Primul oraș din lume care rămâne fără apă, unde peste 7 milioane de oameni luptă zilnic pentru supraviețuire

Kabul, capitala Afganistanului, se află într-un punct critic fără precedent. Orașul cu peste 7 milioane de locuitori este pe cale să devină prima metropolă modernă din lume care va rămâne complet fără apă. Aceasta nu este o proiecție îndepărtată, ci o posibilitate reală care ar putea deveni realitate până în anul 2030, potrivit unui raport recent publicat de organizația Mercy Corps.

Criza apei se adâncește, iar rezervele subterane dispar rapid

Nivelul apelor freatice din Kabul a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu, o scădere alarmantă provocată de urbanizarea accelerată, creșterea populației și efectele tot mai severe ale schimbărilor climatice. Aproape jumătate dintre puțurile de mare adâncime — principala sursă de apă potabilă a orașului — s-au secat complet, relatează The Guardian.

Diferența dintre volumul de apă extras anual și rata naturală de reîncărcare a acviferelor este de 44 de milioane de metri cubi. Dacă tendințele actuale continuă, Kabul nu va mai avea deloc apă subterană disponibilă în mai puțin de cinci ani.

În tot acest timp, locuitorii orașului sunt obligați să ia decizii imposibile: între a cumpăra mâncare sau a plăti pentru apă. Multe familii cheltuiesc deja până la 30% din veniturile lor lunare doar pentru a-și asigura accesul la apă, iar două treimi dintre gospodării au intrat în datorii legate de necesitățile zilnice de apă.

Peste 7 milioane de locuitori se confruntă zilnic cu penurii grave, costuri uriașe și apă contaminată, în timp ce statul și ajutorul internațional sunt paralizate. (Foto: WSJ)

O criză ignorată de guverne și exploatată de afaceriști

Degradarea infrastructurii, lipsa de reglementare și colapsul administrației centrale au agravat și mai mult situația. În lipsa unui plan coerent de intervenție, companii private forează puțuri noi, extrag masiv apă din resursele publice și o revând la prețuri aproape duble. În unele cartiere, apa care costa 500 de afgani la câteva zile ajunge acum la 1.000 de afgani — echivalentul a aproximativ 10 euro — o sumă enormă într-un stat cu venituri foarte reduse.

Mai grav este că până la 80% din apa subterană testată în Kabul este considerată nesigură, contaminată cu materii fecale, arsenic și alți compuși toxici. Pentru mulți, problema nu este doar lipsa apei, ci și calitatea periculoasă a celei care există.

În ciuda gravității crizei, comunitatea internațională întârzie să acționeze. Din cei 264 de milioane de dolari necesari pentru proiectele de apă și canalizare în Afganistan în 2025, doar 8,4 milioane au fost primiți. De asemenea, după revenirea talibanilor la putere în 2021, peste 3 miliarde de dolari în fonduri externe au fost înghețate, iar SUA au redus cu peste 80% finanțarea prin USAID.

Singura soluție viabilă, o conductă de apă din râul Panjshir, este blocată de lipsa finanțării și de instabilitatea politică. (Foto: NPR)

Un oraș care se sufocă, în așteptarea unei soluții

În timp ce autoritățile rămân inactive, proiecte de salvare precum conducta de apă de pe râul Panjshir — care ar putea alimenta două milioane de oameni — sunt blocate în faza de bugetare, în lipsa unui sprijin financiar decisiv.

„Trăim într-un stat militarizat. Nu putem merge la guvern să ne plângem de lipsa apei”, spune Nazifa, o profesoară din cartierul Khair Khana. „Privesc cum florile și pomii fructiferi din grădină se usucă și nu pot face nimic.”

Pentru cercetători și activiști, mesajul este clar: dacă nu se intervine imediat, Kabul va intra într-o spirală de colaps umanitar. Apa nu este un lux, ci o condiție a existenței urbane. „Suntem într-o furtună din care nu ne vom mai putea întoarce dacă nu acționăm acum”, avertizează Dr. Najibullah Sadid, expert în resurse de apă.