Omul care l-a ajutat pe Dan Voiculescu să preia Institutul de Cercetări Alimentare la preț de garsonieră, reabilitat

Ce funcții a deținut Sandu

Jean Cătălin Sandu era reprezentantul Agenției Domeniilor Statului (ADS) la data la care Dan Voiculescu a pus mâna pe pachetul majoritar de acțiuni la ICA pentru contravaloarea unei garsoniere.

În perioada 2001-2005, Jean Cătălin Sandu avea calitățile de:

director al Direcţiei Juridice din cadrul ADS
administrator al SC Benefica SA Bucureşti (firmă din grupul GRIVCO)
membru al în AGA al ICA
secretar executiv al Partidului Conservator

ICA deținea active valoroase, respectiv terenuri în suprafaţă de 36.676 mp şi construcţii în suprafaţă de 9.983 mp, amplasate în zona rezidenţială a lacului Băneasa şi având toate utilităţile în apropiere.

După Revoluție, în așa-numita „perioadă de tranziție”, pe proprietățile ICA a pus ochii Dan Voiculescu, patronul GRIVCO și președinte al Partidului Umanist Român, ulterior numit Partidul Conservator.

Dan Voiculescu a fost trimis în judecată de DNA în 2008 în legătură cu privatizarea frauduloasă a ICA și condamnat definitiv, în 2014, la 10 ani de închisoare. Alături de el au mai fost condamnați alți 12 inculpați, printre care și Jean Cătălin Sandu, care a primit 6 ani de închisoare.

Reabilitarea: Jean Cătălin Sandu și-ar fi îndeplinit obligațiile civile

Recomandări

Cele două Românii. Nicușor Dan, făcut președinte de mediul urban. Orașele și județele unde și-a zdrobit contracandidatul ANALIZĂ

Pe data de 27 martie 2025, Tribunalul București a admis pe fond cererea de reabilitare judecătorească formulată de Jean Cătălin Sandu, omul lui Dan Voiculescu la ADS, cel care a jucat în urmă cu două decenii un rol important în privatizarea ICA.

În cererea de reabilitare, Jean Cătălin Sandu a arătat că de la el statul a recuperat contravaloarea unui apartament din sectorul 3 și a unui autoturism marca SAAB 9-5 Aero. De la Dan Voiculescu, Fiscul a recuperat doar 8,8 milioane de euro, potrivit unui răspuns al ANAF la solicitarea G4Media.ro.

„Deşi până în prezent nu au fost îndeplinite integral obligaţiile civile, faptul că au fost valorificate un apartament și un autoturism proprietatea petentului și în continuare petentul este executat silit prin poprire constituie o dovadă suficientă în sensul că – în măsura în care a avut posibilitatea să îndeplinească aceste obligaţii – le-a îndeplinit.
Atitudinea petentului nu a fost una de sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor civile, dimpotrivă, acesta dovedeşte faptul că obţine venituri licite (are contract individual de muncă şi obţine salariu, care figurează în evidenţele organelor fiscale), venituri care pot face obiectul popririi până la acoperirea integrală a obligaţiilor stabilite prin hotărârea de condamnare”, se arată în Hotărârea nr. 340/2025 din 27.03.2025 pronunțată de Tribunalul București.

Recomandări

Kremlinul anunță că Vladimir Putin și Donald Trump vor vorbi la telefon diseară

Revizuirea: O expertă a DNA ar fi „umflat prejudiciul” din Dosarul ICA

La reabilitarea lui Jean Cătălin Sandu a „cântărit greu” o hotărâre de suspendare a executării sentinței penale din Dosarul ICA, cerere pe care tot el a formulat-o în vederea revizuirii condamnării.

Cererea de revizuire a condamnării din Dosarul ICA încă se judecă, dar dacă Jean Cătălin Sandu va avea câștig de cauză, de această soluție va beneficia și Dan Voiculescu, alături de toți ceilalți inculpați.

Până la soluționarea cererii de revizuire, instanța a suspendat executarea hotărârii de condamnare din 2014, astfel că recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro din Dosarul ICA a rămas „în aer”.

Pe data de 12 februarie 2024, Tribunalul București a admis în principiu cererea de revizuire a sentinței penale din Dosarul ICA, pronunțată pe 8 august 2014 de Curtea de Apel București.

Jean Cătălin Sandu și-a întemeiat cererea de revizuire pe motivul că ar fi fost condamnat în baza unui înscris fals întocmit de un specialist DNA, Aurelia Nicolae, la instigarea procurorului de caz Emilian Eva.

Iată ce reține Tribunalul București cu privire la suspendarea executării sentinței penale din Dosarul ICA:

„În cauza de faţă, reţine tribunalul, specialista (Nicolae Aurelia – n.r.), cu intenţie, în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 11.06.2008 şi în suplimentul la raportul de constatare din data de 19.09.2008, a denaturat datele şi concluziile pe care le-a inserat în aceste acte, acceptând producerea unui act de injustiţie, formă specifică intenţiei indirecte.
Este adevărat, acţiunile martorei (după cum şi ale procurorului) ar putea fi integrate şi explicate în termenii psihologiei judiciare, prin aşa-numita sugestibilitate de statut.
Astfel, este posibil, în perspectiva menţionată, ca martora, fără să i se fi cerut în mod expres de către procuror, a acţionat în sensul dorit de către acesta (opţiunile acestuia fiind evidente, după cum şi procurorul, să fi acţionat în sensul dorit de puternicii zilei).
Astfel, părţile au depus la dosar declaraţia extrajudiciară (declaraţie în faţa notarului public la data de 18.02.2015) dată de un fost coleg al martorei: « … Dânsa lucra la un material plângând. Atunci mi-a spus că a venit procurorul la ea şi că pune presiune pe ea şi că a urlat efectiv la ea că până mâine raportul să fie gata… acum înţeleg că a fost mai mult de atât: i-a cerut să umfle prejudiciul …».
Părţile şi martorii au reclamat, astfel cum au perceput aceştia, conduita agresivă a procurorului de caz, orientată mai degrabă în ideea stabilirii unor vinovăţii decât în aflarea adevărului.
Reţine tribunalul, aceste aspecte nu constituie neapărat o probă în sensul că aceeaşi atitudine ar fi avut-o procurorul şi în ceea ce o priveşte pe martoră, punând presiune pentru ca aceasta să întocmească raportul în sensul dorit.
Dimpotrivă, martora neagă că lucrurile ar fi decurs în acest mod. Deși iniţial petentul şi intimaţii au propus şi martori care, potrivit susţinerilor acestora ar fi relevat presiunea pusă de procuror asupra martorei în sensul efectuării raportului în sensul dorit de acesta, ulterior apărarea a revenit şi a renunţat la administrarea probelor respective (încuviinţate deja de instanţă).
Nu mai puţin, reţine tribunalul, cauza în întregul său (mediatizată intens la momentul respectiv), şi acţiunile procurorului, în context temporal, chiar dacă par a fi consistente cu un pattern pe care îl reclamă apărarea (justiţia aservită politic; eliminarea adversarilor politici prin intermediul justiţiei etc.), aceste elemente nu pot ţine loc de probe care să poată conduce la o concluzie dincolo de orice dubiu, de vinovăţie a procurorului în sensul dorit de apărare.
În final, reţine tribunalul ca fiind dovedite elementele săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă de către specialista (Nicolae Aurelia – n.r.), motiv pentru care se va dispune admiterea în principiu a cererii de revizuire. (…) Va fixa termen pentru rejudecarea cauzei”, se arată în Încheiere de şedinţă din 12 februarie 2024.

Recomandări

Noaptea câND Nicuşor a devenit preşedintele României REPORTAJ

Rolul lui Jean Cătălin Sandu în privatizarea frauduloasă a ICA

În continuare, Libertatea redă pasajele relevante din Decizia penală 85/A/25.01.2016, în care judecătorii Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea au scris pe larg despre rolul lui Jean Cătălin Sandu în privatizarea frauduloasă a ICA.

Este vorba de o hotărâre prin care Curtea de Apel București a adus, în 2016, lămuriri suplimentare deciziei definitive de condamnare din 8 august 2014.

„Curtea constată din declaraţiile date de către inculpaţii Sin (Gheorghe – n.r.), Baciu (Constantin – n.r.) sau Ene Vica sau de către martorul Stroia Alexandru că inculpatul Mencinicopschi (Gheorghe – n.r.) a avut un rol nu numai activ, ci determinant în desemnarea membrilor A.G.A sau cenzorilor SC Institutul de Cercetări Alimentare SA Bucureşti (n.r. – în continuare ICA).
De asemenea, în A.G.A a fost numit şi inculpatul Sandu Jean Cătălin ca reprezentant unic al ADS-ului, acesta ocupand funcţia de director al direcţiei juridice a ADS.
De observat şi în cazul acestui inculpat faptul că acesta a continuat să primească o indemnizaţie lunară de aproximativ 6.000.000 ROL în calitate de membru al C.A. al SC Benefica SA Bucureşti, societate ce făcea parte din grupul GRIVCO, grup de societăţi aflat sub conducerea inculpatului Voiculescu (Dan – n.r.).
De asemenea, Curtea constată că inculpatul Sandu Jean Cătălin a avut la rândul său un rol important în desemnarea membrilor consiliului de administraţie sau cenzorilor ICA Bucureşti.
Acesta a solicitat Direcţiei Privatizare-Concesionare din cadrul ADS eliberarea mandatelor de desemnare ca membri ai consiliului de administraţie al ICA Bucureşti al inculpaţilor Mencinicopschi şi Pop Flavius.
De asemenea, din adresele nr. 22576/10.04.2003 şi 42158/13.03.2003 rezultă de asemenea că procedura de selecţie a membrilor consiliului de administraţie sau cenzorilor ICA a fost oprită ca urmare a solicitărilor efectuate de inculpat, deşi această procedură fusese începută anterior în mod legal.
Mai mult, din declaraţiile date de martorele Râpeanu Elena şi Buzăianu Doina a rezultat că procedural propunerile pentru desemnarea membrilor consiliului de administraţie sau cenzorilor unei societăţi din portofoliul ADS erau efectuate de conducerile Direcţiilor Agricole.
Ambele martore au declarat de asemenea, că în cazul unic al ICA Bucureşti aceste propuneri au fost efectuate de inculpatul Sandu Jean Cătălin, contrar stării de normalitate și procedurilor interne ale ADS”, se arată în Decizia penală 85/A/25.01.2016.

Instanța: „Privatizarea ICA, un continuu șir de coincidențe”

În același document se arată cum datele despre privatizarea ICA au fost publicate în mod deliberat într-un ziar cu tiraj redus, din care s-au vândut doar 212 exemplare, totul pentru ca la licitație să se prezinte doar GRIVCO, controlat de Dan Voiculescu:

„Prin adresa nr. 24878/15.07.2003, inculpatul Sandu Jean-Cătălin, în calitatea se de director al Direcţiei de Privatizare-Concesionare a solicitat includerea în caietul de sarcini al licitaţiei a aceleiaşi condiţii discriminatorii, condiţie prin care s-a asigurat practic cadrul de participare la licitaţie numai a firmei SC GRIVCO SA, controlată de inc. Voiculescu, eliminându-se alţi potenţiali ofertanţi.
Ulterior acestei acţiuni menite să asigure participarea unică la licitaţie a societăţii conduse de inculpatul Voiculescu şi reprezentate de inculpatul Pantiş (Sorin – n.r.), la data de 04.08.2003, ADS a transmis spre publicare, firmei de publicitate SC Focus Advertising SA Bucureşti, anunţul de vânzare a pachetului de acţiuni deţinut la ICA – anunţ care a fost publicat în ediţia din 06.08.2003 a ziarului cu tiraj redus «Independent», neauditat de B.R.A.T., tipărit în doar 11.420 exemplare din care au fost vândute doar 212.
Ulterior, la data de 27.08.2003, SC GRIVCO reprezentată de inc. Pantiş Sorin şi inc. Mencinicopschi Gheorghe în nume propriu, au depus oferte pentru achiziţia pachetului de acţiuni, participarea acestuia din urmă fiind una formală și realizată în mod evident în înţelegere cu reprezentanţii contraofertantului.
În urma unui articol apărut în revista «România Mare» intitulat «Noi escrocherii ale bulibaşei Dan Voiculescu» Corpul de Control al ADS a constatat prin Nota numărul 371/29.08.2003, nerespectarea în cazul licitaţiei respective a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 268/2001 privind publicarea listei societăţilor care se privatizează în Monitorul Oficial partea a IV-a şi a propus suspendarea procedurii de privatizare.
Inculpatul Sandu Jean Cătălin a întocmit din proprie iniţiativă Nota nr. 28045 din 07.11.2003 în care a propus continuarea procedurii de privatizare a societăţii în cauză, de la etapa la care aceasta a fost amânată, propunere ce a fost însuşită de inc. Popa Corneliu în calitate de director general, deşi publicarea ulterioară a documentaţiei de privatizare impunea reluarea de la zero şi continuarea procedurii de licitaţie nelegal începută.
Curtea constată şi cu această ocazie că există un succesiune neîntreruptă de aspecte ce ţin de nelegalitatea acestui proces de privatizare precum şi un şir continuu de «coincidenţe» care converg spre un singur şi sigur rezultat final, acela al dobândirii ICA de către SC GRIVCO SA la un preț infim în raport de valoarea de piaţă pe care o aveau bunurile ICA”, se arată în documentul citat.

Directorul ICA, trimis la simpozioane pe banii lui Voiculescu

Terenurile ICA au ajuns pe mâna lui Dan Voiculescu, inițial, printr-un contract de superficie, care îi dădea dreptul de folosință asupra imobilelor, asta până la preluarea pachetului majoritar de acțiuni.

„Trebuie observat modul parşiv în care inculpatul Mencinicopschi Gheorghe le-a prezentat inculpaţilor Baciu Constantin şi Sin Gheorghe documentaţia deja întocmită cu privire la constituirea unui drept de superficie asupra terenurilor ce aparţineau SC ICA SA, precum și pe cea care viza majorarea capitalului social a SC Bioprod SA în condiţiile în care nu se majorase proporţional cota de participare SC ICA SA, încercând să minimalizeze efectele juridice ale acestor acte, dându-le asigurări că totul este legal, iar aceştia au acceptat să semneze în virtutea relaţiilor de prietenie și încredere pe care le aveau cu inc. Mencinicopschi Gheorghe.
De asemenea trebuie observate relaţiile apropiate dintre inculpatul Voiculescu Dan și inculpatul Mencinicopschi Gheorghe, care au arătat în mod constant că nu aveau o relaţie altfel decât profesională, susţineri ce sunt însă evident contrazise de declaraţiile inculpaţilor Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Popa Corneliu, Domnişoru Gheorghe-Marian, în care precizează că era de notorietate la nivelul Academiei, că inculpatul Mencinicopschi Gheorghe urmărea să privatizeze în favoarea SC GRIVCO SA pentru că a fost recompensat prin sponsorizarea participării sale la simpozioane în străinătate, precum şi de implicarea pe care Mencinicopschi Gheorghe o avea în formaţiunea politică condusă de inculpatul Voiculescu.
Totodată, inculpatul Popa Corneliu, în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, a precizat că a aflat ulterior că a fost indus în eroare, cu bună stiinţă, de către inculpaţii Sandu Jean-Cătălin şi Săvulescu Vlad care erau membri ai Partidului Conservator şi au favorizat în mod evident, interesele GRIVCO SA Bucureşti şi ale inculpatului Dan Voiculescu”, notau judecătorii în decizia din 2016.

Acțiunile ICA, preluate de Voiculescu la prețul unei garsoniere

Mai departe, Dan Voiculescu a pus mâna pe pachetul majoritar de acțiuni la ICA, în modalitatea descrisă de judecători:

„În şedinţa din data de 14.11.2003 s-a derulat procedura de licitaţie cu strigare de la preţul de pornire de 3.102.957.000 ROL (cca. 300.000 RON sau 60.000 euro la cursul de azi – n.r) propus de expertul Domnişoru Gheorghe-Marian şi cu pasul de pornire de 5% din valorile licitate – procedură adjudecată la pasul 5 de către SC GRIVCO SA Bucureşti care a oferit pentru pachetul de acţiuni suma de 3.878.696.250 ROL.
De asemenea, valoarea de piaţă a întregii societăţi la data privatizării este de 29.721.580 RON, respectiv, 9.080.560 USD la cursul de 3,2731 RON/USD, echivalentul a 8.103.380 euro la cursul de 3,6678 RON/euro la data de 16. 07.2003.
Practic SC GRIVCO SA a dobândit bunuri ale căror valoare de piaţă la data privatizării era de 29.721.580 RON, respectiv, 9.080.560 USD sau 8.103.380 euro cu suma de 3.878.696.250 ROL.
Martorul Burcea Oliviu Dan a arătat că în ziua premergătoare licitaţiei, inculpatul Mencinicopschi Gheorghe l-a chemat la el în birou şi i-a pus în vedere să liciteze până la o sumă cuprinsă între 3.000.000.000 ROL şi maxim 4.000.000.000.
Şi în acest caz Curtea constată o altă «coincidenţă» având în vedere că preţul de adjudecare al pachetului de acţiuni a fost 3.878.696.250 ROL, o sumă «cuprinsă între 3.000.000.000 ROL şi maxim 4.000.000.000».
Martorul a arătat de asemenea că valoarea de adjudecare i s-a părut a fi extrem de mică având în vedere că un metru pătrat de teren în zona unde erau amplasate imobilele aparţinând ICA SA era de aproximativ 200 de euro.
Faptul că inculpatul Voiculescu Dan şi-a exercitat influenţa si autoritatea în calitate de preşedinte al unui partid politic asupra inculpaţilor Mencinicopschi Gheorghe, Sandu Jean-Cătălin și Pantiş Sorin rezultă din activitatea infracţională complexă săvârşită de aceşti inculpaţi, care relevă că aceştia au acţionat în acest mod în scopul facilitării adjudecării pachetului majoritar de acţiuni de către SC GRIVCO SA controlată de inculpatul Voiculescu Dan, beneficiarul final al operaţiuni prin care ADS a vândut pachetul de acţiuni pe care-l deţinea la societatea în cauză la un preţ de 75 de ori mai mic decât valoarea comercială a acestuia respectiv, la un preţ de garsonieră de periferie, de 104.730 euro, în condiţiile în care societatea deţinea o suprafaţă de 36.676 mp teren în zona Băneasa, ce valora peste 2.750.000 USD”, se arată în documentul citat.

Acțiunile ICA, puse de Dan Voiculescu pe numele fiicelor

La câteva luni după ce a pus mâna pe toate acțiunile ICA, Dan Voiculescu le-a donat fiicelor lui:

„După adjudecarea la acest preţ absolut derizoriu a pachetului de acţiuni a urmat încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni numărul 31/24.11.2003 prin care SC GRIVCO SA Bucureşti a obţinut titlurile de participare, în cotă de 100%, ale ICA asumându-și prin contract realizarea unor investiţii de 100.000 de euro şi plata obligaţiilor restante ale societății.
Următorul pas care a condus la dobândirea în nume propriu a titlurilor de participare ale ICA de către inculpatul Voiculescu a constat în încheierea unui contract în data de 26.02.2004, prin care inculpatul Voiculescu Dan a împrumutat societatea SC GRIVCO SA cu suma de 17.000.000.000 ROL, cu o dobândă anuală de 20% şi termen de rambursare 30.04.2004, contract în care s-a menţionat explicit posibilitatea în caz de nerambursare să se solicite conversia creanţei (împrumut + dobândă) în acţiuni prin majorarea capitalului social.
Împrumutul nu a fost rambursat la termenul stabilit, astfel încât (…) în data de 26.05.2004 s-a hotărât majorarea capitalului social cu suma de 17.287.149.000 lei prin încorporarea creanţei pe care inculpatul Voiculescu Dan o avea asupra societăţii şi emisiunea unui număr suplimentar de 5.762.383 acţiuni, urmare a operaţiunii de conversie acesta devenind acţionar majoritar cu o cotă de participare la capitalul social de 70%.
Ulterior, prin contractul de cesiune de acţiuni din data de 04.10.2004, SC GRIVCO SA Bucureşti i-a cesionat inculpatului Voiculescu Dan, contra sumei de 2.400.000.000 lei, 800.000 din acţiunile deţinute la ICA, operaţiune prin care nivelul participaţiei inculpatului a crescut la 80%.
Ultimul pas efectuat de inculpatul Voiculescu în colaborare cu ceilalţi inculpaţi pentru dobândirea titlurilor de participare ale ICA s-a făcut la data de 14.02.2005 când, urmare a unei operaţiuni de majorare de capital în numerar la care a subscris, cu suma de 40.000.000.000 ROL, exclusiv inculpatul Voiculescu Dan, acesta şi-a crescut nivelul participaţiei la 92%, participaţie la care a renunţat în anul 2006 când, prin contractul autentificat prin încheierea numărul 1498/06.06.2006, inculpatul a donat, în cote egale, acţiunile deţinute la această societate fiicelor sale Voiculescu Camelia-Rodica şi Voiculescu Corina-Mirela”, mai arată instanța.