Un joc bun nu se traduce mereu într-un succes comercial, iar un succes comercial nu înseamnă mereu că jocul a fost bun. Cauzele sunt multiple, câteodată vin chiar de la producători/distribuitori, alteori de la comunitate sau dintr-un moment inoportun pe piață. Gamerii, din păcate, sunt obișnuiți să fie dezamăgiți de jocuri și câteodată să nu le acorde nici măcar o șansă. Astăzi vorbim despre 5 jocuri din această sferă.
Prey – 2017
V-am mai povestit despre Prey 2017 de câteva ori. E un titlu pe care nici eu nu l-am jucat la lansare, ci l-am descoperit pe Game Pass în timpul pandemiei de COVID când eram blocați în casă. Ghinionul acestui joc a fost că toată lumea aștepta Prey 2, care a fost chiar prezentat cu câțiva ani în urmă de Bethesda și urma să fie o continuare indirectă a celui lansat în 2006. Mai multe lucruri nu au mers bine și au preferat să-l anuleze și să se concentreze pe un reboot. Problema a fost că fanii au fost revoltați, iar Prey-ul pe care l-am primit în 2017, deși este un joc extraordinar de misterios, atmosferic și bine făcut, e mai mult un urmaș demn de BioShock decât de Prey 2006.Cei care au jucat Prey 2017 au fost, la fel ca mine, impresionați. Jocul a primit note bune și de la critici. Sub un alt nume, jocul ar fi putut fi un succes comercial. Îl găsiți aici.
Spec Ops: The Line – 2012
Începând cu 2007, când Call of Duty a introdus conflicte militare moderne prin extraordinarul Modern Warfare, mai toate titlurile FPS au preluat modelul. Așa că vă dați seama că în anul 2012, 5 ani mai târziu, gamerii erau deja epuizați de această tematică. Spec Ops: The Line părea același shooter militar generic văzut de zeci de ori până atunci. Asta transmiteau trailerele. Cei care totuși i-au dat o șansă au descoperit că este mult mai profund decât restul titlurilor și cu o abordare mult mai întunecată. Producătorii s-au inspirat din filmul Apocalypse Now al lui Coppola și implicit din nuvela clasică Heart of Darkness. Jocul este ca o călătorie psihedelică și merită jucat. Nu îți răpește nici mult timp: 5-6 ore și e gata. Din păcate, este abandonware. Îl găsiți foarte ușor cu ajutorul lui Google.
Titanfall 2 – 2016
Titanfall 2 nu avea niciun motiv să nu se vândă, dar Electronic Arts s-a gândit să-i dea unul. Battlefield 1 a fost lansat pe 21 octombrie 2016, Titanfall 2 pe 28 octombrie 2016, iar Call of Duty: Infinite Warfare pe 4 noiembrie 2016. Dacă în privința lansării Call of Duty nu se putea face nimic, EA a fost distribuitorul atât pentru Battlefield 1, cât și pentru Titanfall 2. Astfel, EA a ales să lanseze Titanfall 2 în cea mai aglomerată perioadă din an în ceea ce privește shooterele competitive. I-au tăiat orice șansă de a respira, iar Titanfall 2 merita să respire. Campania single-player, deși scurtă, este una dintre cele mai memorabile din ultimii 20 de ani, cu niveluri construite cu foarte mult talent, o conexiune om-mașină frumos construită și un multiplayer de zile mari. Este mare păcat că nu vom vedea a treia parte. Îl găsiți aici.
Ryse: Son of Rome – 2014
Lansat inițial doar pentru consolele Xbox One și folosit ca material promoțional pentru fidelitatea grafică, acesta a ajuns pe PC un an mai târziu, în 2014. Fără reclamă multă, jocul a fost lansat în liniște și nu a prins tracțiune. Este un action simplist, dar care oferă satisfacție prin execuțiile barbare. Chiar și în prezent jocul arată foarte bine și scump: ca o producție de Hollywood. E un throwback către vremuri mai simple, când jocurile erau doar jocuri, și merită jucat. Îl găsiți aici.
The Evil Within 2 – 2017
La fel ca în cazul lui Prey, am dat de The Evil Within 2 pe Game Pass și m-a prins după nici 15 minute. Jucasem doar un demo pentru prima parte și imediat am observat îmbunătățirile aduse de sequel. Controlul personajului mult mai bun și nivelurile mai mari și sandboxy au fost binevenite. Atmosfera misterioasă cu tentă horror, elementele supranaturale, gameplay-ul și gestionarea inventarului similare cu Resident Evil și pur și simplu dorința de a vedea în ce direcție continuă povestea m-au ținut legat de el până l-am terminat. M-a absorbit complet și intenționez să-l reiau împreună cu primul titlu, probabil în timpul sărbătorilor de iarnă. Îl găsiți aici.