Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat, joi seară, la Digi24, că, după discuțiile de la Bruxelles cu Comisia Europeană, România ar putea să primească o parte din cei 770 de milioane de euro aferenți cererii de plată numărul 6 din PNRR, dacă legea salarizării ar fi aprobată înainte de evaluarea finală a Executivului european, din noiembrie. „Am putea avea un efort pentru recunoașterea lucrurilor care s-au făcut până pe 31 august”, susține Pîslaru.
„Veștile mai bune sunt legate în primul rând de cererea de plată 5, unde am avansat cu procedura, am primit scrisoarea clasică de observații de la Comisie. Avem de răspuns mai degrabă la clarificări și la documente care sunt la îndemână. Deci, până pe 9 septembrie ar trebui să putem transmite toate aceste clarificări pe cererea 5, cea care a fost transmisă de altfel de ceva vreme.
Pentru cererea 6, în care sunt incluse aceste reforme importante pe care le-ați menționat, aș vrea să vă dau o veste care cumva ține de încăpățânarea pe care eu și echipa de la MIPE și Guvernul Bolojan am mai arătat-o și la pensiile speciale. Am întrebat Comisia Europeană, referitor la legea salarizării, dacă mai este ceva ce putem să facem. Am obținut această clarificare legată de faptul că dacă legea ar fi aprobată înainte de evaluarea Comisiei Europene, deci evaluarea finală în noiembrie, am putea avea un efort pentru recunoașterea lucrurilor care s-au făcut până pe 31 august. Deci asta nu înseamnă că putem în niciun caz recupera toată penalitatea de 770 de milioane, dar cu un exercițiu de voință politică care să ducă la adoptarea legii salarizării totuși până la final de octombrie, am avea argumente să diminuăm penalitatea măcar cu o parte”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene spune că dacă legea salarizării ar fi adoptată până la finalul lunii octombrie, România ar putea să primească o parte din cei 770 de milioane de euro, „pe baza efortului pe care îl putem documenta până la 31 august”. „Efortul se poate documenta. Discutăm aici de analizele de echivalență de funcții, de analizele de salarizare și întreg proiectul la care am lucrat”, afirmă Pîslaru.
„Trebuie să se adopte legea care răspunde în totalitate condițiilor pe care le-am avut ca angajamente față de Comisia Europeană în PNRR. Deci nu merge orice fel (…)
Pe scurt, nu putem estima în acest moment cam despre ce sumă ar fi vorba. Cert este că orice milion de euro care ar putea fi recuperat este direct legat de sumele nerambursabile pe care România ar putea să le folosească ca să finanțeze investițiile pe care le avem în acest moment: autostrăzi, școli, spitale și alte lucruri”, a mai declarat ministrul.
Acesta susține că este timp în cele două luni pentru discuțiile cu partenerii sociali.
„Cred că motivul pentru care legea n-a trecut nu este tehnic, așa cum a spus și președintele țării. Tehnic, proiectul este aproape gata. Proiectul, în ultima sa versiune, nu este deloc departe de condițiile pe care le-am avea de îndeplinit, deci mai sunt eventual ajustări minore. Motivul pentru care legea nu s-a adoptat a fost strict politic, izvorând din faptul că au existat niște promisiuni și niște discuții subterane între PSD și sindicate, lucruri care au frânat întreg procesul. În condițiile în care acum avem încă două luni la dispoziție, plecând de la acest proiect pe care îl avem, se poate îmbunătăți.
Am raportat discuțiile prim-ministrului și Administrației Prezidențiale”, susține Dragoș Pîslaru.
Despre Legea ANI: Dacă sunt elemente care încalcă tratatele UE, ar duce la o evaluare negativă. Ar trebui corectată de urgență
România a cerut de asemenea Comisiei să evalueze cât mai curând Legea ANI, astfel încât să aibă timp pentru corectarea ei, și să nu piardă banii și din acest jalon.
„Demersul legat de ANI a izvorât de la Digi JUST, Directoratul General Justiție, cu o scrisoare pe care directoarea generală a trimis-o României pentru a clarifica niște elemente care au ajuns și în spațiul public, în presă. Colegii cu care am discutat eu astăzi, de la SG Reform, vor putea să-și exprime punctul final de vedere cu privire la banii aferenți reformei abia după ce o depunem cererea de plată 6, deci după 30 septembrie.
(…)
Deci, un verdict al Comisiei în care constată că sunt elemente care ar încălca tratatele europene, ar duce la o evaluare negativă.
Dacă cumva există constatări că acel amendament aduce atingere tratatelor, să poată să fie corectat în Parlament de urgență, astfel încât să putem obține banii pe jalon”, arată Pîslaru.
Editor : Alexandru Costea