Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene și fost premier al Italiei, și un miliardar tech irlandez au fondat un nou grup de „eminențe cenușii” cu scopul de a reforma Europa din temelii.
Un grup de 55 de lideri de afaceri, cadre universitare și personalități media europeni de nivel înalt a lansat „Rhine Group (Grupul Rin)” pe 24 august pentru a dezvolta soluții la provocările legate de competitivitatea Europei, bazându-se pe raportul din 2024 al fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
Rhine Group, noul grup de reformiști europeni
Draghi, CEO-ul Stripe, Patrick Collison, a cărui companie oferă plăți online, și directorul executiv al grupului, economistul spaniol Luis Garicano, vor conduce grupul, care își va desfășura sesiunea inaugurală între 20 și 23 septembrie.
Membrii francezi și germani constituie cele mai mari grupuri naționale, cu câte doisprezece membri fiecare, urmați de șapte italieni, șase britanici și cinci spanioli.
Printre membrii săi se numără fostul ministru francez de finanțe, Bruno Le Maire, omul de știință olandez și fostul ministru Robbert Dijkgraaf, economistul francez laureat al Premiului Nobel, Philippe Aghion și fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves, singurul est-european din Rhine Group.
Redactorii Financial Times, The Economist și editorul Le Monde sunt, de asemenea, membri.
Fondatorii grupului susțin că Europa se confruntă acum cu o situație și mai dificilă decât atunci când a fost publicat raportul lui Draghi.
„În fiecare tehnologie emergentă care va modela deceniile următoare, Europa este slabă”, au scris fondatorii.
Obiectivele noului grup de eminențe cenușii
Cei doi fondatori par că vin din alte lumi, dar sunt uniți de aceeași îngrijorare: Mario Draghi, economistul care a condus Banca Centrală Europeană în timpul crizei euro și care, în 2024, a redactat raportul Comisiei Europene privind competitivitatea, și Patrick Collison, cofondator și director executiv al Stripe, unul dintre antreprenorii din domeniul tehnologiei cei mai interesați de relația dintre inovație, știință și creștere, cu o avere de peste 17 miliarde de euro. Cei doi sunt copreședinți.
Grupul este condus din punct de vedere operațional de Luis Garicano, economist spaniol și fost europarlamentar. Punctul de plecare este o constatare departe de a fi liniștitoare.
Conform grupului, doar patru dintre cele mai mari cincizeci de companii de tehnologie din lume sunt europene. Și în aproape toate sectoarele tehnologice care vor modela deceniile următoare – de la inteligența artificială la noile platforme, de la cercetarea științifică la tehnologiile emergente – continentul pornește de la o poziție de slăbiciune. În opinia organizatorilor, aceasta nu este doar o chestiune de prestigiu industrial.
Este o chestiune de putere economică și, în cele din urmă, de suveranitate. Deoarece o Europă cu creștere economică lentă este o Europă cu mai puține resurse pentru a finanța ceea ce consideră esențial: apărare, asistență medicală, pensii, educație, investiții climatice și protecție socială. Argumentul grupului este clar: stagnarea economică, dacă persistă în timp, devine în cele din urmă o problemă politică și strategică, scrie cotidianul italian Il Sole 24 Ore.
Soluții pentru durerile Europei
„Declinul nu este inevitabil”, este în esență argumentul, „dar este direcția în care ne îndreptăm dacă nu acționăm urgent”. Iar răspunsul nu ar trebui să fie resemnarea cu o Europă redusă la o putere de rangul doi. Dimpotrivă: continentul trebuie să revină la competiție, construire și creștere.
Această mișcare este semnificativă deoarece răstoarnă o anumită narațiune defensivă despre Europa. Grupul Rhine nu pornește de la ideea de a proteja ceea ce există deja, ci de la necesitatea de a reconstrui capacitatea Europei de a inova și de a crea afaceri capabile să concureze la scară globală. Acest lucru se datorează și faptului că, așa cum subliniază promotorii, Europa nu este o piață marginală: este a doua cea mai mare piață din lume.
Aspectul cu adevărat inovator al Grupului Rhine constă însă în încercarea sa de a face un pas mai departe decât raportul publicat de Draghi în 2024. Documentul respectiv a produs o analiză foarte cuprinzătoare și peste 170 de propuneri privind energia, industria, apărarea, infrastructura digitală, piețele de capital și productivitatea. A devenit una dintre referințele cheie în dezbaterea europeană privind competitivitatea. Provocarea acum este de a transforma aceste idei în reforme care pot fi efectiv implementate.
Grupul Rhine a fost înființat tocmai în acest spațiu: între cercetare și politică, între analiză și implementare. Nu este în mod oficial o instituție europeană și nu pretinde că va înlocui Comisia sau guvernele naționale. Mai degrabă, își propune să fie un forum unde oameni care în mod normal ar sta la mese diferite se pot reuni pentru a discuta reformele majore de care are nevoie Europa.


