- Un cunoscut cardiolog din California spune că medicina trece printr-o schimbare majoră, odată cu apariția unor tratamente tot mai personalizate pentru fiecare pacient.
- Printre cele mai importante evoluții menționate de medic se numără un vaccin personalizat împotriva melanomului, o terapie genetică experimentală pentru reducerea colesterolului și folosirea AI într-un proiect care poate fi numit miraculos, față de așteptările de până acum.
- „Medicina devine programabilă. Individualizată”, spune medicul.
„Cea mai mare schimbare din medicină de la descoperirea antibioticelor”
„Nu am mai văzut niciodată, în medicină, o săptămână ca cea prin care tocmai am trecut”, spune dr. Afshine A. Emrani, cardiolog din California, autor și profesor asociat la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), într-o postare pe X în care vorbește despre mai multe descoperiri recente și despre ceea ce ar putea însemna ele pentru medicină.
El spune că are 25 de ani de practică medicală, timp în care a trecut prin numeroase „revoluții” care, în cele din urmă, s-au dovedit a fi doar comunicate de presă.
În doar câteva zile, spune cardiologul, au fost anunțate patru descoperiri științifice distincte. În opinia sa, acestea nu sunt însă patru povești fără legătură, ci „patru fețe ale aceleiași povești – cea mai mare schimbare din medicină de la descoperirea antibioticelor”.
„Medicina devine programabilă. Individualizată. Scrisă pentru o singură ființă umană, în loc să fie construită pentru media a milioane de oameni”, afirmă el.
Cardiologul prezintă apoi cele patru descoperiri și argumentează că, privite împreună, acestea anunță o nouă etapă pentru medicină. În opinia sa, „viitorul a sosit discret săptămâna aceasta”, în timp ce cei mai mulți oameni „au dat scroll mai departe fără să-l observe”.
De la „pacientul mediu” la tratamentul personalizat
În opinia lui Emrani, medicina a fost construită mult timp în jurul pacientului mediu: doza medie, riscul mediu, tumora medie sau nivelul mediu al colesterolului. Tratamentele au fost apoi ajustate prin încercare și eroare atunci când un pacient nu răspundea precum „media”.
„Dar tu nu ești media”, spune cardiologul, argumentând că bolile sunt influențate de genele și biologia specifice fiecărui pacient. În opinia sa, modelul „o singură soluție pentru toți” a fost mai degrabă o limitare impusă de lipsa instrumentelor necesare pentru a citi și modifica biologia la nivel individual.
„Acesta este zidul care s-a fisurat săptămâna aceasta”, afirmă medicul, referindu-se la noile tehnologii și la rezultatele obținute în studiile clinice.
Vaccin personalizat împotriva melanomului
Prima dintre cele patru descoperiri despre care vorbește medicul este un vaccin personalizat cu ARN mesager împotriva melanomului, care a obținut rezultate pozitive într-un studiu clinic de fază 3.
În cazul melanomului cu risc ridicat, explică Emrani, chirurgii îndepărtează tumora, după care pacientul primește tratament pentru a încerca să elimine eventualele celule canceroase rămase. Problema este că boala poate reveni ulterior și se poate răspândi în alte organe, spune el.
Noua abordare, potrivit medicului, pornește de la analiza genetică a tumorii îndepărtate. ADN-ul acesteia este comparat cu cel al țesutului sănătos al pacientului, pentru identificarea mutațiilor specifice cancerului. Aceste mutații pot produce neoantigene, proteine anormale care pot fi recunoscute de sistemul imunitar.
Un algoritm selectează apoi până la 34 dintre cele mai bune ținte, care sunt codificate într-un vaccin ARNm creat pentru pacientul respectiv. „Îi învață sistemul imunitar să vâneze orice celulă care poartă acei markeri”, explică Emrani.
Este pentru prima dată, spune medicul, când o terapie ARNm împotriva cancerului obține rezultate pozitive într-un studiu de fază 3. În același timp, sunt în desfășurare studii pentru cancer pulmonar, de vezică urinară și renal.
Emrani face însă și o precizare importantă: studiul a măsurat dacă boala revine, nu dacă pacienții trăiesc în cele din urmă mai mult. Datele privind supraviețuirea globală sunt încă în curs de maturizare, iar statisticile complete nu au fost publicate.
„Dar semnalul este real și este istoric. Wow”, spune cardiologul.
Terapia genetică pentru colesterol
A doua descoperire despre care vorbește Emrani și despre care spune că l-a lăsat „cu gura căscată” vine din domeniul cardiologiei. Medicul se referă la datele publicate de compania Scribe despre un tratament experimental administrat o singură dată, care are ca țintă colesterolul LDL.
Ideea, explică el, este diferită de cea a medicamentelor clasice administrate zilnic. Terapia folosește o versiune dezactivată a CRISPR (tehnologie de editare genetic) pentru a plasa un „întrerupător” chimic, un marcaj epigenetic, pe gena responsabilă de reglarea nivelului de colesterol.
„Oprește-o, iar LDL-ul se prăbușește”, spune cardiologul, referindu-se la colesterolul LDL, cunoscut drept „colesterolul rău”.
Emrani afirmă că inhibarea acestei gene funcționează deja, două medicamente aprobate, Repatha și Leqvio, folosind aceeași țintă. „Ceea ce este revoluționar aici este durabilitatea obținută dintr-o singură doză, pe care v-o arăt imediat”, spune el.
La primate non-umane, o singură doză a redus colesterolul LDL cu peste 50%, iar efectul s-a menținut timp de aproape doi ani și continuă, spune cardiologul. La dozele mai mari, reducerea a ajuns la 67-68%.
„Un singur tratament. Sub un miligram per kilogram. Colesterol ținut sub control ani întregi, cu enzimele hepatice rămase în limite normale. Gândiți-vă ce ar însemna asta dacă rezultatul se confirmă la oameni”, explică medicul.
Emrani atrage atenția asupra uneia dintre problemele cu care se confruntă pacienții care urmează tratamente pe termen lung: dificultatea de a lua zilnic medicamentele: „În prezent, prevenția cardiovasculară înseamnă o condamnare pe viață la pastile zilnice”.
El susține că jumătate dintre pacienți încetează să își mai ia medicamentele în primul an, iar fiecare perioadă în care tratamentul este întrerupt poate însemna acumularea în continuare a plăcii de aterom în artere:
„Această problemă a aderenței la tratament ucide oameni. Este unul dintre cele mai frustrante lucruri cu care mă confrunt ca medic cardiolog: medicamente care funcționează, dar eșuează în lumea reală pentru că viața intervine”.
„Aceasta nu este o pastilă mai bună. Este sfârșitul pastilei”, spune Emrani.
Medicul subliniază însă că rezultatele provin, deocamdată, din studiile pe animale, iar terapia abia intră în primul studiu pe oameni. „Maimuțele nu sunt oameni și multe lucruri care impresionează la primate dezamăgesc ulterior la oameni”.
„Așadar, aceasta este o promisiune, nu încă o dovadă”, mai spune cardiologul. „Dar dacă trece testul studiilor pe oameni, îmi rescrie întregul domeniu.”
Inteligența artificială începe să proiecteze proteine
A treia descoperire despre care vorbește Emrani vine din zona inteligenței artificiale. Medicul spune că AI a trecut de la a analiza biologia la proiectarea unor proteine noi, cu rezultate testate în laborator.
Anthropic a folosit modelele sale AI pentru a proiecta de la zero proteine „binder”, concepute să se lege cu precizie de anumite ținte biologice. Potrivit medicului, astfel de proteine reprezintă materia primă pentru o mare parte dintre medicamentele moderne.
În experiment, AI-ul a proiectat proteine pentru 15 ținte simultan. Două laboratoare independente, Adaptyv Bio și Twist Bioscience, au sintetizat apoi designurile și le-au testat în laborator, fără modificări.
Designurile au funcționat pentru 14 dintre cele 15 ținte, cu o rată de succes de aproximativ 27%, spune cardiologul. Pentru una dintre ținte, AI-ul a ajuns la 40%, în timp ce participanții umani obținuseră sub 4%.
„Etapa care înainte dura luni întregi durează acum o după-amiază”, afirmă Emrani.
Emrani subliniază însă că un binder care se leagă de ținta sa este doar primul pas către un medicament. Acesta trebuie în continuare să fie sigur, stabil și eficient într-un organism.
„Un binder care se leagă de ținta sa este doar primul pas către un medicament”, spune el.
Monitorizarea cancerului
A patra descoperire este, în opinia lui Emrani, componenta care le face utilizabile pe celelalte: posibilitatea de a urmări în timp real dacă tratamentele funcționează.
Medicul vorbește despre platforme care combină secvențierea genetică, inteligența artificială și „biopsia lichidă”, un test de sânge menit să detecteze urmele genetice foarte slabe ale unui cancer microscopic.
Ideea este de a crea o amprentă personalizată a tumorii pacientului și de a căuta apoi aceste semnale în probele de sânge. Dacă boala începe să reapară, s-ar putea interveni înainte ca tumora să devină suficient de mare pentru a fi identificată prin investigații imagistice.
„Ai nevoie de ochi în interiorul corpului între consultații”, spune cardiologul.
În această abordare, terapia atacă, iar testul de sânge urmărește evoluția bolii. „Nu poți avea medicină de precizie fără supraveghere de precizie”, afirmă Emrani.
Cele patru descoperiri, aceeași schimbare
Privite împreună, spune cardiologul, cele patru evoluții se bazează pe același set de tehnologii: ARN mesager, nanoparticule lipidice pentru transport, secvențiere genetică rapidă, CRISPR și inteligență artificială.
Emrani susține că aceste tehnologii s-au maturizat în același deceniu și sunt acum îndreptate către cancer și bolile cardiovasculare.
În opinia sa, medicina își schimbă astfel direcția: de la tratarea bolii după ce aceasta a produs deja daune, către intervenții care încearcă să programeze sistemul imunitar și genomul pentru a o opri înainte să poată avansa.
De la tratarea mediei unei populații, spune el, medicina se îndreaptă către „scrierea unei prescripții pentru o singură ființă umană, specifică”.
„Aceasta nu este o îmbunătățire incrementală. Este o filosofie diferită despre ce este, de fapt, medicina”, afirmă cardiologul.
„Orizontul nu doar că s-a luminat, s-a deplasat”
Emrani spune însă că multe dintre tehnologiile despre care vorbește se află încă într-un stadiu incipient.
Vaccinul personalizat împotriva melanomului este cel mai avansat dintre exemplele prezentate, însă datele privind supraviețuirea globală sunt încă în așteptare.
Terapia genetică pentru colesterol a fost testată deocamdată pe animale și nu a fost demonstrată la oameni, iar proteinele proiectate de AI trebuie să parcurgă în continuare etapele necesare pentru a putea deveni medicamente aprobate, adaugă el.
„În acest domeniu, hype-ul aleargă constant înaintea dovezilor și voi fi întotdeauna primul care vă spune când se întâmplă asta. Unele dintre aceste tehnologii se vor împiedica. Așa funcționează știința”, spune Emrani.
În ciuda acestor limite, medicul spune că direcția este deja vizibilă. „Zidul dintre «medicina mediei» și «medicina construită pentru tine» s-a fisurat și nu se va reface”, afirmă el.
„Am intrat în medicină pentru a lupta exact cu acești inamici și, în cea mai mare parte a carierei mele, lupta a semănat cu menținerea unei linii de apărare. Săptămâna aceasta, pentru prima dată, am simțit că înaintăm.”
„Orizontul nu doar că s-a luminat — s-a deplasat. Ce vremuri să fii în viață. Și ce vremuri să fii medic”, conchide cardiologul.
FOTO: Ammentorp | Dreamstime.com