Când bunicii pleacă dintre noi fără să lase un testament, împărțirea moștenirii devine o chestiune reglementată strict de lege. Ordinea moștenitorilor este clar stabilită în Codul civil și poate genera surprize în rândul celor rămași în urmă. Iată cum se stabilește cine are dreptul legal la averea lăsată.
Ce spune legea despre moștenirea fără testament
Atunci când o persoană decedează fără să lase un testament, moștenirea se împarte conform regulilor succesiunii legale, prevăzute în Codul civil.
Legea stabilește o ordine clară a moștenitorilor, grupată pe clase de rudenie. Prioritate au descendenții – copiii, apoi nepoții. Dacă aceștia lipsesc, averea trece la părinți și frați, iar în ultimă instanță, la rudele mai îndepărtate.
În cazul bunicilor, dacă aceștia nu au redactat un testament și nu mai trăiesc copiii lor (de regulă, părinții moștenitorilor actuali), nepoții devin principalii beneficiari legali.
Însă, dacă unul dintre copiii bunicilor este în viață, el va moșteni întreaga avere sau o parte semnificativă din ea, în funcție de existența altor moștenitori.
Nepoții pot moșteni, dar nu întotdeauna direct
Una dintre cele mai frecvente întrebări este dacă nepoții pot moșteni direct de la bunici. Răspunsul depinde de existența părinților lor. Dacă un copil al bunicilor a decedat înaintea acestora, atunci nepoții lui vin ”prin reprezentare” și îi iau locul în succesiune. Cu alte cuvinte, moștenesc partea care i s-ar fi cuvenit părintelui lor, dacă acesta ar fi fost în viață.
Dacă însă părintele nepoților (copilul bunicilor) este în viață, el are prioritate legală, iar nepoții nu primesc nimic din moștenire, în lipsa unui testament care să dispună altfel.
Când intervin frații, părinții și ceilalți moștenitori
În lipsa descendenților (copii sau nepoți), moștenirea trece la clasa a doua de rude: părinți și frați. Dacă bunicii au mai mulți copii în viață, averea se împarte între aceștia în mod egal. Dacă nu mai au copii, dar trăiesc frații lor sau nepoți ai acestora (nepoți de frate sau soră), și aceștia pot avea un drept legal, în funcție de gradul de rudenie.
Soțul supraviețuitor are și el drept la moștenire, cumulabil cu ceilalți moștenitori legali, iar cota sa variază în funcție de clasa succesorală din care fac parte ceilalți beneficiari.
În lipsa oricărei rude până la gradul al patrulea, statul este cel care preia întreaga avere a defunctului. Așadar, în absența unui testament, legea reglementează clar cine moștenește averea. Pentru a evita neînțelegeri și conflicte, mulți aleg să redacteze un testament care să reflecte în mod clar voința lor privind patrimoniul.
