Stay Connected

1,752FollowersFollow
11FollowersFollow
1SubscribersSubscribe
- Advertisement -

Latest Articles

România și schimbarea de direcție din industria auto europeană. Care sunt semnalele de alarmă


Industria auto europeană și, implicit, cea din România traversează una dintre cele mai accelerate perioade de transformare din ultimele decenii, între presiunea tranziției către electric și concurența tot mai agresivă a producătorilor chinezi. În acest context, analistul de piață Bogdan Munteanu atrage atenția, într-o postare pe LinkedIn, asupra unor evoluții pe care le consideră îngrijorătoare pentru producătorii tradiționali, inclusiv pentru Dacia și Ford Otosan.

O fabrică srce mașini complet automatizată

In dustria auto trece prin schimbări profunde la nivel european, dar și în România. Foto arhivă

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În paralel, datele de piață confirmă o schimbare rapidă a preferințelor consumatorilor români, cu o creștere puternică a interesului pentru vehicule electrice și branduri noi.

„Ce minune mai poate salva industria auto?” – semnalul de alarmă din piață

Bogdan Munteanu, managing partner Market Cap PR, pune într-un context critic evoluțiile recente din industria auto europeană și românească, formulând o întrebare tranșantă: „Ce minune mai poate salva industria auto din România?”.

În analiza sa, acesta afirmă că piața se află într-un punct de inflexiune, în care inclusiv actorii tradiționali întâmpină dificultăți structurale. În opinia sa, „mai crede cineva în minuni legate de industria auto europeană?”, sugerând că dificultățile nu sunt izolate, ci sistemice la nivel continental.

Pentru România, Munteanu indică o serie de semnale negative în cazul principalilor producători locali. La Dacia, spune el, sunt anunțate „plecări voluntare, cu plăți compensatorii de până la 210.000 RON (circa 40.000 EUR)”, într-un context în care producția și poziția pe piață ar fi sub presiune.

El face referire și la schimbări de strategie industrială, precum decizia de a nu mai produce anumite modele în România: „după ce s-a anunțat că modelul Striker nu se va mai produce în România, ci în Turcia”.

Cifrele care schimbă percepția: scăderi de cotă de piață și presiune pe producători

Specialistul indică și evoluții ale cotelor de piață pentru Dacia, afirmând că „în primul trimestru din 2026, cota de piață în România s-a redus la 18% (de la circa 30%, media ultimilor ani)”, în timp ce „cota de piață globală a scăzut cu 16%”.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pe acest fundal, el descrie o piață în care producătorii tradiționali pierd teren, în timp ce competiția se intensifică. Despre industria auto europeană, Munteanu afirmă că „nu par să aibă soluții nici germanii, francezii, cehii, slovacii, spaniolii, ungurii și alții”, sugerând o criză de adaptare la noile condiții tehnologice și de piață.

În cazul Ford Otosan, el remarcă o situație aparent stabilă, dar fragilă: „o creștere de 13% a cifrei de afaceri și de 8% a profitului în 2025 față de 2024”, însă cu o marjă a profitului care „a scăzut la 1,90% (2025) față de 1,98% (2024)”, ceea ce, în opinia sa, indică o vulnerabilitate structurală.

Piața auto din România: Dacia pierde cotă, electrificarea accelerează și China urcă rapid

Analiza detaliată a înmatriculărilor de autovehicule, realizată pe baza datelor DGPCI și prelucrată de APIA, arată o piață auto românească aflată într-o transformare structurală accelerată, în care creșterea segmentului electrificat contrastează puternic cu declinul motorizărilor tradiționale și cu o dinamică mixtă pe segmentele comerciale. În luna mai 2026, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu +7% față de mai 2025, însă pe primele cinci luni ale anului piața rămâne în scădere cu aproximativ -10%, ceea ce confirmă un an încă volatil.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Segmentul „electrificat” devine dominant, atingând o cotă de piață de 68,5%, susținut de creșteri puternice pe toate componentele: mild-hibrid +3,6% (26% cotă), full-hibrid +37% (23% cotă), plug-in hibrid +113% (12% cotă) și electric pur +88% (7% cotă). În paralel, motorizările clasice continuă să piardă teren, benzina scăzând cu -20,5% (25,9% cotă), iar motorina cu -34,2% (5,6% cotă), confirmând reconfigurarea rapidă a structurii pieței.

În acest context, președintele APIA, Dan Vardie, subliniază că „luna mai confirmă consolidarea unei tendințe pozitive pe piața auto din România, marcând a treia lună consecutivă de creștere a înmatriculărilor de autoturisme noi, cu un avans de 7% față de aceeași lună a anului trecut”, dar avertizează că „după primele cinci luni din 2026, piața rămâne în scădere cu aproximativ 10%”, ceea ce indică o recuperare incompletă a declinului anterior. El mai arată că „autoturismele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 68,5%, susținute de creșteri semnificative pe segmentele full-hybrid, plug-in hybrid și pur electric”.

Piața auto în cifre: 11.136 autoturisme în mai, dar un declin de 10% pe întregul an

În luna mai 2026, au fost înmatriculate 11.136 de autoturisme noi, în creștere cu +7% față de mai 2025, însă totalul cumulat pe anul 2026 indică 48.195 unități, în scădere cu -10% față de anul anterior.

Pe mărci, Dacia rămâne lider de piață, dar cu o scădere puternică: 2.132 unități în mai (-19,5%) și 8.826 unități cumulat (-40,7%). Toyota înregistrează 1.139 unități în mai (+17,8%), Skoda 910 unități (aproape stabil, +0,1%), Volkswagen 811 unități (+1,2%), iar MG 477 unități (+88,5%), confirmând ascensiunea brandurilor emergente.


Ce mașini vin cu sistem GPL din fabrică. Când merită să ai alimentare pe gaz

În structura pe modele, Dacia Duster rămâne cel mai vândut model (979 unități în mai), urmat de Toyota Corolla (445 unități, +135,4%), Dacia Logan (436 unități, -47,8%), Dacia Bigster (396 unități, +222%) și Skoda Octavia (379 unități).

Pe segmente, SUV domină piața cu 62% cotă, urmat de Clasa C (19%) și Clasa B (10,9%). Se remarcă o creștere puternică a segmentului E (+73%) și SUV (+19,7%), în timp ce Clasa F scade abrupt (-42%), iar Clasa C (-11,4%) și B (-9,6%) confirmă presiunea pe segmentele tradiționale.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Schimbarea de combustibil: electrificarea devine dominantă, dieselul intră în declin accelerat

Transformarea structurală a pieței este cel mai vizibilă în zona motorizărilor. Benzina scade la 25,9% (-20,5%), iar dieselul ajunge la doar 5,6% (-34,2%). În același timp, segmentul electrificat (BEV, PHEV, HEV și MHEV) ajunge la 68,5% din piață, devenind standardul dominant.

Autoturismele electrice pure cresc la 7% cotă (față de 4,2% în 2025), iar plug-in hibridele ajung la 12% (față de 6,4%), semnalând o accelerare clară a tranziției.

Pe segmentele de electrificat, Toyota Corolla domină hibridele full-hybrid (1.510 unități, +67%), Dacia Bigster ajunge la 1.121 unități, iar Toyota Yaris Cross la 1.081 unități. La plug-in hybrid, BYD Seal U conduce cu 386 unități, urmat de Chery Tiggo 9 (251) și Volkswagen Tiguan (238). În segmentul electric, Tesla Model Y rămâne lider cu 519 unități, urmat de BYD Dolphin Surf (381) și Tesla Model 3 (269).

Vehicule comerciale: scăderi pe segmentul ușor, stabilitate relativă pe segmentul greu

Vehiculele comerciale ușoare și minibus înregistrează o scădere de -16% în mai 2026, cu 1.084 unități total, în timp ce segmentul greu și bus scade ușor, cu -1,2%.

În segmentul ușor, Ford domină cu 313 unități (+35,6%), urmat de Renault (208, +58%) și Volkswagen (158, -10,8%). Modelele Ford Transit și Renault Master arată creșteri importante, semnalând o cerere punctuală în anumite subsegmente logistice.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În contrast, vehiculele comerciale electrice rămân marginale, cu doar 175 unități în primele cinci luni ale anului, față de 305 în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe segmentul greu, Mercedes-Benz (264 unități, -20%) și Volvo (155, -5%) domină piața, în timp ce Scania (+51%) și DAF (+69%) înregistrează creșteri punctuale, pe fondul unor comenzi individuale mai mari.

Valul chinezesc și schimbarea rapidă a preferințelor consumatorilor

Dincolo de evaluările din industrie, datele de piață confirmă o schimbare accelerată a comportamentului consumatorilor din România.

O analiză de specialitate arată că piața auto trece printr-o transformare profundă, marcată de scăderea interesului pentru diesel și creșterea puternică a cererii pentru mașini electrice. În doar câteva săptămâni analizate, interesul pentru vehicule electrice a crescut cu 40%, iar ponderea acestora „aproape s-a dublat, ajungând la peste 5% din totalul cererii”.


Un nou val de concedieri voluntare la Dacia și Renault Technologie Roumanie. Compensații de până la 210.000 de lei

În același timp, interesul pentru brandurile chinezești accelerează semnificativ. Datele arată că „cererea pentru aceste mărci a crescut de aproape cinci ori într-un an (+389%)”, iar cota lor de piață „s-a triplat, depășind pragul de 1% din totalul interacțiunilor relevante”.

Creșterea este alimentată în special de segmentul electric: „modelele electrice chinezești au înregistrat o creștere de peste 500% de la an la an”, iar ponderea lor în cererea totală de vehicule electrice a urcat „de la 4% la peste 7%”.

BYD, MG și Chery – noii jucători care câștigă teren

În topul preferințelor utilizatorilor români, branduri precum BYD, MG și Chery încep să devină vizibile. BYD Seal U se află în topul cererii, iar MG se remarcă prin diversitate, cu patru modele în clasamentele celor mai căutate mașini chinezești.

publicitate“); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Chery Tiggo este, de asemenea, prezent cu mai multe modele în top, consolidându-și poziția într-o piață emergentă.

Datele mai arată că MG și BYD domină oferta de mașini noi chinezești, în timp ce apariția unor jucători precum Geely indică o diversificare accelerată a pieței.

În prezent, „ponderea mașinilor chinezești în totalul anunțurilor de vehicule noi a ajuns la aproximativ 10% din oferta zilnică”, în timp ce pe segmentul second-hand piața rămâne încă redusă, dar în creștere.

Un dezechilibru de prețuri și o piață în formare

O altă tendință importantă este diferența de preț dintre mașinile noi și cele rulate. Datele arată că „modelele noi de branduri chinezești au înregistrat o creștere de peste 13%, atingând un maxim de aproape 32.000 euro”, în timp ce „prețurile pentru cele rulate au scăzut cu aproximativ 9,5%”, ceea ce specialiștii consideră că este o piață aflată încă în formare, în care valoarea de revânzare și stabilitatea prețurilor nu sunt încă bine consolidate.





Source link

Related Articles