Rezervistul din AUR, declarat colaborator al Securității comuniste. Marius George Dumitru turna aviatorii de la Borcea

Fost ofițer de aviație și căpitan comandor

Printre candidații AUR se numără și colaboratori ai fostei Securități din perioada comunistă. Verificările s-au realizat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) după ce candidaturile acestora au fost validate.

Unul dintre foștii ofițeri ai Armatei Române susținător al AUR și prezent pe o listă de candidați la alegerile locale din iunie 2024 este Marius George Dumitru, fost ofițer de aviație și căpitan comandor. 

De loc din Târgoviște, Dumitru a candidat pe lista AUR, pe o poziție neeligibilă, la Consiliul Județean Dâmbovița. Este membru al Asociației Militarilor Veterani și a Veteranilor cu Dizabilități (AMVVD) și a participat activ în campania lui George Simion pentru alegerile prezidențiale. 

În 12 aprilie 2025, Simion a fost prezent în Dâmbovița, alături de Marius Apostol, președintele național al AMVVD. În comunicarea AUR, Marius George Dumitru a fost prezentat drept președinte al filialei Dâmbovița. 

Recomandări

Singura soluție eficientă în cazul întâlnirii cu ursul; verdictul experților despre fluiere și sprayul cu piper. Cât de sigure sunt traseele montane din Bucegi

La 16 zile după acest eveniment public, reprezentantul AUR Dâmbovița a fost declarat de un magistrat de la Curtea de Apel București „colaborator al Securității”.

Sursă în casa de întâlniri „Nufărul”

În urma verificării realizate din oficiu de către CNSAS, în calitate de candidat în alegeri, s-a descoperit că rezervistul este „titularul dosarului nr. R94335 Fond rețea 161056 București”. 

„Figurează, de asemenea, în calitate de colaborator în mai multe dosare și a fost introdus ca sursă în casa de întâlniri «Nufărul». La momentul în care a fost recrutat avea 25 de ani, era locotenent la Unitatea Militară 01844 Borcea și a semnat angajamentul olograf la data de 27.09.1986. Motivul recrutării a fost pentru a verifica tinerii piloți și în cazul în care aceștia aveau relații cu cetățeni străini sau ascultau posturi de radio străine, să fie informată Securitatea. 

În acest context, pârâtul și-a denunțat colegii ofițeri care ascultau postul de radio «Europa Liberă» și, în special, denunța comentariile care se făceau pe marginea cărții «Orizonturi roșii», iar această notă informativă a generat măsuri împotriva persoanelor denunțate, astfel că informațiile pe care le-a dat vizau atingerea dreptului la viață privată, dreptul la libera exprimare”, au susținut cei de la CNSAS.

Recomandări

Cum tot scade pedeapsa lui Mario Iorgulescu, deşi el n-a executat nicio zi de închisoare

„Orizonturi roșii” este o dezvăluire a culiselor regimului comunist din România, scrisă de fostul general de Securitate Ion Mihai Pacepa, care a defectat în Occident, devenind cetățean american. Cartea a fost publicată în 1987 și expune metodele represive, corupția și cultul personalității din jurul lui Nicolae Ceaușescu, precum și implicarea Securității în activități internaționale ilegale.

Informări despre piloții de la baza aeriană Borcea

Verificările celor de la CNSAS au arătat că Marius George Dumitru a fost recrutat „în scopul cunoașterii și verificării tinerilor piloți, precum și pentru a cunoaște și preveni factori și fenomene care pot crea premise și evenimente de zbor, apariția unor nemulțumiri ce apar în rândul acestei categorii de personal, eventuali piloți ce intră în relații cu cetățeni străini, audiază și colportează știrile posturilor de radio occidentale, dosarul fiind deschis la data de 30.09.1986, cu nr. activ 3181”.

Acesta a întocmit mai multe note prin care informa organele Securității despre acțiunile derulate în UM 01844 Borcea care erau potrivnice regimului comunist, unele dintre acestea vizând ascultarea de către persoanele urmărite a posturilor de radio străine, comentarii negative referitoare la nivelul de trai de cazarmă, nemulțumirea cu privire la lipsa interesului conducerii unității în pregătirea personalului, a interesului persoanelor urmărite de lectura cărții considerate de regim periculoasă.

Recomandări

Trei scenarii pentru viitorul guvern discutate la Cotroceni. Un nume greu din PNL nu agreează soluția Bolojan. Varianta alternativă de premier vânturată de PSD

S-a oferit din proprie inițiativă

Dovezile relevante au fost cele identificate într-un dosar al Regimentului 86 Aviație de Vânătoare Borcea, care demonstrează că pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, ce au vizat îngrădirea dreptului la viață privată și a dreptului la libera exprimare. 

„Am organizat și efectuat recrutarea în calitate de colaborator al organelor noastre a lt. Dumitru Marius (…) Ofițerul s-a oferit din proprie inițiativă să sprijine în culegerea de informații, după care i s-a luat angajamentul scris și a fost instruit asupra sarcinilor ce le are de îndeplinit, modul în care să culeagă și să transmită informațiile culese, insistând în mod deosebit asupra necesității respectării secretului colaborării cu organele noastre, a operativității și obiectivității transmiterii informațiilor culese, după care de comun acord am stabilit numele conspirativ, data și locul următoarei întâlniri”, se susține în raportul cu propunerea de a se aproba includerea acestuia în rețeaua operativă de bază a Securității.

La 2 aprilie 1988, ofițerul a semnat următoarea notă informativă: „Sursa vă informează că la începutul lunii ianuarie a asistat la sfârșitul unei discuții purtate de lt. maj. (…), lt. maj. (…) și un m.m. (pe care sursa nu și-l amintește) în care aceștia făceau referiri la audierea postului de radio Europa Liberă. Astfel, discutau că au audiat o emisiune a acestui post, comentată de Pacepa, care comenta capitole dintr-o carte pe care a scris-o, Orizonturi roșii, în care face referire la rețele de spionaj din România în străinătate. Aceștia și-au manifestat curiozitatea de a citi o asemenea carte, fiind după părerea lor deosebit de interesantă”. 

Propunerile ofițerului supraveghetor

Ofițerul de securitate care îl avea în supraveghere susținea următoarele: ,,Aspectele semnalate de sursă constituie informații de primă sesizare și vor fi verificate în cadrul D.O. nr. 36 «Amicii». Propuneri: 

1. Instruirea și dirijarea sursei pe lângă cei doi piloți, pentru a stabili dacă mai fac asemenea comentarii pe marginea știrilor audiate de postul de radio respectiv, concepțiile lor moral-politice și de caracter.

2. Voi efectua o pregătire CI cu piloții referitoare la prevederile legale în legătură cu audierea, colportarea și relațiile cu posturile occidentale ce denigrează politica partidului și statului nostru.

3. În situația că cei doi piloți nu raportează din proprie inițiativă despre aceste aspecte, neexistând riscul deconspirării sursei, voi purta discuții individuale cu aceștia referitor la audierea posturilor de radio occidentale și le voi lua scris.

Sarcini: Sursa a fost instruită ca asemenea informații să le transmită operativ și să reia discuțiile cu cei doi piloți pentru a stabili dacă permanent audiază și colportează știrile postului respectiv”. 

Într-o însemnare marginală, din 25 mai 1998, ofițerul Securității susținea: „De acord cu măsurile propuse. La 15.06.1988, raportați rezultatul”. Ulterior, cei doi piloți au fost atenționați, iar aceștia s-au angajat „ca pe viitor să nu mai comenteze asemenea aspecte și să adopte o poziție corectă”.

Rezervistul acuzat: „Am fost forțat de ofițerul de contrainformații”

Marius George Dumitru a recunoscut, în instanță, faptele, dar a susținut că a fost forțat să facă aceste lucruri. 

„L-am cunoscut pe maiorul de contrainformații la un turneu de șah care s-a organizat în unitate. Înainte de plecare, am fost chemat și mi s-a solicitat să semnez un angajament referitor la relațiile cu străinii. Ulterior, am fost chemat de ofițerul de contrainformații și mi-a solicitat să semnez un alt angajament, prin care urma să dau rapoarte cu titlu general. În ceea ce îi privește pe colegii denunțați, raportul l-am scris după dictarea ofițerului de contrainformații”, a spus ofițerul rezervist. 

Reprezentantul CNSAS a replicat că, dacă a fost forțat, „există prevedere de exonerare, dar numai în situația în care exista o anchetă penală sau politică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul acestuia”.

„Mecanism specific de supraveghere polițienească”

În final, după studierea probelor de la dosar, instanța a ajuns la concluzia clară că informațiile furnizate de Marius George Dumitru au determinat ca lucrătorii Securității să dispună măsuri represive împotriva persoanelor urmărite, fiind dispuse măsuri, trasate sarcini pe linie informativă.

„Prin însuși angajamentul dat de pârât în fața organelor de Securitate, și-a exprimat intenția de a «sprijini în mod secret, sistematic și organizat organele de securitate în prevenirea, descoperirea și lichidarea oricăror infracțiuni îndreptate împotriva securității statului, cât și altor fapte antisociale». 

Atribuțiile stabilite în sarcina sa, de comunicare a informațiilor legate de persoane care ar asculta posturi de radio occidentale, cu o poziție notorie anticomunistă, urmăreau să deconspire atitudini potrivnice regimului comunist. Informațiile erau strânse de organele Securității, în perioada comunistă, în scopul de a limita ca și cetățenii români să vină în contact cu știrile transmise de aceste posturi de radio, precum și cu ideile care circulau în lumea liberă și care nu erau foarte bine cunoscute în țară”, se menționează în hotărârea din 28 aprilie 2025.

Magistratul a mai susținut că furnizarea unor informații de asemenea natură în mod conștient presupune reprezentarea clară a faptului că nu rămâneau fără urmări. 

„Prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunea sa se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la liberă exprimare, precum și a celui la viață privată) și, prin urmare, a vizat această consecință. Acest interes, pus în practică prin informarea organelor Securității, coroborat cu urmările ce ar fi putut fi antrenate împotriva celor vizați probează un mecanism specific de supraveghere polițienească extrem de intruziv în viața privată a celui urmărit și o grevare a dreptului la viață privată, a exercitării libertății de exprimare, de opinie și de conștiință”, se mai susține în document. 

Hotărârea Curții de Apel București poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Urmărește-ne pe Google News