Soluția unui specialist în drept pentru ca referendumul din justiție propus de Nicușor Dan să aibă efecte

Referendumul lui Iohannis împiedică OUG

Clipa susține că cea mai mare problemă a sistemului de justiție în momentul de față este durata proceselor, care poate fi rezolvată prin creșterea numărului de magistrați. Problema prescripțiilor din dosarele penale, susține Clipa, poate fi rezolvată de politicieni, prin lege. 

Referendumul din justitițe, propus de președintele Nicușor Dan, poate fi organizat doar în urma aprobării unei legi care să permită acest lucru, susține Cristian Clipa, cu o experiență didactică și în avocatură de peste 25 de ani. 

Specialistul în drept de la Timișoara susține că o astfel de procedură trebuie făcută în Parlament. O potențială modificare legislativă prin ordonanță de urgență este împiedicată de referendumul pentru justiție organizat de Klaus Iohannis, în cadrul căruia cetățenii au votat împotriva modificării legilor justiției pe această cale. 

„Din capul locului trebuie spus că nu există un suport legislativ expres pentru organizarea unui referendum în interiorul corpului magistraților”, subliniază Clipa.

Avocatul a admis că președintele României exercită, în baza Constituției, o funcție de mediere între puterile statului, dar și între stat (sau o putere a lui) și societate. 

„Putem pleca de la premiza că există o oarecare tensiune între sistemul judiciar, pe de-o parte, și o parte a societății care pretinde că acest sistem judiciar este ineficient și că nu își exercită așa cum ar aștepta societatea atribuțiile constituționale și legale, dar asta nu îl îndreptățește neapărat pe președinte să forțeze organizarea unui referendum în interiorul puterii judiciare”, a punctat Cristian Clipa. 

Trebuie stabilite reguli foarte clare

Conferențiarul consideră că președintele poate „cel mult” să propună, ca soluție de mediere, organizarea unui referendum în interiorul sistemului de justiție. 

„În lipsa unei reglementări exprese, ar trebui să fie modificate legile justiției. Asta presupune o procedură parlamentară normală, de drept comun, pentru că un fost președinte al României (n.r. – Klaus Iohannis) a inițiat la un moment dat un referendum în urma căruia s-a stabilit de către popor, deținătorul suveranității, că legile justiției nu pot fi modificate prin ordonanță de guvern, deci nu se poate interveni pe cale de ordonanță în organizarea aparatului judiciar”, a mai insistat expertul în Drept. 

Cristian Clipa susține că, dacă se modifică legile justiției și este introdus instrumentul referendumului în interiorul sistemului judiciar, este nevoie de stabilirea unor reguli foarte clare în baza cărora trebuie organizat plebiscitul. 

Un detaliu care ar trebui să fie inclus într-o eventuală lege a referendumului din justiție este legată de cine va avea dreptul să participe la acest referendum: doar magistrații în funcție sau și magistrații pensionari? 

„Înțeleg că și unii pensionari  foști magistrați s-au manifestat public în legătură cu subiectul care frământă în aceste zile societatea. Dacă participă numai magistrații în funcție, participă și stagiarii, respectiv cei care încă nu sunt definitivați în profesie, sau numai magistrații definitivi, aceia numiți prin decret prezidențial?”, se întreabă Clipa. 

„Orice altă discuție este pur și simplu sterilă”

Specialistul în drept mai spune că după ce se stabilește cine participă la referendumul din justiție trebuie clarificat și cvorumul minim de prezență, astfel încât referendumul să fie validat.  

„După aceea trebuie stabilită majoritatea minim necesară. Câți trebuie să răspundă cu «da» la o eventuală întrebare de tipul celei propuse de președintele României, dacă CSM-ul lucrează în interes public sau nu, pentru ca referendumul să fie validat”, a mai explicat conferențiarul Clipa, pentru Libertatea. 

Alte întrebări „extrem de importante”, care ar trebui lămurite într-o eventual lege de organizare a unui referendum în justiție, în viziunea lui Clipa: cine va valida referendumul și, până la validare, cine poate organiza referendumul? 

„Eu cred că, potrivit principiului separației puterilor în stat, care se conjugă, potrivit Constituției, cu cel al echilibrului, numai Consiliul Superior Magistraturii poate organiza în interiorul profesiei judiciare acest referendum. Numai CSM-ul, eventual Înalta Curte sau Curtea Constituțională (dar pentru asta e nevoie de un text de lege care în prezent nu există) pot valida referendumul. În lipsa validării, niciun rezultat, al oricărui referendum, nu produce efecte juridice”, consideră avocatul Clipa, potrivit căruia validarea îi poate conferi referendumului „relevanță juridică”. 

„Altfel, orice altă discuție din spațiu public este pur și simplu sterilă, fără interes pentru subiectul discutat”, mai consideră Clipa.

„O să vă rog să îmi iertați lipsa de sinceritate”

Cu o experiență de peste 25 de ani în avocatură, Clipa susține că magistrații care se plâng de funcționarea sistemului de justiție din România sunt într-o „minoritate covârșitoare”. „În general, cei care critică justiția sunt, din afara sistemului judiciar, de regulă non-juriști, adică oameni fără pregătire juridică superioară”, susține avocatul timișorean.

Cristian Clipa susține că „singura problemă cu adevărat serioasă a sistemului judiciar este durata oarecum îndelungată a proceselor, a procedurilor”. „Nu mă refer neapărat la procesele penale, ci la cele civile sau de contencios administrativ. Asta se poate rezolva printr-o creștere corespunzătoare a numărului de magistrați în funcție, deci nu e o mare problemă. În rest, și o să vă rog să îmi iertați lipsa de sinceritate, de 26 de ani sunt avocat și dascăl la Drept și nicicând justiția nu s-a manifestat mai independentă decât astăzi. Justiția nu e deloc lipsită de independență și nici nu se găsește la dispoziția cuiva. Astea sunt niște povești”, consideră conferențiarul Clipa. 

Soluția pentru problema prescripțiilor din dosarele penale, susține Clipa, nu este la magistrați, ci la legiuitor, adică la politicieni. „Judecătorii nu fac altceva decât să aplice legea. Și mai trebuie spus un lucru. Procurorii, în egală măsură, s-ar putea să aibă o problemă. Dacă un dosar de urmărire penală stă opt ani în urmărire penală la un procuror, nu poți ulterior pretinde judecătorului ca în doi ani să facă ceea ce un procuror a făcut în opt”, a semnalat Clipa. 

Specialistul în drept susține că „se pot găsi formule legislative care să împiedice împlinirea acestor prescripții”.  Odată cu aceste modificări „e suficient să crești numărul de magistrați, procurori, dar mai ales de judecători și ai rezolvat problema”. 

„În rest, numirea șefilor de instanță în interiorul CSM-ului, deciziile luate în interiorul sistemului sunt absolut normale. Puterea judiciară nu are de ce să interfereze și nu are de ce să fie lovită din toate părțile, nici de executiv, nici de legislativ. O putere judiciară este independentă mai ales atunci când supără și atunci când nu se găsește la dispoziția unor exaltați din zona legislativă sau executivă care doresc o justiție realmente controlată politic”, consideră Cristian Clipa. 

Motive pentru care justiția este criticată

Avocatul Cristian Clipa subliniază că în stat există trei puteri: legislativă, executivă și judecătorească. Dintre acestea, primele două sunt politice, iar cea de-a treia este „tehnică, specializată, care se raportează la un singur etalon – legea”. Aplicarea legii se face, însă, pe baza interpretării acesteia, iar modul în care este interpretată legea, uneori diferit, duce de multe ori la nemulțumiri. 

Ce să înțeleagă în aceste condiții omul simplu, fără vaste cunoștințe juridice, despre modul de funcționare a justiției? 

„Cetățenii sunt supărați dintr-un motiv foarte simplu. În fiecare zi lucrătoare din săptămână, pe porțile tuturor instanțelor de judecată, ies niște oameni. Jumătate din ei sunt nemulțumiți pentru că au pierdut procesul. Ceilalți 50 la sută vor fi mulțumiți pentru că au câștigat procesul în care au fost parte. Cam despre asta e vorba”, susține Cristian Clipa. 

Conferențiarul Facultății de Drept din Timișoara susține că nici măcar aplicarea parțial inconsecventă a legii nu este o problemă de sistem. 

„Există instrumentele care sunt reglementate de lege de armonizare a aplicării legii, respectiv de uniformizarea aplicării legii. De aceste lucruri se ocupă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin deciziile Recurs în Interesul Legii (RIL) și prin hotărâri prealabile de interpretare unitară a dreptului sau Curtea Constituțională atunci când exercită controlul de constituționalitate. 

În niciun caz însă, interpretarea unitară a legii nu poate și nu trebuie să vină dinspre o altă putere. Asta ar însemna o subordonare a justiției și o transformare a acesteia într-un soi de cameră de ratificare a tot ceea ce generează legislativul sau executivul”, a concis Cristian Clipa.  

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE