Livetext Război în Iran, ziua 45. Când va fi impusă blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul a „dejucat ameninţarea unei invazii” din partea Hezbollah, în timpul unei vizite în sudul Libanului, prima de la începutul conflictului pe 2 martie. El a subliniat că războiul continuă „inclusiv în zona de securitate din Liban”. Declaraţiile au fost făcute într-un videoclip publicat de biroul său, în care Netanyahu apare echipat cu o vestă antiglonţ, înconjurat de soldaţi angajaţi în ofensiva terestră israeliană, potrivit AFP.

Netanyahu a justificat importanţa unei „zone tampon de securitate” de 8-10 kilometri în interiorul teritoriului libanez, creată pentru a proteja Israelul de atacurile Hezbollah. „Am dejucat ameninţarea unei invazii din Liban datorită acestei zone de securitate”, a afirmat prim-ministrul. În acelaşi timp, prim-ministrul libanez Nawaf Salam a declarat că ţara sa lucrează „pentru a opri acest război şi a obţine retragerea israeliană de pe întreg teritoriul nostru” prin negocieri.

Duminică, aproximativ zece salve de foc au fost lansate din Liban spre Israel, fără a provoca victime, conform Comandamentului Frontului Intern, agenţie israeliană responsabilă cu protecţia civilă. AFP informează că Hezbollah a intrat în conflict pe 2 martie, ca răspuns la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie, în prima zi a ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului.

Riposta Israelului a inclus atacuri aeriene masive asupra Libanului şi o ofensivă terestră în sudul ţării. Netanyahu a reiterat că „mai sunt multe de făcut şi le facem”. Înaintea unei întâlniri planificate la Washington între oficiali israelieni şi libanezi, el a subliniat dorinţa Israelului de a ajunge la un acord de pace cu Libanul care să dureze „generaţii întregi”.

În vizita sa, Netanyahu a fost însoţit de ministrul Apărării, Israel Katz, şi de şeful Statului Major, locotenentul general Eyal Zamir. „Urmărim un singur obiectiv: dezarmarea Hezbollah»” a declarat Katz, adăugând că mişcarea a ales să participe la conflict şi „trebuie să plătească preţul”.

Prețul petrolului a depășit luni pragul de 100 de dolari pe baril, înregistrând o creștere de 8%, după ce Statele Unite au anunțat o blocadă a porturilor iraniene, scrie Lefigaro. Piețele asiatice au resimțit imediat presiuni, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.

Conform datelor, țițeiul West Texas Intermediate (WTI) pentru livrare în mai a crescut cu 8,44%, ajungând la 104,72 dolari pe baril la 5.30 GMT. De asemenea, țițeiul Brent din Marea Nordului, referința globală pentru livrare în iunie, a fost cotat la 102,16 dolari, înregistrând o creștere de 7,31% față de săptămâna trecută.

Comandamentul Militar American pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a anunțat că blocada va începe luni la ora 14.00 GMT (17.00, ora României), în lipsa unui acord pentru încetarea conflictului din regiune. Totuși, Iranul susține că a fost „la un pas” de înțelegere cu Washingtonul, în urma discuțiilor de la Islamabad. Reuters subliniază că această situație accentuează incertitudinea pe piețele energetice globale.

Iranul estimează că va reface până la 70–80% din capacitatea instalaţiilor sale de rafinare şi distribuţie avariate în următoarele una-două luni, potrivit lui Mohammad Sadeq Azimifar, adjunctul ministrului Petrolului. Declaraţia sa, citată de Student News Network, vine pe fondul eforturilor intense de reparare a infrastructurii energetice afectate de atacuri recente, informează Reuters.

„Lucrările de reparaţii au început deja, iar o parte a rafinăriei Lavan ar trebui să reia activitatea în aproximativ zece zile. Alte unităţi vor fi repuse treptat în funcţiune”, a precizat oficialul iranian.

Atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene au avut loc în contextul unui conflict izbucnit la finalul lunii februarie 2026, când Statele Unite şi Israelul au lansat raiduri aeriene asupra Iranului. Escaladarea rapidă a tensiunilor a dus la o criză energetică globală, Iranul reacţionând prin atacuri asupra navelor comerciale şi blocând traficul prin Strâmtoarea Ormuz.

Strâmtoarea Ormuz este un punct crucial pentru transportul petrolului, prin care trece aproximativ 20% din cantitatea globală transportată pe mare. Orice întrerupere a navigaţiei în această zonă are efecte imediate asupra pieţelor internaţionale. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, conflictul din Iran a generat una dintre cele mai grave perturbări din istoria aprovizionării globale cu petrol, afectând circa 7,5% din ofertă.

În plus, atacurile şi blocajele din Golf au dus la scumpirea semnificativă a energiei şi la paralizarea transportului maritim. Numeroase petroliere au rămas ancorate în afara Golfului Persic din raţiuni de siguranţă.

Un raport alarmant publicat luni de organizaţiile Iran Human Rights (IHR) şi Ensemble contre la peine de mort (ECPM) arată că Iranul a executat 1.639 de persoane în 2025, marcând cel mai ridicat număr de execuţii din ultimii 37 de ani, relatează AFP. Potrivit raportului, această creştere dramatică, de 68% faţă de 2024, include 48 de femei spânzurate.

„Dacă Republica Islamică supravieţuieşte crizei actuale, există un risc serios ca execuţiile să fie utilizate într-o măsură şi mai mare ca instrument de opresiune şi represiune”, avertizează raportul. În medie, au avut loc patru execuţii pe zi, o cifră care, conform IHR, reprezintă un „minim”, dat fiind că oficialii iranieni evită să raporteze majoritatea cazurilor.

Numărul execuţiilor din 2025 este cel mai mare înregistrat de IHR de la începutul monitorizării în 2008 şi depăşeşte toate datele documentate după 1989.

Raportul atrage atenţia asupra riscului ridicat cu care se confruntă sute de manifestanţi reţinuţi, acuzaţi de crime pasibile de pedeapsa capitală, pentru implicarea în protestele din ianuarie 2026 împotriva autorităţilor. Aceste manifestaţii au fost reprimate brutal, cu mii de morţi şi zeci de mii de arestări, conform organizaţiilor pentru drepturile omului.

Utilizarea execuţiilor ca instrument de intimidare a opozanţilor şi minorităţilor continuă să fie o practică frecventă în Iran.

Armata americană va impune o blocadă asupra porturilor iraniene de luni, ora 14.00 GMT (17.00, ora României), a anunțat Comandamentul Militar American pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), în lipsa unui acord pentru încetarea conflictului în regiune.

Potrivit CENTCOM, blocada va viza navele de toate naționalitățile care intră sau ies din porturile iraniene, inclusiv cele din Golful Persic și Golful Oman. „Această blocadă va fi aplicată în mod imparțial împotriva navelor de toate naționalitățile care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene”, a transmis CENTCOM într-un comunicat pe X. Totuși, forțele americane vor respecta libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz pentru navele care se îndreaptă spre porturi non-iraniene.

Într-un mesaj separat, CENTCOM a precizat că marinarilor comerciali li se vor furniza informații suplimentare înainte de începerea blocadei.

Între timp, Iranul susține că negocierile de pace desfășurate la Islamabad au eșuat din cauza cerințelor schimbătoare ale SUA. „În timp ce eram la un pas de «protocolul de acord de la Islamabad», ne-am confruntat cu intransigență, cerințe schimbătoare și blocaj”, a declarat ministrul de externe iranian Abbas Araghchi pe X, citat de news.ro.

Pe fondul tensiunilor, președintele american Donald Trump a anunțat că va bloca Strâmtoarea Hormuz, o mișcare calificată drept ridicolă de comandantul marinei iraniene, Shahram Irani. „Oamenii curajoși ai forțelor navale (…) supraveghează și controlează toate mișcările americane în regiune”, a spus Irani pentru televiziunea de stat iraniană. „Amenințările președintelui Statelor Unite de a institui un blocaj maritim împotriva Iranului (…) sunt absolut ridicole și amuzante”, a adăugat el.

Donald Trump a declarat că nu este preocupat dacă Iranul va reveni la negocieri cu Statele Unite, după ce discuţiile recente din Pakistan nu au avut un rezultat concret, informează AFP. „Nu-mi pasă dacă revin sau nu. Dacă nu revin, este ok pentru mine”, a spus Trump la Baza Andrews din Maryland, la întoarcerea sa din Florida.

Conform liderului american, Iranul continuă să-şi dorească o armă nucleară: „Iranul nu va avea o armă nucleară… ei încă o doresc şi au arătat clar acest lucru”. El a susţinut că armata iraniană a dispărut, iar capacitatea lor de a produce rachete şi drone este în mare parte distrusă. Statele Unite plănuiesc un blocaj al porturilor iraniene, a mai precizat AFP.

Procurorul general adjunct interimar Todd Blanche declară că Statele Unite vor „urmări cu foarte mare atenție” pe oricine este implicat în cumpărarea sau vânzarea de petrol iranian sancționat.

Într-o postare pe X, Blanche a declarat că Departamentul de Justiție îl susține pe deplin pe președintele Donald Trump și armata americană.

Comentariile sale au venit după ce Casa Albă a declarat că Marina SUA va începe procesul de blocare a navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Hormuz.