Procurorii Parchetului General au declansat luni dimineata o ampla operatiune in Bucuresti si Targu Mures, in cadrul dosarului privind falimentul EUROINS, fost lider al pietei locale de asigurari. Ancheta vizeaza suspiciuni de delapidare, gestiune frauduloasa si spalare a banilor.
Potrivit IGPR, din cercetari a reiesit faptul ca, in perioada 2020 – 2023, factorii decidenti de la nivelul patronatului bulgar (cu rol decizional major) ai unei companii de asigurari, in calitate de administratori scriptici/faptici ai firmei si cu sprijinul unor persoane de la nivelul conducerii superioare/executive, ar fi actionat constant, in exercitarea aceleiasi rezolutii infractionale, pentru a decapitaliza societatea in cauza, reducand drastic disponibilitatile banesti si patrimoniul aflat la dispozitia acesteia.
Acestia ar fi dezvoltat, coordonat, implementat, dispus si determinat un mecanism de desfasurare a activitatii de asigurare (pentru linia de activitate de asigurari auto obligatorii R.C.A.) ce ar fi afectat capacitatea financiara a societatii, respectiv operatiuni financiare reglementate cu rea-credinta prin clauze contractuale (prin care s-ar fi urmarit impotriva interesului societatii si inlaturarea in caz de litigii a aplicabilitatii normelor romane de drept procesual-material civil si implicit a protectiei jurisdictiei nationale) care, in contextul deteriorarii indicatorilor de lichiditate si solvabilitate, ar fi vizat transferul de active/nerecuperarea unor importante sume de bani/obligatiuni reprezentand capitalul de lucru al societatii.
Prin aceasta modalitate ar fi fost prejudiciat masiv Fondul de Garantare a Asiguratilor (F.G.A.), ducand si la afectarea grava a stabilitatii pietei in domeniul asigurarilor R.C.A.
Prejudiciul in cauza se ridica la aproximativ 4.690.000 de euro si 1.623.041.926 de lei, conform IGPR.
Echipele participante la operatiune sunt constituite din politisti ai Directia de Investigare a Criminalitatii Economice – I.G.P.R., specialisti ai Institutului National de Criminalistica – I.G.P.R. si luptatori ai Serviciului pentru Interventii si Actiuni Speciale – I.G.P.R., cu sprijinul Serviciului de Investigare a Criminalitatii Economice Mures.
PICCJ – Mecanismul prin care EUROINS ar fi fost decapitalizata
”Procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala efectueaza, in cursul zilei de astazi, 26 noiembrie 2025, perchezitii domiciliare in 12 locatii din municipiul Bucuresti, respectiv in 2 locatii din municipiul Targu Mures. Perchezitiile au loc la domiciliile a 10 persoane fizice (care au activat la nivelul conducerii superioare/executive a unei companii de asigurari, ER, in perioada relevanta cauzei) si la sediile unor persoane juridice controlate in prezent de patronatul bulgar al societatii.
Activitatile operative sunt realizate intr-o cauza penala in care se efectueaza cercetari sub aspectul savarsirii infractiunilor de delapidare cu consecinte deosebit de grave, gestiune frauduloasa cu consecinte deosebit de grave, spalare de bani si prezentarea, cu rea-credinta (…) de date neadevarate (…) asupra conditiilor economice sau juridice ale societatii ori ascunderea, cu rea-credinta, in tot sau in parte, a unor asemenea date”, se arata in comunicatul transmis de PICCJ.
Cercetarile vizeaza activitatea infractionala derulata, in intervalul 2017-2023, de catre factori decidenti de la nivelul patronatului societatii ER S.A., in calitate de administratori scriptici/faptici ai societatii in cauza. Acestia, actionand si cu sprijinul unor persoane de la nivelul conducerii superioare/executive a societatii respective si entitatilor afiliate, au creat, conceput, aplicat si coordonat diverse mecanisme de fraudare a resurselor financiare ale companiei, actionand in coniventa cu scopul de a decapitaliza societatea respectiva (prin reducerea drastica a disponibilitatilor banesti si patrimoniului aflat la dispozitia acesteia).
Conform PICCJ, raportat la situatia de fapt ce a rezultat din probatoriul administrat pana la acest moment rezulta ca mecanismul infractional concertat de decapitalizare a societatii ER S.A. s-a derulat pe urmatoarele coordonate:
1. Diminuarea/subevaluarea/neplata abuziva a obligatiilor fata de asigurati.
Resursele incasate de la clienti de catre ER SA au fost in fapt redirectionate catre alte entitati aflate sub controlul actionarilor bulgari CAM si BKI, concomitent cu neplata abuziva a despagubirilor catre asigurati in contextul derularii unei politici sistematice de neconstituire de rezerve tehnice la un nivel adecvat si transmiterea de raportari false catre ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiara astfel incat sa rezulte nereal faptul ca societatea isi respecta obligatiile contractuale.
Printr-o Decizie a ASF din 21.12.2021 s-a stabilit in sarcina ER obligatia de a realiza si transmite trimestrial autoritatii situatia analizei privind rezerva de dauna avizata, analiza urmand a fi prezentata distinct la intervale trimestriale de cel putin 3 luni, 6 luni si la 12 luni. In ianuarie 2023, ER a transmis ASF testele aferente rezervei de dauna avizata estimate la datele de raportare 31.12.2021, 31.03.2022, 30.06.2022 si 30.09.2022, toate prezentand insuficienta (pentru clasa de asigurari RCA) astfel: 31.12.2021- subadecvare de 418.023.466 lei; 31.03.2022- subadecvare de 373.497.210 lei; 30.06.2022 – subadecvare de 235.593.033 lei; 30.09.2022 – subadecvare de 236.824.658 lei.
Aceste aspecte au fost retinute in Decizia din 17.03.2023 a ASF de retragere a autorizatiei de functionare a ER, constatarea starii de insolventa si promovarea cererii privind deschiderea procedurii falimentului. In plus, conform raportului privind cauzele si imprejurarile care au generat falimentul debitoarei ER S.A, la data deschiderii procedurii de faliment, rezerva RBNS de daune (acea parte din rezerva de daune a unei companii de asigurari care acopera dosarele de dauna deja declarate de catre asigurati sau terti pagubiti, dar care nu au fost inca solutionate si platite) ar fi trebuit sa se ridice la nivelul sumei de 1,7 miliarde lei, conform rezultatelor inventarierii efectuate in procedura. Cu toate acestea, evidentele societatii, la data de 09.06.2023, consemnau o rezerva RBNS de doar 683 milioane lei – rezultand o rezerva inadecvata cu peste 1 miliard de lei, aceasta dovedindu-se chiar superioara inadecvarii calculate de catre ASF.
Politica sistematica de neconstituire de rezerve tehnice la un nivel adecvat s-a grefat si a rezultat implicit din conceperea, aplicarea si coordonarea de catre actionarii majoritari indirecti si conducerea executiva a societatii ER a unui mecanism de desfasurare a activitatii de asigurare (pentru linia de activitate de asigurari auto obligatorii RCA) ce afecta decisiv capacitatea financiara a societatii prin prisma onorarii obligatiilor asumate prin contractele de asigurare.
Structura tipurilor de asigurare intermediate de ER era semnificativ diferita de trendul pietei de asigurari – in portofoliul ER regasindu-se prime subscrise pentru raspundere civila auto (RCA) la o pondere de peste 95% din portofoliu (global), in timp ce celelalte societati de asigurare inregistrau o medie a asigurarilor RCA in crestere la maxim 50%.
Astfel, prin politicile promovate, sustinute si implementate de conducerea ER, rata combinata a daunei pentru clasa 10 (RCA) a avut o pondere ridicata si a influentat semnificativ rata totala (fiind peste pragul de 100%), aspect care a facut ca societatea sa plateasca mai mult pentru daune si cheltuieli decat a incasat din prime, ceea ce a dus la un dezechilibru structural al activitatii si a condus la pierderi tehnice persistente, cu impact direct asupra solvabilitatii si riscului de insolventa.
Factorii decidenti de la nivelul patronatului societatii ER SA (cu rol decizional major) nu au luat masuri pentru remedierea politicilor societatii in scopul prevenirii/diminuarii acestor pierderi, ci au continuat sa implementeze o politica de subscriere care a generat pierderi din ce in ce mai mari – acestia creand o stare de fapt care a permis continuarea activitatii de subscriere de polite de asigurari, cu toate ca ER nu mai avea capacitatea financiara pentru a acoperi toate cererile de despagubire formulate in temeiul contractelor de asigurare.
Din coroborarea intregului material documentar existent rezulta ca principalul motiv pentru care factorii decidenti de la nivelul patronatului societatii ER SA (cu rol decizional major) au dispus continuarea in aceste conditii a activitatii (schema prin care vindeau polite RCA la preturi mici, pentru a incasa cat mai multi bani, fara vreo intentie sa asigure plata despagubirilor) a fost acela de a dispune discretionar de activele societatii prin externalizarea resurselor financiare ale acesteia catre entitati externe aflate sub controlul acestora.
Potrivit PICCJ, reducerea obligatiilor fata de asigurati s-a realizat prin:
– inchiderea dosarelor de dauna cu respingerea neintemeiata a despagubirilor;
– nerealizarea platilor catre asigurati in cazul pierderii litigiilor cu acestia, soldate cu decizii de executare silita;
– neraportarea situatiei reale a dosarelor de dauna si a litigiilor catre A.S.F. , respectiv neinregistrarea lor in propria evidenta;
– neinventarierea sau inventarierea neadecvata a situatiei litigiilor privind dosarele de dauna, fapt care mai departe a permis transmiterea de raportari nereale.
Ca exemplu, un control derulat de catre A.S.F. pentru activitatea desfasurata in perioada 01.07.2000-31.03.2021 a evidentiat ca fostul director al Directiei Daune din cadrul ER SA a respins neintemeiat peste 5800 de dosare de dauna (cu obligatii de peste 60 milioane de lei) fara a exista o analiza temeinica a fiecarui dosar.
In mod similar, situatiile intocmite de conducerea ER SA cu privire la litigii nu au reflectat realitatea juridica ce caracteriza societatea, intrucat nu au evidentiat numarul real al litigiilor cu decizie executorie, valoarea rezervelor constituite pentru fiecare dosar si valoarea despagubirilor achitate dupa solutionare ori data efectuarii despagubirii.
Astfel, A.S.F. a constatat prin compararea raportarilor ER SA cu evidenta publica a instantelor ca exista litigii neraportate, pentru un numar de 36.707 dosare, din care 20.268 aveau ca obiect executari silite si 16.439 dosare aveau ca obiect pretentii/cereri de despagubire.
Astfel, in lantul cauzal:
• politica sistematica de diminuare si subevaluare a rezervei de daune a determinat neplata de catre ER a daunelor catre beneficiarii contractelor de asigurare:
• neindeplinirea obligatiilor de despagubire catre asigurati a determinat formularea de catre acestia de actiuni in instante avand ca obiect pretentiile de achitare a daunelor;
• perpetuarea politicii sistematice de neconstituire a rezervei de dauna avizata aferenta dosarelor de dauna ce faceau obiectul litigiilor aflate pe rolul instantelor a determinat neplata de catre ER a despagubirilor stabilite prin hotarari judecatoresti definitive;
• neachitarea in termen a despagubirilor stabilite prin hotarari judecatoresti definitive a determinat acumularea de penalitati (0,2% pe zi de intarziere) si ulterior declansarea procedurilor de executare silita asupra societatii (ce au antrenat suplimentar cheltuieli de executare);
• derularea procedurilor de executare silita a condus la diminuarea semnificativa a patrimoniului ER prin acumularea de cheltuieli suplimentare (penalitati, cheltuieli de executare) fata de daunele principale de achitat.
In acest mod, sumele estimate in categoria penalitatilor rezultate din inventarierea dosarelor de dauna ce s-au aflat pe rolul instantelor de judecata la data deschiderii procedurii de faliment se ridicau la peste 301 milioane lei, iar sumele achitate in categoria cheltuielilor de executare erau de peste 40 milioane lei.
In acest sens, prin continuarea activitatii in aceste conditii, s-a urmarit in principal obtinerea de lichiditati consistente pe termen scurt ce urmau a fi utilizate in interesul actionarului majoritar ( doar veniturile din primele brute subscrise inregistrate in perioada 2020 – 2023 fiind de 6,9 miliarde lei), insa a impovarat suplimentar societatea din cauza volumului de daune.
2. Programul de reasigurare
In intervalul 2020- 2023, activitatea ER SA a facut obiectul a 8 actiuni de control din partea A.S.F., din care cu ocazia ultimelor 7, s-a constatat ca societatea nu detinea capital suficient pentru a acoperi cerintele legale de functionare. Pe baza lor, A.S.F. a emis decizii prin care au fost impuse masuri de remediere a deficientelor, acordand societatii termenele legale necesare pentru restabilirea indicatorilor.
Conform Raportului de control final din 2023 emis de echipa de control A.S.F. a fost identificat un deficit de capital in valoare de 2,19 miliarde de lei necesar pentru asigurarea solvabilitatii.
Ulterior transmiterii de catre A.S.F. a raportului, care pentru conducerea ER SA prefigura iminenta retragerii autorizatiei de functionare si a constatarii starii de insolventa, actionarii CAM si BKI au pus in aplicare un mecanism prin care au reusit cu sprijinul subordonatilor, sa externalizeze resursele financiare care inca se mai aflau in disponibilitatile companiei de asigurari. Scopul mecanismului a fost insusirea si securizarea resurselor societatii ER SA in interesul actionarului majoritar si in dauna directa a asiguratilor/creditorilor entitatii.
Concret, CAM si BKI au coordonat si implementat, intr-un termen foarte scurt, un nou acord de reasigurare cu o firma afiliata pe care o controlau indirect – acord care a constituit baza justificativa a transferului unor active financiare din patrimoniul ER spre firma afiliata. Motivul realizarii activitatii respective in acest context si cu o rapiditate crescuta a fost anticiparea intrarii in insolventa si astfel pierderea controlului asupra resurselor financiare ale ER SA.
Conform procurorilor, intentia frauduloasa de a externaliza resursele financiare ale societatii ER SA rezulta fara niciun dubiu din includerea in noul contract de reasigurare a unei clauze contractuale abuz ive, ce prevedea retinerea integrala de catre reasigurator a primelor de reasigurare si nerambursarea acestora catre ER SA, raportat la actiunile previzibile pe care autoritatea competenta romana urma sa le ia, avand in vedere constatarile din rapoartele de control final.
Practic, intentia reprezentantilor societatii ER SA a fost de a transfera activele din societate, cu rea-credinta sub pretextul nereal al restabilirii solvabilitatii, prin incheierea unui tratat contractual de reasigurare ce implica (neuzual practicii de piata) achitarea integrala in avans a primei de asigurare si reglementa cu rea-credinta o clauza contractuala abuziva privind mecanismul de reziliere.
Prin Decizia A.S.F. din 2023, s-a dispus retragerea autorizatiei de functionare a societatii ER S.A., s-a constatat starea de insolventa a acesteia si promovarea de catre A.S.F. a cererii privind deschiderea procedurii falimentului impotriva societatii.
Ulterior acestui moment, societatea afiliata de reasigurare a comunicat societatii ER S.A. notificarea de denuntare a contractului de reasigurare, invocand clauza abuziva anterior mentionata, fiind astfel deturnat o mare parte din activul societatii ER S.A., prin cedarea unor active financiare in valoare totala de 1.567.763.048 lei, constand in disponibilitati in conturi (in cuantum de 214.326.650 lei), titluri de valoare (actiuni, obligatiuni, unitati de fond in valoare de 621.436.398 lei) si creante recuperabile din reasigurari (in valoare de 732 milioane de lei), dispunand astfel insusirea activelor financiare in cauza de catre firma afiliata.
3. Incheierea de operatiuni financiare reglementate cu rea-credinta prin clauze contractuale care au vizat transferul de active/nerecuperarea unor importante sume de bani/obligatiuni reprezentand capitalul de lucru al societatii ER SA
Astfel, in intervalul decembrie 2020 – 2023, desi compania de asigurari ER S.A. se afla in incapacitate vadita de a-si achita toate obligatiile asumate in contextul deteriorarii indicatorilor de lichiditate si solvabilitate, in contabilitatea societatii au existat sume cumulate de ordinul zecilor de milioane de lei, mobilizate pentru acordarea de imprumuturi (a caror rambursare nu a mai fost solicitata) sau constituirea de provizioane pentru pretul unor cesiuni neincasate, respectiv nerecuperarea unor creante pentru sume achitate in avans pentru servicii contractuale neexecutate – operatiuni derulate cu entitati afiliate aflate sub controlul indirect/direct al acelorasi asociati.
Prin intermediul acestor operatiuni, s-a generat prejudicierea grava a societatii ER SA cu suma totala de peste 75.000.000 lei, in scopul dobandirii de foloase patrimoniale de catre firmele afiliate.
PICCJ precizeaza ca perchezitia domiciliara este un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedura penala, in vederea descoperirii si strangerii probelor necesare solutionarii cauzei, care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.
