Germania și Franța au decis să abandoneze proiectul comun destinat dezvoltării unui avion de luptă de nouă generație, una dintre cele mai ambițioase inițiative europene din domeniul apărării, după ani de dispute industriale și neînțelegeri între companiile implicate, relatează CNN.
Avion de luptă/FOTO:X
Potrivit oficialilor germani, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au discutat viitorul programului în marja summitului Uniunii Europene și al statelor din Balcanii de Vest, desfășurat săptămâna trecută în Muntenegru.
Cei doi lideri au concluzionat că nu mai există perspective realiste pentru depășirea blocajului dintre principalii parteneri industriali ai proiectului – grupul aerospațial european Airbus, care reprezintă interesele Germaniei și Spaniei, și compania franceză Dassault Aviation.
În acest context, Merz i-ar fi recomandat lui Macron să nu mai continue dezvoltarea aeronavei comune.
Palatul Élysée a confirmat că subiectul a fost discutat pe larg, exprimând regretul că firmele implicate nu au reușit să ajungă la un acord.
Un proiect evaluat la 100 de miliarde de euro
Lansat în 2017 de Emmanuel Macron și fostul cancelar german Angela Merkel, programul era considerat piatra de temelie a cooperării europene în domeniul apărării.
Valoarea estimată a proiectului depășea 100 de miliarde de euro și includea participarea Spaniei. Conceptul prevedea dezvoltarea unui avion de luptă de generația a șasea, susținut de drone autonome și conectat printr-o rețea digitală securizată, cunoscută sub numele de „combat cloud”.
Decizia de a abandona componenta centrală a programului intervine într-un moment în care oficialii occidentali avertizează asupra amenințării crescânde reprezentate de Rusia, iar Statele Unite solicită aliaților europeni să își accelereze investițiile în apărare.
Divergențe privind controlul și cerințele tehnice
Negocierile dintre Airbus și Dassault s-au confruntat timp de mai mulți ani cu dificultăți legate de controlul proiectului, accesul la proprietatea intelectuală și împărțirea responsabilităților în etapele de dezvoltare.
În plus, cele două state aveau cerințe operaționale diferite pentru viitoarea aeronavă.
Potrivit unor surse europene familiarizate cu dosarul, părțile încearcă acum să păstreze anumite elemente ale programului sub denumirea Future Combat Air System (FCAS), inclusiv dezvoltarea sistemelor digitale și a rețelelor securizate de comunicații.
Această soluție este considerată în mare parte simbolică, însă ar permite continuarea unor proiecte tehnologice fără a declara oficial eșecul întregii inițiative.
Analiștii consideră că abandonarea avionului de luptă reprezintă o lovitură pentru ambițiile Europei de a-și consolida autonomia strategică în domeniul apărării.
„Nu este un semnal ideal nici pentru Washington, nici pentru Moscova”, a declarat Douglas Barrie, specialist în aviație militară la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
La rândul său, analistul britanic Francis Tusa a afirmat că proiectul „se afla de ani de zile în stare de supraviețuire”, folosind acronimul francez SCAF pentru a descrie programul.
Decizia amintește de retragerea Franței din programul Eurofighter în anii 1980 și evidențiază dificultățile cu care se confruntă Europa în dezvoltarea unor programe militare comune de mare anvergură, după decenii de investiții insuficiente în sectorul apărării.
Îndoieli privind viitorul avioanelor de luptă cu pilot
Friedrich Merz și-a exprimat în repetate rânduri rezervele cu privire la necesitatea dezvoltării unui avion de generația a șasea cu pilot la bord.
Cancelarul german a sugerat că evoluția rapidă a dronelor și a sistemelor autonome ridică semne de întrebare privind relevanța unor astfel de platforme pentru viitorul forțelor aeriene.
El a subliniat, de asemenea, că Germania nu are nevoie de o aeronavă capabilă să transporte arme nucleare și să opereze de pe portavioane – cerințe considerate importante de partea franceză.
În pofida eșecului acestui proiect, Parisul și Berlinul au reiterat că cooperarea în domeniul apărării rămâne esențială pentru securitatea europeană și că vor continua să caute alte forme de colaborare strategică.
