparând pretențiile teritoriale ale Moscovei cu cele ale Germaniei naziste asupra Cehoslovaciei înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.

În acest sens, Kellogg a amintit de acordul încheiat de prim-ministrul britanic Neville Chamberlain cu dictatorul nazist Adolf Hitler, privind anexarea Sudetenland (Regiunea Sudeților, din Cehoslovacia), în 1938. Anexarea Regiunii Sudeților a fost unul dintre factorii care au permis declanșarea celei de a doua conflagrații mondiale, potrivit istoricilor.

„Adolf Hitler i-a spus lui Chamberlain: «Păi, vrem doar Sudetenland»”, a amintit Kellogg. „La un an după ce Hitler a spus asta, Chamberlain s-a întors de la München și a declarat: «Pace în timpul nostru».”

Tot „la un an de la ziua în care (Chamberlain) s-a întors de la München, ne aflam în cel de-al Doilea Război Mondial. Și asta este îngrijorarea mea: că vom ajunge în cel de-al Treilea Război Mondial.”

Întoarcerea lui Kellogg la Kiev

Kellogg, un general de trei stele în rezervă al Armatei SUA, decorat cu numeroase distincții, și-a dat demisia din funcția de emisar pe 31 decembrie 2025. De atunci, el s-a alăturat America First Policy Institute, un think-tank din Washington.

Întoarcerea lui la Kiev a avut loc într-un moment în care întrebările privind orientarea politicii SUA față de Rusia rămân esențiale pentru efortul de război al Ucrainei.

Ofițer de carieră ale cărui opinii despre Rusia s-au format în timpul Războiului Rece, Kellogg susține de mult timp o abordare de tipul „pace prin forță”.

Adoptarea acestei poziții l-a transformat într-o figură de încredere la Kiev pe durata mandatului său în administrația Trump. Plecarea lui a fost întâmpinată cu îngrijorare în Ucraina, din cauza implicațiilor pe care le-ar putea avea asupra politicii Washingtonului față de Rusia și Ucraina.

Pe durata mandatului său, Kellogg a jucat un rol central în mai multe eforturi diplomatice delicate. El a condus negocierile privind acordul dintre SUA și Ucraina legat de mineralele critice și a condamnat în repetate rânduri atacurile rusești asupra orașelor ucrainene în termeni neobișnuit de duri pentru un emisar al lui Trump.

Acum, în afara administrației republicane de la Washington, Kellogg rămâne convins că Putin ar putea pune capăt războiului aproape imediat, dacă ar dori acest lucru.

„Putin ar putea opri războiul în cinci minute dacă ar vrea”, a afirmat Kellogg, susținând că ambițiile liderului de la Kremlin se extind cu mult dincolo de teritoriul pe care Moscova îl vizează în prezent în estul Ucrainei.

Acesta este, în viziunea lui Kellogg, motivul pentru care orice acord de pace trebuie evaluat nu doar în funcție de ceea ce se întâmplă astăzi pe câmpul de luptă, ci și de ceea ce Moscova ar putea încerca să facă în continuare.

„Ucraina este a ucrainenilor”

Kellogg a susținut, de asemenea, că Ucraina ar trebui să privească victoria ca pe un proces pe termen lung, în loc să o evalueze doar în funcție de teritoriul controlat de Kiev când vor înceta luptele.

El a dat ca exemplu ocupația sovietică a statelor baltice după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a ilustra faptul că controlul teritorial nu determină neapărat recunoașterea internațională.

Occidentul nu a recunoscut niciodată din punct de vedere juridic ocupația sovietică, a remarcat el, sugerând că, în mod similar, peninsula Crimeea ar putea rămâne recunoscută la nivel internațional ca teritoriu ucrainean chiar dacă Rusia continuă să o controleze.

„Crimeea mai face parte din Ucraina? Da, face parte din Ucraina”, a spus Kellogg.

„Așadar, trebuie să începeți să vă gândiți la o perspectivă de cinci până la zece ani. Dacă priviți situația de mâine, se va întâmpla asta mâine? Nu. Dar se va întâmpla, eventual, pe termen lung?”, a adăugat el.

Argumentul acesta reflectă, de asemenea, evaluarea lui privind summitul din Alaska dintre președintele SUA, Donald Trump, și Putin.

Kellogg a afirmat că Putin se aștepta ca Washingtonul să accepte concesii teritoriale din partea Ucrainei în regiunea Donețk. În schimb, a spus el, poziția SUA a rămas aceea că „Ucraina este a ucrainenilor”.

„Chiar cred asta: Putin se gândea că vine la acel summit cu garanția Statelor Unite că Ucraina va renunța la Donbas. Asta nu s-a întâmplat”, a spus generalul american.

„De fapt, ce s-a întâmplat a fost că a rămas un prânz pe masă. S-au urcat în avioane și au plecat acasă. Cred că ceea ce s-a întâmplat este că Putin a venit cu un set de așteptări, iar Statele Unite au spus, în mod clar, că Ucraina este a ucrainienilor.”

O persoană familiarizată cu discuțiile din Alaska a declarat anterior, pentru publicația de la Kiev citată, că Moscova a cerut Washingtonului să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a se retrage din Donbas, provincia industrială care include atât regiunile Luhansk, cât și Donețk.

Mai târziu, în noiembrie, Washingtonul și Rusia au elaborat un plan de pace în 28 de puncte, care prevedea ca Ucraina să cedeze întreaga regiune estică a Donbasului – atât zonele ocupate de Rusia, cât și părțile aflate încă sub controlul trupelor ucrainene.

Conform planului, forțele ucrainene s-ar fi retras din aceste zone rămase, care ar fi fost apoi desemnate drept zonă demilitarizată.

Întâlnirea din Alaska, însă, potrivit relatărilor lui Kellogg, nu a reușit să ofere ceea ce Putin se aștepta de la Washington. Iar acest lucru, susține el, este important deoarece pretențiile teritoriale ale Moscovei trebuie evaluate în raport cu ceea ce Rusia poate cuceri efectiv pe câmpul de luptă.

Putin „să lupte pentru Donețk”

Kellogg a lăudat, de asemenea, capacitățile militare ale Ucrainei și sprijinul continuu din partea Occidentului, comparând rezistența Ucrainei cu lupta Marii Britanii împotriva Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Mesajul său a fost că aliații Ucrainei trebuie să fie pregătiți pentru o luptă îndelungată, în loc să permită Moscovei să dicteze termenii unui acord de pace doar pentru că războiul se prelungește de ani de zile.

„Am mari speranțe că Putin începe să se simtă frustrat din cauza asta”, a spus Kellogg. „Așa cum i-am spus președintelui Trump, dacă Putin vrea restul regiunii Donețk, atunci să lupte pentru asta.”

„Am mare încredere în ucraineni că se vor descurca foarte bine în această privință”, a adăugat el.

Pentru Kellogg, pierderile suferite de Rusia pe câmpul de luptă sunt, de asemenea, o dovadă că războiul lui Putin nu a produs rezultatele pe care Moscova le aștepta.

El a sugerat chiar că amploarea pierderilor înregistrate de armata rusă ar putea crea riscuri politice pentru Putin în interiorul Rusiei.

„Cred că el are o problemă. Da. Problema este: oare va cădea de la fereastra unui bloc de 73 de etaje pentru că a sacrificat atât de mult?”, a spus Kellogg.

Kellogg a estimat pierderile Rusiei la între 1,2 milioane și 1,4 milioane de morți, comparându-le cu pierderile Uniunii Sovietice din timpul războiului din Afganistan.

„Uniunea Sovietică a pierdut 18.000 de oameni în Afganistan și s-a retras. Putin nu a cucerit Kievul, nu a cucerit Harkovul, nu a cucerit Odesa, nu a traversat râul Dnipro”, a spus fostul emisar al lui Trump.

Acest lucru îl conduce pe Kellogg la o concluzie care diferă radical de ideea că Putin câștigă războiul. „Sunt mulți oameni care au spus că Putin are succes. Eu nu cred că are. Cred că nu are succes. El se află în mâinile Ucrainei”, a concluzionat generalul american.

Un model de inteligență artificială, dezvoltat de o echipă de cercetători din Statele Unite ale Americii, poate identifica, din datele colectate în timpul somnului, semnale care indică riscul de apariție a bolilor cardiovasculare și neurologice sau chiar riscul de deces prematur. Potrivit studiului, publicat recent în revista Nature Communications și citat de Hotnews, testele de somn conțin mult mai multe informații despre starea de sănătate a pacienților decât folosesc medicii în practica de zi cu zi. Este vorba despre polisomnografie, o investigație complexă a somnului, folosită frecvent pentru evaluarea apneei, care ar putea oferi informații semnificativ mai ample despre starea de sănătate decât se considera anterior. Cercetătorii au constatat că datele colectate într-o singură noapte, analizate inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale, pot evidenția indicii privind riscul de apariție a unor boli grave în următorii ani.
Din acest motiv, ele ar putea fi valorificate pentru a permite inițierea unor tratamente personalizate, din timp, în cazul persoanelor aflate la risc. Modelul IA a fost dezvoltat de o echipă multidisciplinară, formată din specialiști în medicina somnului, inteligență artificială, știința datelor și neuroștiințe, reuniți în programul Discovery Accelerator, un parteneriat dezvoltat de Clinica Cleveland din SUA și IBM, ce vizează accelerarea ritmului descoperirilor în domeniul științelor vieții prin intermediul inteligenței artificiale.
Concret, în cadrul proiectului, oamenii de știință au analizat informațiile provenite din studiile de somn și au împărțit pacienții în cinci categorii de risc. Această diferențiere nu a fost evidențiată de principalul indicator utilizat în practica medicală, respectiv indicele de apnee-hipopnee, care măsoară numărul episoadelor de oprire sau reducere semnificativă a respirației pe ora de somn.
Potrivit cercetării, pacienții din grupa cu cel mai nefavorabil profil aveau o probabilitate de deces de peste două ori mai mare în următorii cinci ani decât cei din grupa cu cel mai scăzut risc și erau, de asemenea, mai predispuși la afecțiuni cardiovasculare și neurologice.
Modelul a identificat riscurile atât la bărbați, cât și la femei, spre deosebire de indicele apnee-hipopnee, despre care cercetătorii arată că a avut, istoric, o valoare predictivă mai bună în cazul bărbaților. Rezultatele au fost validate ulterior într-o cohortă independentă, populațională, cu peste 6.000 de participanți din Sleep Heart Health Study.
„Timp de decenii, am redus studiul somnului nocturn la câteva măsuri. Inteligența artificială ne oferă oportunitatea de a depăși aceste sinteze și de a învăța din întreaga complexitate a fiziologiei somnului”, a declarat dr. Reena Mehra, profesor de medicină la University of Washington și autor clinic senior al studiului.
În fiecare an, în Statele Unite ale Americii sunt efectuate între unu și patru milioane de polisomnografii cu ajutorul cărora se evaluează apneea în somn. Chiar dacă aceste investigații colectează numeroase informații despre creierul, plămânii, mușchii și inima pacienților, clinicienii s-au concentrat, în mod tradițional, doar asupra unei mici părți din datele disponibile, utilizate în special pentru evaluarea severității apneei în somn.
Noua tehnologie are capacitatea de a extrage biomarkeri relevanți din datele fiziologice colectate în timpul somnului și poate identifica grupuri de pacienți asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, neurologice sau deces. În perspectivă, o astfel de stratificare ar putea permite monitorizarea mai atentă și intervenții mai timpurii în cazul persoanelor identificate ca având un risc crescut.
„Inteligența artificială ne pune la dispoziție o cantitate mai mare de informații din datele fiziologice obținute în urma unei polisomnografii, evidențiind grupurile de pacienți cu risc de a dezvolta diferite probleme de sănătate pe termen lung. Aceste rezultate demonstrează că testele medicale de rutină pot conține substanțial mai multă informație decât se folosește în practica de zi cu zi”, punctează și Jeffrey Rogers, profesor de neurochirurgie la Yale School of Medicine.
Importanța unor astfel de cercetări este cu atât mai mare cu cât, potrivit datelor citate de Cleveland Clinic, aproape 70 de milioane de americani trăiesc cu tulburări cronice ale somnului și ale stării de veghe. Această descoperire oferă o abordare mai personalizată a medicinei somnului, prin extinderea potențială a valorii testelor de rutină în domeniul somnului și prin consolidarea rolului-cheie pe care îl joacă somnul în bolile cronice. „Somnul este recunoscut tot mai mult ca o componentă esențială a sănătății, însă informațiile fiziologice colectate în timpul acestuia rămân, în mare parte, nevalorificate”, a declarat Erhan Bilal, autorul principal al studiului.
„Deoarece toată lumea doarme, studiile asupra somnului oferă o perspectivă remarcabilă asupra sănătății umane, depășind cu mult sfera diagnosticării tulburărilor de somn. Lucrarea noastră demonstrează modul în care modelele fundamentale pot începe să valorifice bogăția acestor semnale complexe. Iar acesta este doar începutul”, a conchis Erhan Bilal.

Post Views: 69

Femeile sunt diagnosticate mult mai frecvent decât bărbații cu boli autoimune, un fenomen ale cărui cauze genetice au rămas mult timp incomplet înțelese.

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Garvan Institute of Medical Research și UNSW Sydney, ambele din Australia, aduce răspunsuri clare, identificând peste 1.000 de „comutatoare” genetice care funcționează diferit în celulele imunitare ale celor două sexe, scrie Science Daily.

Publicat în American Journal of Human Genetics, studiul este primul care analizează diferențele imunitare la nivel de celulă unică pe o scară atât de amplă.

Oamenii de știință au secvențiat peste 1,25 milioane de celule mononucleare din sângele periferic recoltate de la aproximativ 1.000 de persoane sănătoase. Analizele au arătat profiluri celulare clar distincte: în timp ce bărbații prezintă proporții mai mari de monocite, celule responsabile de răspunsul primar și menținerea funcțiilor celulare fundamentale, femeile au un număr mai mare de limfocite B și T reglatoare.

Celulele imunitare ale femeilor prezintă o activitate genetică semnificativ mai intensă în căile inflamatorii. Acest profil imunitar foarte reactiv oferă un avantaj major în lupta cu infecțiile virale. Totuși, el vine la pachet cu un compromis biologic: o predispoziție crescută ca sistemul imunitar să își atace din greșeală propriile țesuturi sănătoase.

În schimb, sistemul imunitar masculin este mai puțin pregătit pentru inflamații, făcându-i pe bărbați mai vulnerabili la infecții grave și cancere non-reproductive.

Contrar așteptărilor că aceste deosebiri ar proveni din cromozomii sexuali X și Y, majoritatea comutatoarelor genetice identificate (cunoscute ca eQTL) se află pe autozomi, cromozomii ne-sexuali comuni ambelor sexe.

Printre acestea, cercetătorii au descoperit variante specifice care influențează direct exprimarea a două gene asociate cu lupusul. Descoperirea subliniază că bolile autoimune pot avea mecanisme biologice diferite la femei față de bărbați.

În prezent, medicina aplică un tratament uniform bazat pe suprimarea generală a imunității. Identificarea acestor căi genetice specifice deschide calea către medicina de precizie, unde terapiile vor putea fi personalizate nu doar în funcție de boală, ci și de profilul genetic de bază al sistemului imunitar al fiecărui pacient.