În zilele noastre, să fac o recenzie la un kit de RAM îmi pare aproape un sacrilegiu, un gest ostentativ de o opulență care nu mi-e caracteristică. Sufletul meu de gamer sângerează intens când mă uit la piața de PC-uri și la creșterile nebunești de prețuri de anul ăsta. Pe PC-ul personal, încă sunt la DDR4, cu perspective foarte slabe să fac upgrade într-un orizont de timp mediu. Când am primit la teste un kit de memorie XPG Lancer Blade de 32GB, am avut un flashback cu anii în care făceam 4-5 astfel de teste pe an și eram ceva de genul „pff, încă un kit la teste, ce plictisitor”.

Dar „plictisitor” nu e primul cuvânt care îmi vine acum în minte. Primul cuvânt este „scump„. Un kit de memorie de 32 GB la 6000 MT/s cu CL30 este acum între 2500 și 3500 lei, dar intervalul începe din ce în e mai mult să tindă spre valoarea maximă, în urma unui recent val de scumpiri care a afectat inclusiv plăcile video.

Specificațiile memoriei XPG Lancer Blade DDR5

Kitul testat azi, pe numele lui de cod AX5U6000C3016G, este un pachet de 2x16GB DDR5, CL30, cu RGB și un aspect compact, potrivit inclusiv sistemelor care au coolere ce blochează instalarea kiturilor de RAM înalte.

De XPG ați mai auzit cu siguranță, este un brand înființat în 2008 ca o divizie de gaming al ADATA. De-a lungul timpului, au experimentat cu tot felul de produse, inclusiv periferice, dar partea de stocare și memorii a rămas constantă până în ziua de azi, cu produse performante care se băteau de la egal la egal cu cele mai rapide din categoriile respective.

Kitul XPG Lancer Blade de 32GB nu este o excepție, și nici nu avea cum să fie, că mai toți producătorii de memorie își iau chip-urile NAND de la aceiași furnizori – Hynix, Infineon și Samsung. Diferențele la PCB, controller și firmware pot în unele cazuri să adauge sau să scadă câteva fracțiuni de procent la performanțe, dar pentru majoritatea scenariilor de utilizare, două kituri cu timing-uri principale identice și frecvență identică se vor comporta fix la fel.

În cazul de față, vorbim de chipuri SK Hynix și de un controller cu două profiluri (unul EXPO și unul XMP) la 6000 MT/s cu timing-uri principale 30-40-40-76 și voltaj 1,4 V. Valorile sunt destul de comune în ziua de azi, dar apreciez faptul că memoria are profile separate XMP și EXPO.

Pentru testare, m-am concentrat pe două aspecte principale: performanțele (raportate la un alt kit de memorie de 6000 MT/s cu CL36) și temperatura în load. Dacă la anumite diferențe mă așteptam, altele au fost mai mari decât am preconizat inițial.

Rezultatele în teste pentru memoria XPG Lancer Blade DDR5

Sistemul pe care am testat memoria este un Gamebox 1.4 Red cu un AMD Ryzen 5 7500X3D, o placă de bază B850M Force WiFi6E de la Gigabyte, un NVIDIA GeForce RTX 5070 de la MSI, un SSD WD SN7100 și o carcasă de la BeQuiet. Pentru comparație, am folosit un kit de memorie Patriot Viper Venom de 32 GB la 6000MT/s CL36 (mai exact 36-36-36-76 la voltaj 1,35V, cod producător PVV532G600C36K).

Începem bateria de teste cu AIDA64, unde la citire XPG Lancer Blade a obținut 63736 MB/s cu o latență de 81,2 ns, față de 63190 MB/s cu latență 73ns obținuți de kitul Patriot. Avem o creștere de 0,86%, adică în marja de eroare pentru acest test. Și să nu uităm că vorbim de teste sintetice! În jocuri și aplicații normale, diferența de performanță va fi nici și mai mică. De asemenea, interesantă este și latența, care este per total mai mare la kitul XPG, chiar dacă rata de transfer este mai mare.

În 7ZIP, diferența este mai în concordanță cu așteptările pe care le aveam, adică un scor de 88076 GIPS pentru XPG Lancer Blade versus 87208 GIPS la kitul Patriot. Diferența aici este de 1%, complet insignificantă pentru orice scenariu de arhivare/dezarhivare. Situația stă la fel în Geekbench 6, unde am obținut 2541 puncte cu XPG Lancer Blade și 2522 cu kitul Viper. Diferența, în acest caz, este de 0,7%.

Am încheiat suita de teste cu Cinebench R23, unde scorul pentru XPG Lancer Blade a fost de 12281 puncte în testul Multi-Core, versus 12187 pentru kitul Viper (o diferență de sub un procent). Pentru randare prin CPU, deci, diferența între CL36 și CL30 este aproape inexistentă.

Merită să cumperi memoria XPG Lancer Blade DDR5?

Ce concluzii tragem de aici? Cea mai importantă este că diferența de performanță între CL30 și CL36 este foarte mică, chiar și în aplicații sintetice. A doua concluzie este că performanțele lui XPG Lancer Blade sunt acolo unde ar trebui să fie pentru un kit cu aceste specificații. Ar fi fost bine să existe și un al doilea profil XMP/EXPO, pe la 5600 MT/s, așa cum are kitul Patriot, pentru o compatibilitate mai mare, dar în testele noastre nu am avut probleme nici la 6000.

A treia concluzie o vom putea trage după ce vă dau rezultatul și la testul de temperatură. Foarte interesant, deși ambele kituri folosesc chipuri SK Hynix iar kitul XPG are un voltaj mai mare la viteze XMP/EXPO (1,4 V versus 1,35 V la kitul Patriot), memoria XPG Lancer Blade a avut o temperatură maximă de 60,2 grade Celsius după 30 de minute în testul de memorie OCCT iar memora Patriot a depășit 66 de grade (mai exact 66,8)!

Sigur, niciunul din kituri nu s-a apropiat de temperatura de throttle (care e mai mare de 80 de grade), dar această diferență este surprinzătoare pentru mine ținând cont de profilul fiecărei memorii. Nu mă refer de profilul EXPO, despre care deja am pomenit, ci de profilul fizic. Înălțimea kitului XPG este de 49,5 mm, cu 3,5 mm mai puțin decât cea a kitului Patriot. Deci cu tot cu voltajul mai mare și profilul mai scund, memoria XPG obține un rezultat semnificativ mai bun.

Este deci XPG Lancer Blade un produs care merită? Din punct de vedere al rezultatelor în testele noastre, da, este un kit care are aceleași performanțe ca un kit cu specificații similare de la concurență, cu un plus pe partea de temperaturi. Acum, totul se reduce la preț și la garanție. În teorie, producătorul oferă garanție lifetime pentru memorii, dar multe magazine din România listează produsul cu 36 sau chiar 24 luni garanție. Faceți deci o comparație de preț cu alte kituri similare și cu duratele de garanție și veți obține răspunsul la întrebarea: ce kit de 32GB DDR5 să îmi iau?

Salutare tuturor! Dacă asta nu mai e inflație, nu știu ce mai e: 7.400 de lei cere Google pe noul Pixel 11 Pro XL. Sunt bani de iPhone 17 Pro Max, la leu aproape. Și partea ciudată abia acum vine, pentru că telefonul arată aproape identic cu ăla de anul trecut. Numai că noi chiar l-am testat, iar camera asta face cel mai mare salt de la un pixel la altul din ultimii ani. Cum pot fi adevărate amândouă afirmațiile în același timp? Hai să vă arătăm.

Contextul: de pe 20 august e și la noi

Google a lansat seria Pixel 11 pe 12 august, la Made by Google. Sunt trei telefoane, Pixel 11, 11 Pro și ăsta, Pro XL, vârful de gamă, plus un Pro Fold pe care nu o să-l vedem pe la noi. Din 20 august ajunge oficial în magazinele din România, la eMAG pe retail și la Vodafone pe partea de operatori, care deocamdată au exclusivitate pe Pixel. De reținut o chestie importantă: Google vinde oficial în România abia de doi ani, dar nu are magazin propriu. Cumperi de la retailer, iar garanția e de producător printr-un furnizor autorizat. Pentru un telefon de 7.400 de lei, chestiile astea trebuie știute dinainte. Partea bună e că Google promite șapte ani de update-uri. Șapte. Telefonul ăsta primește Android nou și în 2033.

Pentru partea de unboxing i-am dat ștafeta colegului Radu Neagu, care a făcut o treabă excelentă la el acasă. În cutie, telefonul și cablul. Cam atât. Ce a uitat Radu să vă zică e că nu vine cu încărcătorul de 45 de wați, deci ăla se cumpără separat.

Al treilea an cu același design

Aceleași margini, aceeași bară de cameră pe toată lățimea, 226 de grame, IP68. Dacă îl pui lângă 10 Pro XL pe masă, de la un metru nu le deosebești. Bara de cameră e mai subțire cu 40% după spusele Google, deși eu n-am prea văzut diferența. Culorile sunt Canyon, un portocaliu ars foarte reușit, Olive Fog și Obsidian mat.

Singura noutate vizibilă e un inel LED în jurul blițului. Îi dai o culoare fiecărui contact important și telefonul luminează când te sună, ca acum zece ani, fără să se aprindă ecranul. Mi se pare util și o să ne facă să lăsăm telefonul mai des cu fața în jos. Numai că la lansare merge doar la apeluri și pe Gemini, la mesaje încă nu. Momentan e un gimmick, mai vedem.

Ecranul, în schimb, e alt film: 6,8 inci OLED la 120 Hz și 3.600 de niți în vârf, față de 3.300 anul trecut. E cel mai luminos ecran pus vreodată pe un pixel, iar în practică, la amiază în parcare într-o zi de august, chiar vezi ce ai pe telefon. Sticla e Gorilla Glass Victus 2, care ar rezista de două ori mai bine la zgârieturi. Asta rămâne pe cuvântul lor, noi nu zgâriem telefoane intenționat aici.

Tensor G6: doi nanometri? Nu, trei

Un an întreg au curs zvonurile că Tensor G6 va fi primul cip de telefon pe doi nanometri. Realitatea, confirmată de Google după lansare, e că vorbim de trei nanometri făcuți la TSMC. E un cip modern, dar premieră mondială nu e. Cifrele de pe forumurile de benchmarking arată cam 2.800 la single core și 5.200 la multi-core. Un S26 Ultra face 2.800 și 10.200. Deci la muncă grea pe toate nucleele, pixelul e la jumătate.

Pare scandalos, dar depinde ce cumperi. Google nici nu se mai preface că se bate la benchmark-uri, pentru că au băgat totul în TPU, procesorul lor de inteligență artificială, care face cu 50% mai mult calcul decât anul trecut. Practic ai sarcini AI de trei ori și jumătate mai rapide, cu de trei ori și jumătate mai puțină energie, plus Gemini Nano 4 care rulează local, fără internet. În folosirea de zi cu zi, cu aplicații, poze, hărți și AI, nu o să simți nicio întârziere. Dacă vrei însă gaming la maxim pe un telefon de 7.400 de lei, o să simți un pic. Nu ăsta e telefonul care s-o rupă pe gaming.

Bateria: un pas mic în direcția greșită

Ăsta are 5.115 mAh. Anul trecut erau 5.200. Telefon nou, baterie mai mică cu 2%. Teoretic n-o simți, dar direcția e greșită, mai ales în anul în care chinezii pun baterii de șase, șapte mii de miliamperi oră în telefoane mai subțiri decât anul trecut. Google promite peste 30 de ore de utilizare, iar pe eticheta europeană de energie scrie 50 de ore anduranță și 1.000 de cicluri de încărcare. În testele noastre, în standby pierde puține procente de la o zi la alta, un comportament pe care îl știm deja de la modelele anterioare. Nu e o baterie mare, nu se încarcă cel mai rapid, dar are anduranță, pentru că Google își scrie singur softul pentru telefoanele astea. Nu întotdeauna miza e bateria, e mai degrabă eficiența. E valabil și la mașini electrice.

Vestea bună e la încărcare: 75% în jumătate de oră cu un încărcător de 45 de wați, pe care încă o dată nu-l găsești în cutie. Plus încărcare magnetică wireless, adică Qi2 la 25 de wați, ceea ce înseamnă că toate accesoriile magnetice tip MagSafe se prind acum direct pe telefon. Pentru lumea Android, chestia asta e o schimbare mai mare decât pare.

Camera: totul stă într-un singur senzor

Și acum, enigma de la început. Cum face un telefon aproape neschimbat cel mai mare salt foto din ultimii ani? Răspunsul stă în teleobiectiv. Are tot 14 megapixeli și tot zoom optic 5x, doar că senzorul din spatele lui e acum de 1/1.95 inci, față de 1/2.51 înainte. Pe românește, ai cu 30% mai multă lumină, iar în fotografie lumina e tot.

Camera principală are senzor nou pe hârtie, dar aceeași dimensiune de 1/1.3 inci, deci diferența reală o face teleobiectivul plus procesarea din Tensor G6. Night Sight e de până la 4,5 ori mai rapid, deci nu mai stai țeapă până îți face poza de noapte. Ai portrete bune la 5x în premieră pe un pixel și zoom împins până la 120x, unde cu inteligență artificială îți păcălești bunica că poza aia e pe bune, deși e mai mult AI decât fotografie.

Un pont de la mine: dacă tragi portrete la 5x, fă-o mai degrabă la lumină bună, nu în contra luminii. O să obții acel efect de tele de 80 sau 100 de milimetri, centrezi bine fața și nu o să ieși buhăit, mai ales după o noapte nedormită. Și încă unul, pe panoramă: dacă ești într-un spațiu aglomerat poți trage panoramă și de la stânga la dreapta, dar și de jos în sus, la 1x. Practic nu-ți mai trebuie ultra-wide, faci ultra-wide cu cel mai bun senzor de pe telefon.

Video: aici s-ar putea să-i câștige pe vloggeri

Am descoperit în setări că poți trage 10-bit HDR direct în telefon, pe H.265. De aia arătau așa de bine filmările de la Golden Hour ale colegului Vlad Ilovan. Ai mai multe stopuri de lumină și mai multe informații. E o revoluție anul ăsta pe calitatea foto, dar mai ales video, pe toate device-urile, de la camere de acțiune la camere 360 și telefoane, cu îmbunătățiri dramatice în spații cu lumină scăzută. Dacă n-ai apucat, uită-te la vlogul nostru din Cetățile Ponorului, unde am mers cu Luna Ultra, sau la filmările făcute cu Insta360 X6 pe Marele Zid Chinezesc. Procesarea împreună cu senzorii mai mari ne-au adus pe camere mobile chestii care bat ce poți scoate nativ dintr-o cameră profesională.

Pe rezoluții, mergi până la 8K la 30 fps cu stabilizare standard. La 4K ai Video Boost, care îți ia opțiunile de stabilizare pentru că o face cu AI, iar dacă dezactivezi Video Boost îți alegi singur rezoluția și tipul de stabilizare, inclusiv „active” la 4K, unde poți fugi cu telefonul în mână și imaginea rămâne stabilă ca și cum ai avea gimbal. Camera frontală merge la 4K 60 fps, iar din filmările lui Vlad pe mine m-a impresionat cel mai tare tocmai stabilizarea, totul din mână, fără gimbal.

Mai sunt două chestii care fac diferența pentru creatori. Prima, un teleprompter nativ în aplicația de cameră, gratis și inclus, deci nu mai plătești licență la vreo aplicație și filmezi la calitate maximă, cu stabilizare cu tot. A doua, Speech Enhancement pe partea de sunet: în locuri zgomotoase îți curăță vocea direct în telefon. Se aude un pic metalic, dar ceea ce facem noi la podcast, să scoatem locomotivele care trec pe lângă studio, poți face acum fără să plătești o licență la Adobe. Și mai e Rambler în tastatură: vorbești, iar el scrie curat, fără ăăă-uri, plus Live Translate care merge acum și pe podcasturi și pe clipuri de YouTube.

Follow the money: 7.400 de lei și competiția

7.400 de lei varianta de 256 GB, 8.099 de lei cea de 512 GB și aproape 9.500 dacă vrei un terabyte. Ca să înțelegem unde am ajuns în 2026: iPhone 17 Pro Max a intrat pe piață anul trecut la 7.419 lei. Diferența față de Pixel e de 20 de lei, o cafea în București. Google cere, cu subiect și predicat, bani de iPhone, iar dacă vrei să vezi ce mai pregătește Apple, am făcut deja o trecere în revistă a tot ce lansează Apple în 2026.

Între timp, Galaxy S26 Ultra, după jumătate de an pe piață, se găsește deja pe la 5.900 până la 6.400 de lei. Acolo mai e o nuanță: din informațiile mele, Samsung vrea să curețe piața de competiție. Ați văzut că a dispărut OnePlus și s-ar putea să mai dispară branduri, pentru că perioadele de genul ăsta curăță raftul de cine nu rezistă în războiul ăsta. Dar cu 200 de megapixeli pe camera principală și cel mai rapid cip de Android al momentului, Samsung e totuși în vârf. Iar dacă te uiți în zona asta de telefoane care încearcă altceva, merită văzut și HONOR Robot Phone, cu camera pe braț robotic.

Și mai există o variantă despre care nu vorbește nimeni: Pixel 10 Pro XL. Același ecran ca mărime, aceeași filozofie, dar acum costă vizibil mai puțin. Dacă noul teleobiectiv nu e motivul pentru care cumperi, eu cred că 10 Pro XL e foarte interesant de căutat, mai ales când prind niște dealuri bune. Trebuie totuși să recunosc că anul ăsta prețurile de pe site-urile de la noi sunt foarte aliniate la restul pieței, iar dacă iei din România pe factură s-ar putea să fie tot un deal bun. Despre zvonurile care circulau înainte de lansare am vorbit deja într-un Curiosity de acum câteva săptămâni.

Uită tot ce ți-am zis: avem limba română

Deci nu contează nimic din ce ai auzit până aici. Nu contează nici camera, că e cea mai șmecheră. Nu te uita la preț, nu te uita la baterie. Google ne-a băgat limba română în Gemini, nativ, pe telefon. Îi ceri să-ți pună alarma la șapte, să-ți deschidă setările de baterie, să-ți spună ce știe despre prosumatorii din România, și îți răspunde în română. Nu e perfect, mai sare înapoi pe engleză și încă nu poate schimba singur setările de handsfree, deci e work in progress. Dar direcția e clară și era cazul.

De aici înainte nu mai trebuie să-ți explice Buhnici cum îți merge telefonul. Telefonul ăsta mă scoate din câmpul muncii, iar eu mă bucur. Un pont dacă vrei să-l folosești ca lumea: în aplicația Gemini nu-l lăsa pe standard, intră în selectorul de model, activează Extended Thinking și alege 3.7, care la momentul review-ului e cel mai rapid chiar și pe Flash. Plus că primești șase luni de Google AI Pro incluse.

Concluzia noastră după primele zile

Am fost hater când m-am uitat pe net la review-uri, dar după ce am luat telefonul în mână și am intrat în aplicația de cameră, s-a schimbat totul. E la fel ca generația anterioară la exterior, doar că e unul din puținele telefoane care chiar au un design frumos și nu și-l strică de la o generație la alta. L-au făcut frumos o dată și l-au lăsat frumos.

Nouă ne-a plăcut și intră în producție la noi mai ales pentru cameră, așa că pozele și filmările din behind the scenes o să fie făcute o perioadă cu el. Nu ne-au plătit, dar ne-au convins. Rămâne de văzut în două săptămâni dacă îi ia fața următorul iPhone, dar până atunci ăsta e cel mai bun telefon cu cea mai bună cameră de pe piață. Abonează-te pe canal ca să prinzi și testul lung de baterie, și ce iese din funcțiile de Gemini după ce se activează toate. Numai bine!

YouTube Shorts a început ca răspunsul Google la TikTok și a ajuns, în câțiva ani, să colonizeze agresiv aplicația YouTube – pe telefon, pe tabletă și chiar pe televizor.

Dacă deschideți YouTube și primul lucru pe care îl vedeți este un flux de clipuri verticale de 60 de secunde pe care nu l-ați cerut nimeni, nu sunteți singurul. Mulți utilizatori vor pur și simplu să se uite la videoclipuri normale, nu să fie trași într-o buclă de conținut scurt proiectată să vă țină în aplicație cât mai mult timp posibil. Vestea bună este că există câteva metode prin care puteți reduce sau elimina complet Shorts din experiența de utilizare, chiar dacă YouTube nu vă oferă un buton simplu de „dezactivează tot”.

De ce nu există un buton oficial de dezactivare

YouTube nu vrea să vă ofere această opțiune, și motivul este pur economic. Shorts generează trafic uriaș, timp petrecut în aplicație și, implicit, bani din reclame. Algoritmul este proiectat să vă arate Shorts chiar și dacă nu le căutați – în pagina principală, în rezultatele de căutare, în bara laterală de pe desktop. Este o decizie de produs deliberată, nu o omisiune. Asta înseamnă că orice metodă de a scăpa de ele implică fie setări ascunse, fie extensii de browser, fie aplicații alternative – nu un simplu toggle în setări.

Pe telefon – metoda „Nu mă interesează” aplicată sistematic

Pe aplicația mobilă YouTube, nu există o setare directă care să elimine Shorts din feed. Există însă o metodă mai lentă, dar care funcționează în timp: ori de câte ori vedeți un Short în feed sau în bara dedicată, apăsați lung pe el sau pe cele trei puncte de lângă titlu și alegeți „Nu mă interesează” sau „Nu recomanda conținut de acest tip”. Algoritmul YouTube chiar ține cont de aceste semnale și, în câteva săptămâni de aplicat consistent, veți vedea considerabil mai puține Shorts în pagina principală.

Nu este o soluție perfectă și nu elimină complet bara de Shorts de jos, dar reduce vizibil frecvența cu care apar în feed. Este genul de ajustare care cere puțină răbdare la început, dar care dă rezultate fără să fie nevoie de aplicații externe sau modificări tehnice.

Pe desktop – extensiile de browser care chiar funcționează

Dacă folosiți YouTube mai ales pe calculator, cea mai eficientă metodă este o extensie de browser. Câteva opțiuni testate și recomandate de comunitate:

• uBlock Origin – extensia clasică de blocare a reclamelor are și filtre specifice pentru Shorts, care pot fi activate manual sau prin liste de filtre dedicate. Este gratuită, open source și disponibilă pe Chrome, Firefox și Edge.
• SponsorBlock – deși gândit inițial pentru săritul reclamelor din interiorul videoclipurilor, SponsorBlock are și opțiuni de ascundere a elementelor de interfață, inclusiv Shorts.
• Return YouTube Dislike + extensii de curățare interfață – există extensii dedicate exclusiv curățării interfeței YouTube de elemente nedorite, inclusiv Shorts, butonul de Shorts din bara laterală și sugestiile din pagina principală. O căutare rapidă după „Remove YouTube Shorts extension” în magazinul de extensii al browserului preferat vă va oferi mai multe opțiuni active în 2026.

Pe Firefox, combinația dintre uBlock Origin cu filtre customizate și o extensie dedicată YouTube oferă probabil cel mai curat rezultat – o pagină YouTube fără Shorts, fără bara de jos cu ele și fără sugestii laterale nedorite.

Alternativa – aplicații YouTube terțe pe Android

Dacă folosiți Android și vreți o experiență YouTube fără Shorts, fără reclame și fără recomandări algoritmice agresive, există aplicații alternative care folosesc aceeași infrastructură YouTube, dar cu o interfață curățată:

• NewPipe – o aplicație open source disponibilă pe F-Droid care vă permite să urmăriți YouTube fără cont, fără reclame și fără Shorts. Nu are acces la istoricul sau abonamentele contului dumneavoastră Google implicit, dar poate importa abonamente dintr-un fișier exportat. Este complet gratuită și nu trimite date către Google.
• Grayjay – o aplicație mai recentă, care agregă mai multe platforme video și permite urmărirea YouTube fără elementele nedorite. Interfața este mai modernă decât NewPipe și suportă mai multe funcții, inclusiv conturi.

Pe iPhone, opțiunile sunt mai limitate din cauza restricțiilor Apple privind aplicațiile alternative pentru servicii majore, dar extensiile de browser Safari pot face o treabă decentă pe desktop sau pe iPad.

YouTube Premium – plătești și tot dai de Shorts 😃

Un detaliu care irită mulți utilizatori: nici abonamentul YouTube Premium, care costă câteva zeci de lei pe lună și elimină reclamele, nu oferă o opțiune oficială de dezactivare a Shorts. Plătiți pentru o experiență premium, dar Shorts rămân acolo, în feed, în bara de jos și în rezultatele de căutare.

Din punctul meu de vedere, este unul dintre argumentele pentru care YouTube Premium nu justifică prețul pentru toți utilizatorii – mai ales când extensii gratuite de browser fac o treabă mai bună la curățarea interfeței decât abonamentul plătit.

Ce să rețineți

Nu există o soluție universală și instantanee, dar combinând câteva dintre metodele de mai sus obțineți un rezultat foarte apropiat de un YouTube fără Shorts. Pe desktop, o extensie de browser este de departe cea mai eficientă și mai rapidă soluție. Pe telefon, fie antrenați algoritmul prin „Nu mă interesează” aplicat consecvent, fie treceți la o aplicație alternativă dacă sunteți pe Android și vă deranjează suficient de tare. Pe televizor, din păcate, opțiunile sunt mai limitate și depind de modelul și sistemul de operare al TV-ului.

Ceea ce este sigur este că YouTube nu va introduce niciodată un buton oficial de dezactivare a Shorts atâta timp cât formatul îi aduce trafic și bani. Așa că, dacă vreți experiența curată, trebuie să vă faceți singuri ordine.