Gheorghe Vlădan, criminalul de la Perla, la un pas de liberare

Se judecă cererea pe fond. Urmează instanța superioară

Judecătoria Sectorului 4 a luat în discuție pe 13 februarie 2025 solicitarea lui Gheorghe Vlădan de a fi eliberat din închisoare, urmând a soluționa cererea pe fond pe data de 12 martie 2025. Oricare ar fi hotărârea, ultimul cuvânt îl va avea instanța ierarhic superioară.

A doua cerere de liberare condiționată formulată de Gheorghe Vlădan a fost respinsă pe 15 decembrie 2023 (la Tribunalul Ilfov) și pe 2 noiembrie 2023 (la Judecătoria Sectorului 4), după ce instanțele i-au respins primul demers în 2022.

• Pe data de 12 februarie 2013, Tribunalul București l-a condamnat pe fostul polițist, pe fond, la închisoare pe viață după ce a omorât 2 persoane și a rănit alte 6 în Coaforul Perla, unde venise hotărât s-o ucidă pe fosta soție, Florina Vlădan.
• În apel, pe data de 17 octombrie 2013, instanța de control judiciar a menținut hotărârea pe fond.
• Gheorghe Vlădan a declarat recurs la Înalta Curte, însă și l-a retras câteva luni mai târziu, pe data de 31 ianuarie 2014, astfel că decizia Curții de Apel București a rămas definitivă.

Cum i-a scurtat Tribunalul Giurgiu pedeapsa lui Gheorghe Vlădan

Pe data de 4 iunie 2019 Gheorghe Vlădan a sărbătorit, în pușcărie, împlinirea vârstei de 60 de ani, fapt care i-a dat automat dreptul să ceară comutarea detențiunii pe viață într-o pedeapsă mai mică:

Recomandări

Călin Georgescu, prima reacție după decizia CCR. A refuzat să îndemne alegătorii spre George Simion sau alt candidat

• Vechiul Cod penal prevedea înlocuirea pedepsei detențiunii pe viață cu pedeapsa închisorii de 25 de ani în mod imperativ în cazul împlinirii vârstei de 60 de ani pe parcursul executării pedepsei.
• În schimb, noul Cod penal are reglementări mai dure: condiționează înlocuirea pedepsei detențiunii pe viață cu pedeapsa închisorii de 30 de ani, în cazul în care condamnatul împlinește vârsta de 65 de ani pe perioada executării pedepsei. De asemenea, noua lege spune că pedeapsa pe viață poate fi comutată doar dacă deținutul a avut o bună conduită pe durata executării pedepsei, a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare și a făcut progrese constante și evidente în vederea reintegrării sociale.

Fiica victimei n-au avut niciun cuvânt de spus la comutarea pedepsei

Pe data de 4 decembrie 2019, Tribunalul Giurgiu a constatat că în cazul comutării pedepsei au intervenit, în timp, modificări ale legislației, astfel că i-a aplicat lui Gheorghe Vlădan principiul legii mai favorabile – în cazul lui prevederile vechiului Cod penal. Instanța i-a comutat detențiunea pe viață în pedeapsa de 25 de ani.

Fiica celei de-a doua femei ucise de Gheorghe Vlădan, Georgiana B., a contestat soluția pe rolul Curții de Apel București unde, pe data de 5 martie 2020, hotărârea a rămas definitivă. Instanța de control judiciar a respins ca inadmisibilă contestația pentru următoarele considerente:

Recomandări

Ucraina acceptă propunerea americană privind încetarea imediată a focului și primește din nou informații secrete. Mesajul lui Volodimir Zelenski

• „În cauza de faţă, petenta a promovat o cale de atac inadmisibilă, întrucât inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.
• În cauză, faţă de obiectul acestei proceduri judiciare, care nu are nici o legătură cu faptul că în cadrul procesului ce s-a finalizat cu această condamnare petenta a avut calitatea de parte civilă, Curtea constată că petenta nu justifică nici un fel de interes juridic, chiar dacă este evident că ar exista unul de natură morală, pentru a formula prezenta cale de atac.
• Curtea apreciază că respingerea unei căi de atac neprevăzută de lege ca inadmisibilă nu constituie o ingerință nejustificată cu privire la liberul acces la justiție”, se arată în Hotărârea nr. 67/2020 a Curții de Apel București.

Astfel, analizând succesiunea de legi în cazul lui Gheorghe Vlădan, instanța a scris că „pedeapsa detențiunii pe viață nu este perpetuă”, legiuitorul prevăzând comutarea obligatorie a pedepsei detențiunii pe viață cu pedeapsa închisorii de 25 ani, în momentul în care condamnatul împlinește vârsta de 60 de ani.

Recomandări

Kremlinul se implică direct în alegerile din România: „Fără Georgescu vor fi ilegitime”

Tribunalul Ilfov în 2023: „Vlădan nu este pregătit să revină în societate”

Pe data de 15 decembrie 2023, Tribunalul Ilfov a confirmat hotârârea Judecătoriei Sectorului 4 din data de 3 noiembrie 2023 și i-a respins lui Gheorghe Vlădan cererea de liberare condiționată.

• „Tribunalul reţine că deţinutul a executat fracţia minimă din pedeapsă, însă, analizând actele aflate la dosarul cauzei, tribunalul constată, în acord cu prima instanţă, că deţinutul nu poate fi liberat condiționat la acest moment.
• Așadar, tribunalul are în vedere că deținutul se află a treia analiză în Comisia pentru liberare condiționată, a desfășurat activități lucrative în interiorul locului de deținere, pe o perioadă totală de aproximativ 111 luni (muncă neremunerată).
• În ceea ce privește evoluția în planul reintegrării sociale, acesta a finalizat programul de adaptare pentru viața instituționalizată, cel destinat persoanelor cu o conduită agresivă, geografia României, educație prin sport, educație civică și trei programe de informare derulate de colaboratori externi, fiind inclus și în cadrul mai multor activități semistructurate, de asemenea deţinutul a întâmpinat dificultăți în menținerea unui comportament corespunzător, fiind sancționat disciplinar o dată pentru stabilire de legături nepermise.
• Analizând conduita acestuia în ansamblu, din momentul încarcerării, ținând cont și de tipul de programe parcurse, tribunalul apreciază că eforturile depuse de acesta pentru reintegrarea sa socială raportat la perioada de timp executată și gravitatea faptei săvârșite sunt reduse, neputându-se reține, în acest moment, că există dovezi temeinice de îndreptare.
• Aspectele invocate de apărare, în sensul că deţinutul a fost recompensat pe perioada detenţiei şi a participat la programe educaţionale, deşi apar favorabile, raportat la toate motivele expuse anterior, sunt insuficiente la acest moment, în vederea liberării condiţionate. Aspectele pozitive trebuie continuate şi consolidate.
• În contextul expus, tribunalul reţine că timpul pe care condamnatul l-a executat din pedeapsă nu este suficient pentru ca acesta să îşi însuşească în totalitate scopul preventiv şi educativ al pedepsei şi nu se poate reţine, astfel, că este pregătit din punct de vedere educativ să revină în societate”, au scris judecătorii de la Tribunalul Ilfov în Hotărîrea nr. 1011/2023 din 15 decembrie 2023.

Și-a „făcut curaj” cu horincă și a deschis focul în Coaforul Perla

Pe data de 17 octombrie 2013, Curtea de Apel București a menținut pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru Gheorghe Vlădan, pronunțată pe fond de Tribunalul București.

Iată principalele considerente din Hotărârea nr. 247/2013:

• „Curtea apreciază că activitatea inculpatului este una specifică acţiunii care caracterizează laturile obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav, respectiv tentativa la această infracţiune, ţinând seama de instrumentul folosit, pistolul Glock, apt de a produce decesul persoanelor asupra cărora se foloseşte prin tragerea de gloanţe, distanţele extrem de reduse de la care inculpatul a executat focurile de armă, sub 3 metri în toate cazurile, intensitatea şi viteza  de pătrundere a proiectilelor, orientarea focurilor de armă în raport de zonele vitale vizate  ale corpului.
• De asemenea, în mod corect a apreciat tribunalul că atitudinea inculpatului a fost în sensul uciderii victimelor faţă de împrejurarea că inculpatul nu a încetat după primul foc, nici după al doilea, acesta a continuat să tragă cele 11 gloanţe asupra celorlalte victime, fiindu-i în mod evident extrem de clar rezultatul produs faţă de primele victime.
• Acţiunea inculpatului a continuat, în raport de fiecare dintre victime rezultatul urmărit fiind acela de a le ucide, fără cea mai mică intenţie de a întrerupe activitatea, atitudinea acestuia fiind evident în sensul pedepsirii victimei soţie dar şi a celorlalte, astfel încât nu poate fi reţinută apărarea inculpatului.
• Chiar dacă am admite că nu a urmărit uciderea şi a celorlalte victime, în afara soţiei sale, a acceptat producerea şi a acestui rezultat, faţă de modalitatea în care a acţionat, fiind evident că tragerea de focuri de armă cu glonţ de la o distanţă de 1-2 metri într-o zonă vitală sau chiar într-o altă zonă, este în măsură să provoace decesul. 
• Față de derularea faptelor rezultă fără dubii intenţia inculpatului de a ucide atât victimele (Vlădan Florina – n.r.) şi (Bendre Mariana – n.r.), cât şi celelalte părţi vătămate, cu privire la care doar hazardul şi norocul a făcut ca rezultatul să nu fie decesul, Curtea apreciind că nu se impune reluarea concluziilor rapoartelor de necropsie şi expertizelor medico-legale, toate aceste probe dovedind dincolo de orice dubii că încadrarea juridică este cea reţinută de Tribunal, susţinerile inculpatului sub acest aspect neputând fi reţinute.
• Referitor la motivul de apel vizând achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, faţă de lipsa probelor care să ateste alcoolemia, Curtea apreciază că nu se poate reţine acest motiv de apel (…), inculpatul recunoscând de altfel că a consumat o cantitate de 20 sau 50 grame de horincă, astfel încât Curtea constată că motivul de apel vizând achitarea a fost practic formal invocat, Curtea constatând că la momentul efectuării expertizei a fost avută în vedere declaraţia inculpatului privind consumul de alcool şi de medicamente pe care inculpatul le luase anterior, astfel încât expertiza ar fi menţionat eventualele efecte asupra concentraţiei de alcool în sânge produse de medicaţia ingerată.
• Inculpatul a săvârşit mai multe infracţiuni de o gravitate extremă, între acestea o infracţiune de omor calificat şi deosebit de grav, asupra soţiei sale, asupra unei alte persoane, colegă a soţiei sale (…) şi a încercat să ucidă într-o manieră extrem de violentă, într-un loc public şi în prezenţa unui număr mare de persoane pe oricine altcineva care s-ar aflat în preajma soţiei.
• Or, ţinând seama de toate acestea, de mijlocul folosit, care a pus în primejdie viaţa unui număr mare de oameni, rezultat care  s-a şi produs asupra a două persoane şi nu şi asupra celorlalte doar datorită norocului acestora şi hazardului, nicidecum datorită inculpatului care ar fi evitat producerea acestui rezultat şi faţă de aceste părţi vătămate, Curtea apreciază că doar pedepsele cu detenţiunea pe viaţă, respectiv închisoarea de 20, 5 şi 3 ani sunt apte să satisfacă scopul şi rolul pedepsei, privită atât ca mijloc de reeducare dar şi ca măsură de constrângere.
• Curtea reţine că inculpatul a săvârşit fapta pe fondul relaţiilor tensionate pe care le avea cu soţia, a premeditat fapta, şi-a organizat un plan temeinic pe care l-a urmat îndeaproape pentru a obţine rezultatul urmărit, Curtea neputând reţine atitudinea ulterioară a acestuia de remuşcare şi de regret, care nu poate fi decât formală faţă de tot ansamblul infracţional, Curtea limitându-se la a aminti doar, în acest context,  şi impactul extrem de negativ pe care faptele inculpatului le-au avut asupra societăţii, fapta fiind amplu  relatată în mass-media şi generând realmente o stare de alertă şi panică în rândul populaţiei faţă de posibilitatea producerii unor asemenea infracţiuni.
• În raport de tot ansamblul infracţional, împrejurările concrete în care inculpatul a acţionat, Curtea apreciază că pedepsele aplicate de instanţa de fond sunt corect individualizate atât sub aspectul felului, cuantumului cât şi sub aspectul modalităţii efective de individualizare, Curtea apreciind că circumstanţele favorabile personale nu pot fi reţinute”, reține instanța în documentul citat.

Cazul lui Gheorghe Vlădan a generat numeroase controverse în 2012. Opinia publică s-a întrebat, atunci, cum a fost posibil ca un fost angajat al MAI cu probleme psihice să dețină o armă de foc cu muniție letală, cum a reușit acesta să treacă testele pentru a reveni în activitate, precum și de ce au fost ignorate toate plângerile soției lui, care arăta că fostul polițist avea un comportament violent. 

Urmărește-ne pe Google News