Imaginile dramatice cu momentul în care inundațiile catastrofale au lovit localitatea Gyirong, una dintre principalele puncte de trecere între regiunea chineză Tibet și Nepal, s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare. În China, însă, aceste imagini nu au fost deloc difuzate, scrie BBC.
Un singur cadru din imaginile șocante, surprinse de camerele de supraveghere, a fost difuzat în jurnalele de știri din China, subliniază jurnalista BBC Laura Bicker, corespondent al postului britanic în China.
„Este greu să găsești imaginile și pe internetul cenzurtat din China. Este la fel de greu să găsești și postări pe rețelele de socializare despre inundațiile în care au murit sute de oameni”, scrie ea.
Vă avertizăm că urmează imagini ce vă pot afecta emoțional!
BREAKING: At least 380 people missing after flash flood hits near Nepal-Tibet border pic.twitter.com/iCRpXJaBAe
— BNO News Live (@BNODesk) August 26, 2026
Într-un text de opinie, jurnalista scrie despre cum catastrofa care a lovit regiunea Tibet-Nepal este cenzurată nu doar în mass-media chineze, ci și pe internet. În timp ce bilanțul inundațiilor crește – sunt acum peste 633 de morți și peste 3.000 de dispăruți, regimul de la Beijing este atent și ce informații sunt difuzate în țară.
Noua carte a lui Xi Jinping, mai importantă la jurnalele TV
Tragedia a avut loc în regiunea chineză Tibet, anexată 1951, regiune care a fost adesea marcată de tensiuni și violențe. China a înăbușit fiecare protest din Tibet, adesea violent, fiind acuze și de încălcări ale drepturile omului în regiunea Budistă. Liderul spiritual al regiunii, Dalai Lama, a fost exilat încă din 1959.
„Această istorie înseamnă că doar numele Tibet atrage atenția cenzorilor din China. Sensibilitățile Beijingului sunt și mai evidente în vremuri ca acestea”, mai scrie jurnalista.
În prezent, în presa chineză sunt informații despre bilanțul deceselor și al dispăruților. Sunt difuzate și imagini cu echipajele de salvare. Dar nu sunt difuzate și mărturii ale supraviețuitorilor, precum nici imagini cu momentul inundațiilor.
„Joi noapte, în timp ce publicațiile internaționale își îndreptau atenția către dezastrul din Himalaya, televiziunea de stat chineză a început jurnalul de știri cu lansarea unei noi cărți semnate de Xi Jinping”, mai scrie jurnalista BBC.
De ce sunt cenzurate imaginile
Ea atrage atenția și că jurnaliștii internaționali nu pot călători în Tibet fără permisiunea autorităților de la Beijing, ceea ce face înseamnă că „sunt doar câteva ore la dispoziție pentru a obține cât de multe informații putem, înainte ca imaginile și mărturiile să fie șterse de pe internet”.
Jurnalista subliniază încă că această cenzură nu înseamnă că regimul de la Beijing nu este preocupat de ceea ce s-a întâmplat în regiune. Din contră, „este foarte preeocupat”, scrie ea și amintește că premierul chinez Li Qian a plecat rapid în zona afectată – „o vizită rară a unui lider chinez, atât de rapid după un dezastru major”.
Cenzura are însă alt scop: „păstrarea singurului lucru pe care Xi îl dorește pentru țara sa: stabilitate”.
„Partidul Comunist se teme că un astfel de dezastru poate alimenta nemulțumiri – fie în privința răspunsului autorităților, fie pentru că nu a fost prevenit”, mai scrie corespondenta BBC la Beijing.