Karlovy Vary și Loket: ghid practic

Karlovy Vary e faimos în Boemia de câteva sute de ani, cu mult înainte să apară turismul în masă. A fost secole la rând un loc în care te duceai pentru că erai bolnav și bogat, nu fiindcă erai curios. Acum, majoritatea vizitatorilor merg pentru o zi sau două, nu pentru o cură.

Karlovy Vary, fostul Karlsbad, e în Boemia de Vest, la 130 de kilometri de Praga, într-o vale îngustă săpată de râul Teplá. E sit UNESCO și face parte din ansamblul Great Spa Towns of Europe, unsprezece orașe balneare din șapte țări înscrise ca un singur sit. E și al doilea cel mai vizitat loc din Cehia, după Praga.

De ce e celebru Karlovy Vary

„Weimar, Karlsbad și Roma sunt singurele locuri unde aș vrea să trăiesc.” Goethe

A scris-o în 1812, într-o scrisoare către Wilhelm von Humboldt. Nu era o politețe.

Goethe a fost la Karlsbad, Karlovy Vary, de treisprezece ori, între 1785 și 1823. A stat acolo mai mult decât în Italia. Teoretic se ducea pentru gută, dar nu numai. E o poveste celebră cu el îndrăgostit la 74 de ani de o fată de 19 – i-a cerut mâna și familia a zis nu, iar el nu s-a mai dus în Boemia după aceea.

Karlovy Vary înseamnă literal băile lui Carol. Are câteva sute de ani vechime și multă vreme apa s-a folosit doar pentru scăldat. S-au gândit să bea apa după ce un medic i-a scos pe pacienți din cadă și i-a pus să bea apă, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. De la asta se trag colonadele, care la origine erau niște acoperișuri elegante pentru mers pe ploaie.

Secolul al XIX-lea i-a adus și mai multă faimă. Beethoven, Chopin, Paganini, Gogol, Karl Marx, aristocrația rusă, toți mergeau acolo. Arhitectura de azi e aproape integral din acea perioadă, construită de arhitecți vienezi pentru un public care venea să fie văzut cel puțin la fel de mult cât venea să se trateze.

Ce vizitezi în Karlovy Vary

Karlovy Vary e unul din cele mai populare locuri din Cehia, alături de Český Krumlov și Praga, așa că vezi acolo o mulțime de turiști. Locul nu e însă atât de mare încât să nu-ți ajungă timpul, așa că am mai vizitat un castel din apropiere în aceeași zi.

Zona balneară e practic o singură stradă lungă, care urmează râul Teplá. Mergi în sus pe o parte, cobori pe cealaltă, și în două ore ai văzut tot centrul. Nu ai nevoie de niciun mijloc de transport în interiorul ei. Dacă vii cu autocarul și cobori la Tržnice, ești deja la capătul de jos al promenadei.

Ce sunt colonadele și cum se bea apa

Sunt cinci colonade, fiecare cu izvoarele ei, și fiecare arată complet diferit de celelalte.

Vřídelní kolonáda, Colonada Izvorului Fierbinte: are cel mai spectaculos gheizer și clădirea cea mai puțin interesantă. Apa are 73 de grade și gheizerul ajunge la o înălțime de până la doisprezece metri. Apa e prea fierbinte ca să fie băută pe loc, așa că e distribuită în cinci cupe alăturate, unde se răcește treptat.

Mlýnská kolonáda, Colonada Morii, e cea din toate fotografiile. Neorenascentistă, construită între 1871 și 1881 după planurile lui Josef Zítek, arhitectul Teatrului Național din Praga, are 124 de coloane și peste 130 de metri lungime.

Tržní kolonáda, Colonada Pieței, e din lemn alb dantelat, din 1883, mult mai mică și mult mai plăcută. Acolo e Izvorul Carol al IV-lea, cel legat de legenda fondării.

Ritualul e să îți cumperi un pohárek, cana aceea de porțelan cu toartă și cu ciocul pe post de pai, și să sorbi apa fierbinte din cană.

Apa e oribilă.

E sărată, metalică, cu miros ușor de ouă, și cu cât izvorul e mai fierbinte, cu atât e mai greu de băut. Nimeni nu o bea pentru gust și la câteva înghițituri e puțin probabil să te vindece de ceva, în afară de a mai bea apă minerală vreodată.

Cănile se vând peste tot, de la vreo 150 de coroane în sus pentru una simplă, iar apa e gratuită.

Cum urci în Turnul Diana?

Turnul Diana e cel mai bun punct de vedere din oraș și ajungi acolo cu un funicular care pleacă de lângă Grandhotel Pupp, la fiecare cincisprezece minute. Intrarea e gratuită în turnul de sus și are și lift, iar în jur sunt multe restaurante.

Biletul la funicular costă 165 CZK dus-întors pentru un adult și coada se poate face mare, depinde ce noroc ai.

Ce mai vezi în oraș, în afară de izvoare

Grandhotel Pupp e obiectiv în sine, chiar dacă nu dormi acolo. E din secolul al XVIII-lea și e clădirea în care s-au filmat scenele de cazino din Casino Royale. Cafeneaua de la parter e deschisă tuturor și, surprinzător pentru un loc ca ăsta, are prețuri decente.

Císařské lázně, Băile Imperiale, sunt clădirea construită între 1893 și 1895 de Fellner și Helmer, aceiași arhitecți vienezi care au făcut zeci de teatre în toată Europa Centrală. Au stat închise și în ruină din 1994 și au fost redeschise după o restaurare foarte lungă. Se vizitează cu ghid, în circa o oră, și poți vedea sala Zander, scara principală și noua sală de concerte din atrium.

Biserica ortodoxă Sfinții Petru și Pavel, din 1897, are cinci cupole aurite și e construită după modelul unei biserici de lângă Moscova. Înăuntru sunt icoane și picturi donate de aristocrații ruși, inclusiv un portret al lui Petru cel Mare, care chiar a fost la Karlovy Vary.

Ce e în apropiere de Karlovy Vary? Loket

Inițial am zis că stau toată ziua în Karlovy Vary, dar pe la 11 deja terminasem vizita. Dacă vrei să iei prânzul în oraș și să ai multe tururi ghidate, ai cu ce să umpli o zi întreagă. Dacă nu, există Loket.

E un orășel construit pe un promontoriu de granit, înconjurat pe trei laturi de râul Ohře. În locul cel mai pitoresc e un castel, considerat imposibil de cucerit la vremea lui.

Castelul e din secolul al XII-lea, a fost una dintre cetățile regale care păzeau drumul spre Germania. Acolo a fost închis, la trei ani, viitorul împărat Carol al IV-lea, împreună cu mama lui, Eliška Přemyslovna, din ordinul tatălui său, Ioan de Luxemburg. Același Carol al IV-lea s-a întors mai târziu ca împărat, a extins castelul și a dormit în el fără resentimente.

Turul se face singur, cu text tipărit, sau cu ghid. Se vizitează expoziția de porțelan, sala cavalerilor, torsul rotondei romanice descoperite în 1966, turnul de 26 de metri și, la subsol, o expoziție despre tortura judiciară amenajată în vechile celule, care nu e pentru toată lumea. Se vede și o bucată din meteoritul căzut în zonă la începutul secolului al XV-lea.

Piața e mică, barocă, cu o coloană a Sfintei Treimi în mijloc, și se traversează în trei minute. Pentru prânz, cea mai evidentă opțiune e Rodinný pivovar Svatý Florian, o berărie de familie instalată într-o fostă malțărie medievală, lângă podul de intrare, cu bere fiartă pe loc și mâncare cehă consistentă. Am luat prânzul acolo și a fost prima dată când m-a lovit mâncarea cehească. Carne grasă, sosuri, bere – cam asta e rețeta.

Loket e la doisprezece kilometri de Karlovy Vary și ajungi acolo cu trenul, trebuie să schimbi într-o gară mică. Legăturile nu sunt în fiecare oră, dar sunt suficiente ca să ai opțiuni de întoarcere, verifică legăturile pe cd.cz. Sunt și autobuze interurbane care pleacă din Karlovy Vary de la Terminál, autogara de lângă Dolní nádraží.

Unde mănânci și unde bei o cafea în Karlovy Vary

Cafeneaua de stațiune e o instituție locală veche de două secole în Karlovy Vary.

Café Elefant, pe Stará Louka, e cea mai cunoscută. M-am oprit acolo pentru o cafea și mi-a fost greu să aleg din toate opțiunile de prăjituri disponibile. Cafeneaua e din secolul XIX și poți citi un pic din istoria lor și în meniu.

Café Pupp, în Grandhotel Pupp, e mai bună decât te-ai aștepta ca raport calitate – preț și e cel mai calm loc de pe promenadă la ora patru după-amiaza.

Pentru cafea de specialitate există Republic Coffee. Pentru ceai, Dobrá čajovna, care e o rețea cehă de ceainării cu perne pe jos și fără grabă.

La mâncare, regula e simplă: cu cât te apropii mai mult de colonade, cu atât plătești mai mult pentru mai puțin. Restaurace Promenáda e opțiunea bună de fine dining ceh, Grandrestaurant Pupp e varianta de seară specială, iar pentru mâncare cehă normală și porții mari te muți la o hospoda din afara zonei balneare, spre Tržnice sau spre gara de jos.

Ce merită încercat: supa de usturoi, česnečka, servită uneori în pâine, gulașul cu knedlíky, rața cu varză roșie, și berea, care în Cehia e mai ieftină decât apa plată la restaurant.

Informații practice

Cum ajungi din Praga la Karlovy Vary

Karlovy Vary e la 130 km de Praga. Poți ajunge acolo cu trenul sau cu autocarul, eu am ales FlixBus, care ajungea mai repede și fără vreo schimbare de tren. Biletul dus-întors a fost 13 euro, cumpărat de pe Omio.

Autocarul face între o oră și cincizeci de minute și două ore și un sfert. Circulă RegioJet, autocarele galbene, și FlixBus, cele verzi, cu plecări aproape din oră în oră de la ÚAN Florenc, autogara principală din Praga, aflată pe liniile de metrou B și C. RegioJet oprește și la Hradčanská, pe linia A, care e mai la vest și scurtează drumul cu vreo douăzeci de minute. Prețurile pornesc de la vreo 200 de coroane și cresc pe măsură ce se umple cursa, deci se cumpără cu câteva zile înainte. RegioJet are băutură caldă gratuită la bord, ecrane și prize.

Trenul Praga – Karlovy Vary pleacă din Praha hlavní nádraží și face în jur de trei ore și un sfert, uneori trei și jumătate, cu plecări la fiecare două ore. E aproape dublu față de autocar și de obicei mai scump. Trenurile de la Praga ajung la Horní nádraží, gara de sus, care e la nord de centru, dincolo de râul Ohře. De acolo mai ai o coborâre de zece – cincisprezece minute pe jos sau un autobuz urban. Gara Dolní nádraží, cea de lângă autogară și aproape de centru, deservește alte linii.

Merită trenul? Doar dacă îți place traseul în sine. Ruta ocolește prin nord, pe lângă Ústí nad Labem și Kadaň, urmează râuri și e considerată una dintre cele mai frumoase din Cehia. Dar ca logistică, e o alegere proastă.

Trenul pentru Loket

Cum te miști prin oraș

Pe jos, în proporție de nouăzeci la sută. Zona balneară e pietonală și lungă de aproximativ doi kilometri.

Autobuzele urbane sunt utile în trei situații: de la gara de sus în centru, de la Tržnice spre Divadelní náměstí, și spre Moser, care e la câțiva kilometri de centru. Biletele se cumpără de la șofer sau de la automate.

Funicularul Diana urcă spre turn, iar funicularul Imperial, mai vechi și mai scurt, deservește hotelul cu același nume. Ambele sunt mijloace de transport, nu doar atracții.

Unde te cazezi

Cazarea în Karlovy Vary se împarte în trei zone, și alegerea depinde de ce faci acolo.

Zona colonadelor, de-a lungul râului Teplá, e cea mai scumpă și cea mai comodă dacă ai o zi sau două. Ieși din hotel și ești în mijlocul a tot.

Zona gării și a autogării, în jurul Tržnice, e mai ieftină, mai puțin frumoasă și perfect funcțională dacă vii cu autocarul, ai bagaj și pleci devreme.

Hotelurile de tratament sunt o categorie aparte. Grandhotel Pupp, Imperial, Savoy Westend, Thermal. Într-un hotel de cură plătești un pachet care include consultație medicală, proceduri și, de obicei, un regim alimentar. E logic pentru șapte sau paisprezece zile, e absurd pentru un weekend. Dacă mergi două zile, ia un hotel obișnuit.

Taxa de ședere e de 50 de coroane de persoană pe noapte și se plătește separat, la cazare. Găsești oferte bune pe Booking.

Cât costă o zi în Karlovy Vary

Moneda e coroana cehă. Euro se acceptă în hotelurile mari și în magazinele de pe promenadă, dar la un curs prost. Plătește cu cardul sau scoate coroane.

Colonadele și apa din izvoare sunt gratuite. Se plătesc: cana de porțelan, funicularul Diana, vizita la Císařské lázně, muzeul Moser, muzeul Becherovka și eventual o intrare la piscină sau la băi publice.

Pentru o zi acolo, fără cazare, intră transportul dus-întors din Praga, o cană, funicularul, o intrare la un obiectiv, prânzul și o cafea, te descurci cu mai puțin de 1.500 de coroane, dacă nu mănânci pe promenadă.

Castelul din Loket costă 145 de coroane fără ghid și 175 cu ghid, iar autobuzul până acolo e sub 50 de coroane dus.

Când merită să mergi

În prima jumătate a lunii iulie e Karlovy Vary International Film Festival, al doilea cel mai vechi festival de film din lume, fondat în 1946. În cele nouă zile orașul e plin, cazarea se scumpește semnificativ și se rezervă cu luni înainte. Dacă vrei festivalul, e extraordinar. Dacă vrei orașul liniștit, evită intervalul.

Mai și iunie sunt cele mai bune luni. Sezonul balnear se deschide oficial în primul weekend din mai, cu o paradă în costume și cu Carol al IV-lea, e cald, iar valea e verde.

În septembrie și octombrie e mai puțină lume, pădurea de deasupra are culori frumoase, iar terasele sunt încă deschise.

Iarna e o alegere frumoasă. Aburul care iese din izvoare se vede mult mai bine pe frig, târgul de Crăciun e mic, dar e chiar pe promenadă, iar prețurile la cazare scad.

Dacă vrei să vezi și ce alte locuri merită incluse într-o călătorie prin Cehia, am adunat într-un ghid separat informații despre cele mai interesante destinații din țară.