Arheologii au identificat la Saqqara mormântul vechi de 4.400 de ani al prințului Userefre, decorat cu o ușă falsă de mari dimensiuni, simbol esențial al trecerii sufletului în lumea de dincolo.
Ministerul egiptean al Turismului și Antichităților a anunțat descoperirea unui mormânt aparținând prințului Userefre (sau Waser-If-Re), fiul faraonului Userkaf, care a domnit în jurul anului 2465 î.e.n., în timpul celei de-a cincea dinastii., scrie Live Science.
Descoperire excepțională în necropola de la Saqqara
Mormântul, vechi de aproximativ 4.400 de ani, conține o ușă falsă monumentală, realizată din granit roz, având o înălțime de 4,5 metri și o lățime de 1,2 metri. Acest tip de structură era considerat de egipteni o poartă simbolică prin care sufletele puteau circula între lumea celor vii și cea a morților.
Inscipțiile de pe ușa falsă indică rangurile înalte ale prințului: „prinț ereditar”, „judecător”, „ministru”, „guvernator” al două regiuni și „preot cântăreț”.
Descoperirea este cu atât mai remarcabilă cu cât, potrivit egiptologului Ronald Leprohon, profesor emerit la Universitatea din Toronto, Userefre nu era cunoscut anterior.
Zahi Hawass, fost ministru al antichităților și conducătorul săpăturilor, a subliniat că este prima oară când se găsește o ușă falsă de asemenea proporții la Saqqara.
Utilizarea granitului roz, un material adus de la Aswan, aflat la circa 644 km sud, indică statutul regal al defunctului, în contextul în care majoritatea ușilor false din acea perioadă erau realizate din calcar.
Artefacte regale și utilizări ulterioare ale mormântului
În apropierea ușii false a fost descoperită și o masă de ofrande din granit roșu. În tradiția egipteană, astfel de mese erau utilizate pentru depunerea de alimente destinate simbolic sufletului defunctului, deși, în practică, acestea erau consumate de preoții funerari și familiile lor.
Mormântul pare să fi fost reutilizat în timpul celei de-a 26-a dinastii (circa 688–525 î.e.n.), când în interior a fost amplasată o statuie reprezentându-l pe regele Djoser alături de soția și fiicele sale.
Această statuie, realizată din granit negru și datând din epoca celei de-a treia dinastii (circa 2630–2611 î.e.n.), ar fi putut proveni din piramida în trepte a lui Djoser, aflată tot în necropola de la Saqqara. Motivul relocării statuii în acest mormânt rămâne necunoscut.
Potrivit profesoarei Ann Macy Roth de la Universitatea din New York, statuia este valoroasă nu doar pentru vechimea sa, ci și pentru faptul că oferă o rară reprezentare sculpturală a femeilor din acea epocă.
Lara Weiss, directoarea Muzeului Roemer și Pelizaeus din Germania, consideră că descoperirea contribuie la înțelegerea tranziției dintre centralizarea puterii în dinastia a patra și diversificarea structurilor elitei în a cincea dinastie.
Cercetările la fața locului continuă, iar camera funerară a prințului nu a fost încă identificată. Potrivit lui Hawass, doar o parte din complexul funerar a fost descoperită până în prezent.
