România urcă pe primul loc într-un clasament european care spune multe despre mentalitatea și istoria noastră recentă. Potrivit datelor oficiale la nivelul Uniunii Europene, românii sunt cetățenii care dețin, în cea mai mare proporție, locuința în care trăiesc. Un record ce surprinde la prima vedere, mai ales în comparație cu statele vestice, unde chiria a devenit norma, dar care își găsește explicații clare în trecutul comunist, privatizarea masivă de după 1990 și modul în care românii privesc, încă, ideea de siguranță și stabilitate.
România, lider pe plan europeanla numărul de proprietari de locuințe
Potrivit celui mai recent clasament Eurostat, România conduce detașat în Europa la capitolul proprietari de locuințe. Procentual, cei mai mulți români locuiesc în case sau apartamente cumpărate, fiind urmați de slovaci, unguri și croați.
La celălalt capăt al clasamentului se află state precum Suedia, Germania și Austria, unde piața imobiliară este dominată de chiriași. Acolo, mobilitatea este regula, nu excepția, oamenii schimbând frecvent locuința în funcție de locul de muncă sau de evoluția vieții personale.
În 1990, statul român deținea aproximativ 3 milioane de apartamente și case, iar chiria era forma principală de locuire. Accesul la proprietate era strict controlat înainte de 1989 și rezervat unui număr limitat de persoane. După schimbarea regimului, privatizarea masivă a fondului locativ și inflația galopantă au creat contextul în care milioane de români au putut cumpăra locuințe la prețuri extrem de mici. De aici a pornit un proces constant de creștere a ponderii proprietarilor, în contrast evident cu tendințele din vestul Europei.
Specialiștii vorbesc și despre o explicație profundă, de natură istorică. Experiența naționalizărilor și nesiguranța locuirii din perioada comunistă au creat o mentalitate colectivă în care ideea de „casă proprie” a devenit sinonimă cu siguranța. La aceasta s-au adăugat legislația percepută ca fiind dezechilibrată în favoarea chiriașilor și disconfortul mutărilor frecvente.
Tinerii păstrează tradiția
În timp ce în țări precum Franța, Spania, Austria sau Germania oamenii au renunțat treptat la proprietăți mari, costisitoare de întreținut, preferând flexibilitatea închirierii, în România construcțiile au continuat într-un ritm alert. Achiziția unei locuințe a rămas o prioritate, alimentată de un raport relativ favorabil între venituri și prețurile de pe piață, comparativ cu alte state europene.
Paradoxal, această mentalitate nu pare să se schimbe semnificativ nici în rândul tinerilor. Chiar dacă generațiile noi sunt mai mobile și mai dispuse să schimbe orașul, dorința de a deveni proprietari rămâne puternică. Mulți aleg apartamente mici, uneori înghesuite, dar preferă să fie ale lor. Suprafața medie a unei locuințe în România este de aproximativ 47 de metri pătrați.
Chiar și atunci când se mută într-un alt oraș, tinerii închiriază de regulă doar temporar. Chiria devine o etapă de tranziție, nu o soluție pe termen lung, până când decid ce locuință vor cumpăra. În România, casa continuă să fie mai mult decât un simplu acoperiș deasupra capului: rămâne un simbol al stabilității și al independenței personale.
