29 C
Bucharest
Sunday, June 16, 2024

IKEA și pădurile din România, o pagubă înfricoșătoare. Distrugerea sistematică cauzată de gigantul suedez, confirmată de Greenpeace

Gigantul suedez IKEA, renumit pentru mobilierul său de tip flatpack, se află sub lumina reflectoarelor după ce investigații recente au scos la iveală impactul devastator al operațiunilor sale asupra pădurilor din România. Conform activiștilor de la Greenpeace, furnizorii companiei beneficiază de un mediu corupt în țară, contribuind la deteriorarea rapidă a pădurilor bogate în biodiversitate. Această situație atrage atenția asupra practicilor de exploatare forestieră și a efectelor lor devastatoare asupra unuia dintre cele mai valoroase ecosisteme ale Europei.

Impactul asupra pădurilor Carpaților

Două investigații recente au evidențiat efectele negative ale gigantului mobilierului de tip flatpack asupra Munților Carpați, una dintre cele mai mari zone rămase de păduri primare și seculare din Europa. Potrivit unui raport Greenpeace, peste 50% din pădurile străvechi ale României au dispărut în ultimele două decenii din cauza corupției și a aplicării slabe a legii, scrie Euronews.com. Aceste păduri sunt cruciale pentru menținerea biodiversității și pentru combaterea schimbărilor climatice, însă sunt amenințate de activitățile de exploatare forestieră necontrolate și de practicile forestiere iresponsabile.

Un nou raport al ONG-ului detaliază rolul pe care IKEA și Ingka Group, cel mai mare francizat al său, l-au avut în această exploatare – unele dintre acestea având loc în zone presupus protejate. Aceste descoperiri subliniază importanța unei supravegheri mai stricte și a unei responsabilități mai mari din partea companiilor care operează în astfel de medii vulnerabile.

De ce sunt pădurile României amenințate?

Aproximativ 3.000 de kilometri pătrați de păduri din România sunt protejate de legile europene ca situri Natura 2000. Aceste situri sunt esențiale pentru conservarea speciilor rare și a habitatelor naturale, însă industria lemnului de miliarde de euro a României – cu așa-numita „mafie a lemnului” în centru – este afectată de corupție sistemică și aplicarea slabă a legilor. Tăierile ilegale și practicile forestiere iresponsabile amenință pădurile rămase, iar aceste activități sunt adesea ascunse sub un văl de legalitate aparentă.

În 2019, datele scurse dintr-un raport guvernamental au dezvăluit că aproape 40 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați anual din pădurile țării, jumătate din care sunt recoltate ilegal. În 2020, Comisia Europeană a început proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva guvernului român după ce ONG-urile au reclamat că acesta nu abordează tăierea extinsă a pădurilor virgine în cadrul siturilor protejate Natura 2000. Comisia Europeană a amenințat chiar să trimită cazul la Curtea Europeană de Justiție, dar până acum acest lucru nu s-a întâmplat.

„În ciuda unor îmbunătățiri și avertismente din partea Comisiei Europene, România continuă să nu-și respecte obligația legală de a proteja corespunzător ultimele mari păduri primare și seculare din UE”, a declarat Agata Syfraniuk, avocat principal pentru viața sălbatică la organizația de caritate pentru mediu ClientEarth. „Dacă Comisia nu escaladează cazul României la cea mai înaltă instanță a UE, viitorul acestor păduri importante arată sumbru”, a adăugat ea.

Legătura IKEA cu încălcările legislației

Organizațiile de mediu Agent Green și Bruno Manser Fonds au cercetat nouă zone forestiere, șapte dintre acestea fiind deținute de Ingka Group și două fiind terenuri forestiere publice legate de lanțul de aprovizionare al IKEA. Raportul lor din aprilie, „IKEA: Smart Outside, Rotten Inside”, detaliază cel puțin 50 de încălcări suspectate ale legislației UE sau românești și practici de gestionare forestieră proaste. Aceste încălcări includ tăieri clare ale pădurilor bogate în biodiversitate, depășirea volumului maxim permis de lemn extras și eșecul de a conserva arborii cu biodiversitate ridicată, cum ar fi stejarul bătrân, fagul și lemnul mort.

Toate pădurile investigate, inclusiv cele din zonele protejate, au suferit exploatări comerciale intensive, ceea ce a cauzat degradări severe ale solului și ecosistemelor. Cercetătorii au examinat tipurile de gestionare forestieră în fiecare proprietate Ingka Investment din România și au constatat că doar aproximativ unul la sută din suprafața totală era strict protejată. Aproximativ opt la sută erau parțial protejate, iar peste 90 la sută erau gestionate pentru producția industrială de lemn, indiferent dacă se suprapuneau sau nu cu siturile protejate Natura 2000.

Reacția IKEA și disputele legale

Ingka și Inter IKEA Group, francizorul responsabil pentru lanțul de aprovizionare al IKEA, neagă vehement toate acuzațiile din ambele investigații. Ingka Group a declarat că „autoritățile nu au găsit dovezi de nerespectare a reglementărilor forestiere” și că practicile sale sunt „aliniate cu standardele stricte de mediu stabilite de legile naționale și organismele internaționale de certificare, cum ar fi Forest Stewardship Council (FSC)”. Inter IKEA Group a afirmat că nu acceptă lemn din pădurile străvechi protejate, susținând că „practicile de achiziție prezentate în raportul Greenpeace sunt legale și respectă reglementările locale și ale UE”.

Cu toate acestea, activiștii de mediu susțin că dovezile lor sunt solide și că contextul în care IKEA operează este esențial pentru a înțelege amploarea problemelor. „IKEA nu menționează contextul în care își desfășoară activitatea, iar acest lucru este crucial”, spune Ines Gavrilut, campioana campaniei pentru Europa de Est la Bruno Manser Fonds. „Toată lumea știe că România este afectată de corupție. Lucrurile pot părea legale pe hârtie, dar investigațiile de la fața locului au găsit dovezi clare de degradare și distrugere”, adaugă ea.

Problema certificării FSC

Unii activiști consideră că IKEA se ascunde în spatele certificării FSC, un sistem pe care îl consideră insuficient pentru protejarea pădurilor străvechi. Simon Counsell, un cercetător independent și fost director al Rainforest Foundation UK, a criticat FSC pentru că nu garantează că lemnul provine din surse acceptabile din punct de vedere ecologic sau social. „Este cunoscut de ani de zile că FSC nu garantează că lemnul provine din surse acceptabile din punct de vedere ecologic sau social și că doar spală verde produsele din lemn și hârtie”, spune Counsell. El subliniază că FSC a refuzat să abordeze numeroasele probleme fundamentale din sistemul său, în special conflictul de interese grav prin care companiile de auditare a certificării sunt plătite direct de companiile de exploatare forestieră pe care ar trebui să le evalueze.

În răspuns, FSC afirmă că nu permite actorilor răi să facă parte din sistem și implementează măsuri de siguranță, inclusiv audituri independente, pentru a asigura respectarea standardelor riguroase. „Orice activități inacceptabile, de către un deținător de certificat sau o companie din grupul său corporativ, duc la deschiderea unor investigații publice care pot conduce la remediere sau chiar la excluderea din sistemul FSC”, susține organizația.

Nevoia de acțiune și schimbarea modelului de afaceri

Modelul de afaceri „fast furniture” al IKEA continuă să se extindă, compania având aproape 500 de magazine în peste 60 de țări, generând aproximativ 50 de miliarde de euro. În 2019, IKEA a consumat un copac pe secundă, potrivit organizației non-profit Earthsight, și continuă să se extindă, deținând peste 2.800 de kilometri pătrați de pădure la nivel mondial, dintre care peste 500 de kilometri pătrați sunt în România, făcându-l cel mai mare proprietar privat de terenuri din țară.

Pădurile României, bogate în biodiversitate, dispar rapid. Însă nu este prea târziu pentru a le salva. „În primul rând, Ingka și IKEA trebuie să recunoască greșelile, pentru a putea avea un dialog constructiv”, spune Ines Gavrilut. „Ei stabilesc tendințele pentru întreaga industrie și au multă influență. Au puterea de a face mult bine.”

Concluzii și perspective

Dezvăluirile jurnaliștilor de la Euronews scot în evidență necesitatea unei supravegheri mai stricte a practicilor de exploatare forestieră și a unei colaborări mai strânse între companii, guverne și societatea civilă pentru a asigura un viitor sustenabil pentru pădurile României. Este esențial ca atât marile corporații, cât și consumatorii să își asume responsabilitatea pentru impactul lor asupra mediului și să sprijine practici durabile care protejează resursele naturale esențiale ale planetei noastre.

Link

- Advertisement -
Latest
- Advertisement -spot_img

More Articles

- Advertisement -spot_img