Sindicatele din învățământ avertizează că sunt pregătite să boicoteze examenele naționale, iar motivul îl reprezintă proiectul legii salarizării unitare, aflat în dezbatere publică, care elimină două drepturi esențiale pentru cadrele didactice: gradația de merit și indemnizația de dirigenție.
Profesorii avertizează ca pot boicota examenele. Foto: Freepik
Sindicaliștii acuză că în ciuda faptului au amânat legea cu trei ani de la ultima grevă, actualul Guvern nu mai recunoaște nici măcar negocierile care au avut loc atunci. Iar în timp ce profesorilor le sunt tăiate indemnizații, înalții demnitari, precum miniștrii, parlamentarii și președintele, beneficiază de creșteri salariale substanțiale, potrivit aceleiași propuneri legislative.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a avertizat, într-o discuție cu jurnaliștii “Adevărul”, că profesorii vor începe protestele, dacă Ministerul Muncii nu vine cu modificări la actualul proiect al legii, pe parcursul acestei săptămâni.
„Ministerul Muncii are timp până la finalul săptămânii să răspundă cu privire la revendicările pe care le-am înaintat. În caz contrar, federațiile sindicale reprezentative, în mod categoric, vor declanșa acțiuni de protest. Eu cred că avem suficiente motive de nemulțumire încât să boicotăm și corectarea examenelor naționale”, a transmis Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, pentru “Adevărul”.
Alexandru Mihai Mihalcea, profesor sindicalist, a detaliat, pentru “Adevărul”, motivele de nemulțumire ale elevilor:
„Din multe puncte de vedere a apărut și-o întrebare destul de lugubră, în opinia mea. Și anume, dacă negocierile cu Executivul nu sunt valabile și după ce premierul pleacă, atunci ar trebui să facem grevă de fiecare dată atunci când se investește un nou guvern? Ca lider de sindicat este foarte greu să formulez un răspuns către această întrebare către colegii mei.
Observăm momentan că actualul Cabinet, aflat la putere sub forma unui interimat, se comportă de parcă nu Guvernul României a negociat cu noi în 2023, ci probabil Guvernul din Botswana. De asemenea, politicienii nu realizează că dacă atacă actul de educație, elevii vor suferi cel mai mult, chiar dacă profesorii vor încasa în mod direct loviturile“.
Ce spun elevii despre eventualitatea unui boicot
În acest context, mai mulți elevi și-au exprimat opiniile, pentru “Adevărul”, cu privire la posibilitatea ca profesorii să boicoteze corectarea lucrărilor de bacalaureat. Unii dintre ei au aflat de la școală despre această posibilitate, alții nu.
Elena Adriana Sima, elevă în Moreni, județul Dambovița, mărturisește că a aflat „în treacăt, când a adus profesorul de istorie acest subiect în discuție, spunând că există o posibilitate de a boicota examenul, dar nu a lungit discuția foarte mult”.
Andrei Copșa, elev în București, spune că a auzit de această posibilitate „în prima fază în perioada simulărilor, care până la urmă s-au ținut, dar de atunci nu am mai auzit nimic concret”.
Larisa Popescu, elevă tot la un liceu în Capitală, relatează:
„Am tot auzit pe parcursul acestui an școlar că nemulțumirile neascultate ale profesorilor ar putea influența semnificativ desfășurarea probelor de bacalaureat.”
În schimb, Bianca Irina Rotaru, elevă din Moreni, spune că discuțiile nu au loc în timpul orelor, iar informațiile sunt „fie bănuieli din partea colegilor mei de clasă, fie incertitudini din partea altor profesori ce menționează că «nu se știe, nu se aude nimic momentan»”, amintind însă de o profesoară care a purtat o banderolă la braț ca semn de protest.
Mihai Buleandră, coleg în Moreni cu Bianca, spune că momentan nu a auzit ceva foarte explicit și că „din păcate, la mine în liceu profesorii nu sunt așa uniți când vine vorba de apărarea drepturilor lor, inclusiv cele salariale”.
Luca Istrate, elev în București, susține nu a fost informat în mod direct de eventualitatea unui boicot al profesorilor, dar au existat discuții despre un posibil protest, însă nu pentru ceea ce susțin sindicatele: „s-a vorbit despre problematica simulărilor și felul în care ele au fost corectate. Din pricina numărului redus de profesori au existat discrepanțe mai mari între punctaje”.
Deși se tem de eventualitatea unui boicot, elevii arată solidaritate
Cu privire la teama pe care o resimt în fața unui eventual boicot, opiniile sunt împărțite printre elevi.
Mihai Buleandră spune acest scenariu nu îl înfricoșează, întrucât „am văzut cât de mult li s-au îngreunat condițiile, deși profesorii erau și așa extenuați, și cât de nesigur a devenit totul. De aceea aș putea să-mi asum să se amâne puțin publicarea rezultatelor, pentru un viitor comun mai bun și echitabil la finalul zilei”.
Elena Adriana Sima declară că nu simte neapărat teamă, ci mai degrabă un deranj, însă înțelege greutățile dascălilor:
„Nu privesc neapărat cu teamă, având în vedere că înțeleg de unde provin supărările profesorilor, ci mai mult cu deranj, având în vedere că ar fi un haos total, inclusiv că ar trebui decalate și înscrierile la facultăți, dar și pregătirile elevilor cu privire la începerea unei noi etape.”
„Într-adevăr, atât mie, cât și câtorva colegi, posibilitatea boicotării creează o stare de neliniște, fiind aplanată de credința unora că, fiind un examen național, definitoriu pentru mulți, probabilitatea unui astfel de eveniment scade. Totodată, personal, pot înțelege necesitatea actuală a unei astfel de mișcări, fiind, poate, unică modalitate prin care profesorii se pot face auziți”, spune Luca Istrate.
De asemenea, Andrei Copșa susține că, deși acest gând îi „provoacă panică și nesiguranță”, le-ar transmite profesorilor „că deși nu îmi doresc amânarea examenului, venită la pachet cu decalarea admiterilor și intrării la facultate, înțeleg perspectiva din care acționează. Consider că doar prin fapte poți aduce o schimbare la nivel național, chiar dacă e vorba de boicotarea unui examen important.”
Larisa Popescu recunoaște că posibilitatea unui boicot prezintă o incertitudine care îi inspiră teamă, întrucât ar putea însemna că nu s-ar mai putea înscrie la facultatea dorită. Pe de altă parte, aceasta consideră că „dilema e un impediment și pentru profesori, un război care nu poate fi câștigat de niciunul, întrucât profesorii sunt nedreptățiți din diverse puncte de vedere, protestele lor fiind ignorate de cele mai multe ori, aceștia rămânând cu puține alte mijloace de a atrage atenția asupra acestei situații critice”.
Pe de altă parte, Bianca Irina Rotaru afirmă că nu privește deloc cu teamă această posibilitate, fiind sigură că, în cel mai rău caz, „notele ar putea fi publicate cu întârziere, dat fiind faptul că nemulțumirea profesorilor nu acaparează empatia lor față de noi, de munca noastră și de viitorul nostru”.
Ce mesaje transmit elevii către politicieni
Luca Istrate spune că Executivului nu poate decât să-i transmită că „profesorii nu ajung la astfel de măsuri din senin”, iar profesorilor, deși le poate înțelege sursa nemulțumirilor, le transmite că își dorește să conștientizeze dificultatea în care se află elevii claselor a douăsprezecea: „Profesorilor, deși le pot înțelege sursa nemulțumirilor, îmi doresc totuși să conștientizeze inclusiv dificultatea în care elevii claselor a 12-a se vor afla într-un astfel de context”.
Pe de altă parte, Elena Adriana Sima s-a arătat complet solidară cu nemulțumirile cadrelor didactice: „Personal, deși mi-ar întârzia oarecum parcursul în viață, susțin profesorii în această mișcare, întrucât ani de zile au fost ignorați. Cu ajutorul acestor oameni, noi ne formăm caracterul și traseul în viață, iar aceștia ar trebui răsplătiți. De aceea, consider că dacă Guvernul nu ar lua măsurile potrivite cu privire la nemulțumirile profesorilor, aceștia ar trebui să recurgă la boicotarea examenului de bacalaureat”.
De asemenea, Bianca Irina Rotaru susține cu vehemență orice atitudine de schimbare în educație: „Doar așa un stat poate evolua și poate avea o economie înfloritoare cu un popor educat. Nemulțumirile profesorilor nu sunt nejustificate, ele s-au dospit ani de zile în colectivitatea profesorală, afectând chiar elevi și părinți. Reacțiile lor sunt valide, problemele se rezolvă de la rădăcină, iar eu susțin cu vehemență orice atitudine de schimbare în educație, mai ales dacă obârșia acestor nemulțumiri îi privește pe cei ce m-au ajutat să-mi construiesc viitorul”.
Mihai Buleandră își exprimă dorința ca profesorii să fie compensați pe măsură: „Aș vrea ca politicienii să se gândească, la modul serios, nu doar de ochii presei, că un viitor educat nu poate fi asigurat fără fonduri în această zonă. Cel mai important lucru, în opinia mea, e că profesorii nu sunt doar niște marionete pe care le aruncăm la înaintare când vedem rezultate proaste la testele PISA sau așa mai departe. Ei trebuie compensați pentru efortul lor continuu și trebuie și motivați prin salarii corecte, nu să fie primii de unde se taie când ne dăm seama că s-a furat prea mult”.
