Un utilizator Reddit susține că Europa începe să preia tot mai multe elemente din cultura americană a bacșișului și propune limitarea unor practici precum opțiunile de bacșiș preselectate pe terminalele de plată sau mesajele din restaurante care îi încurajează pe clienți să lase bani în plus.
Românii plătesc cu cardul, dar lasă mai rar bacșiș Sursă foto: Shutterstock
Discuția este relevantă și pentru România, unde bacșișul poate fi lăsat legal pe card și este fiscalizat, însă unii ospătari continuă să prefere numerarul. Motivele țin mai puțin de plata electronică în sine și mai mult de modul în care aceste sume ajung ulterior la angajați.
Autorul postării susține că bacșișul ar trebui să rămână o alegere exclusivă a clientului și propune eliminarea opțiunilor de bacșiș preselectate de pe terminalele de plată, precum și a mesajelor care sugerează că lăsarea unui bacșiș este obligatorie sau așteptată. Totodată, acesta consideră că prețul afișat ar trebui să fie întotdeauna prețul final plătit de consumator, fără taxe de serviciu adăugate ulterior.
De ce preferă unii ospătari bacșișul cash
Pe plan local, discuția are însă și o componentă practică. Chiar dacă bacșișul pe card este legal și fiscalizat, modul în care acesta ajunge efectiv la angajat diferă de la un local la altul.
„Există încă situații în care ospătarii preferă bacșișul cash și refuză varianta pe card. Din discuțiile pe care le am cu oameni din industrie, principalul motiv este că în unele localuri bacșișul electronic nu ajunge integral la angajat. Dacă suma este încasată prin POS, ea trece prin evidențele firmei și depinde de politica fiecărui angajator cum este distribuită mai departe. În schimb, bacșișul oferit în numerar ajunge direct la cel care a servit clientul”, explică pentru „Adevărul” Paul Vrabie, antreprenor.
Potrivit acestuia, problema nu este neapărat impozitarea bacșișului, ci lipsa unei practici unitare în industrie privind distribuirea sumelor încasate electronic.
„Noi încurajăm bacșișul pe card și îl distribuim angajaților, însă nu peste tot se întâmplă la fel. De aceea, un ospătar care știe că nu va beneficia de banii lăsați pe card poate prefera să refuze bacșișul sau să accepte doar numerar. Cred că aici este adevărata problemă, mai mult decât impozitarea în sine”, adaugă Paul Vrabie.
Românii plătesc cu cardul, dar lasă mai rar bacșiș
Datele din industrie arată că plata electronică la restaurante a devenit tot mai populară în marile orașe, însă evoluția bacșișului nu urmează aceeași traiectorie.
„Plata cu cardul este deja comportamentul dominant în HoReCa urbană, dar bacșișul nu urmează automat aceeași direcție. Potrivit Studiului Hospitality Culture Research, 74% dintre respondenți au plătit în 2025 cu cardul la ultima locație vizitată, în scădere față de 78% în 2024; plata cash a urcat la 25%, de la 21%. În București, cardul rămâne mai puternic: 78% card / 21% cash, față de provincie: 71% card / 28% cash”, declară pentru „Adevărul” Florin Maxim, fondator Hospitality Culture Institute.
Acesta arată că, după mai mulți ani de creștere, ponderea clienților care au lăsat bacșiș a scăzut în 2025.
„La bacșiș, trendul este mai interesant: după creștere de la 54% în 2022 la 59% în 2023 și 62% în 2024, în 2025 am observat o scădere, astfel încât 55% dintre consumatori au lăsat bacșiș la ultima vizită”, explică acesta.
Potrivit datelor prezentate de Florin Maxim, standardul rămâne în continuare între 6% și 10% din valoarea notei de plată.
„Cât bacșiș lasă clienții? Standardul rămâne 6-10% din nota de plată. Potrivit rezultatelor studiului HCI din 2025, din totalul celor care au lăsat bacșiș, 62% în București și 66% în provincie au lăsat între 6-10%. Bacșișurile peste 15% sunt marginale: 6% în București și 2% în provincie”, lămurește el.
Datele arată și diferențe între orașe. Bucureștiul conduce clasamentul, cu 60% dintre respondenți declarând că au lăsat bacșiș la ultima vizită într-un local, comparativ cu 52% în Cluj-Napoca, 51% în Brașov, 50% în Iași și 45% în Timișoara.
Cât înseamnă, în realitate, bacșișul lăsat într-un restaurant
Deși studiul măsoară procente și nu sume absolute, Florin Maxim explică faptul că valoarea obișnuită a bacșișului nu este foarte mare raportată la consumația medie: „În ultimul studiu HCI din 2025, valoarea medie a consumației pentru mâncare a scăzut la 53,3 lei/persoană (indiferent de tipul de locație), iar atunci când vorbim strict de restaurante, valoarea medie a fost de aproximativ 72,7 lei/persoană. Asta înseamnă că bacșișul uzual de 6–10% este, în practică, undeva în zona 4–7 lei/persoană pentru un restaurant standard mediu.”
Problema nu este reprezentată de plata cu cardul, ci de încrederea pe care o au angajații că vor primi efectiv sumele lăsate de clienți.
„Problema nu este cardul în sine. Consumatorul român este deja confortabil cu plata digitală. Tot din ultimul studiu HCI Research aflăm că 79% dintre respondenți declară că se simt confortabil cu plata exclusiv cu cardul/telefonul, fără cash. Problema apare în lanțul de încredere: clientul lasă bacșiș pe card, restaurantul îl fiscalizează, îl evidențiază contabil, reține impozitul și îl distribuie ulterior angajaților. Pentru client este mai simplu și mai transparent. Pentru ospătar, numerarul rămâne preferat pentru că este imediat, vizibil, controlabil și perceput ca «al lui» în acel moment”, completează acesta.
Dincolo de dezbaterea europeană despre limitele culturii bacșișului, realitatea din România arată că plata cu cardul nu mai reprezintă o problemă pentru consumatori. Miza pare să fie, mai degrabă, încrederea că bacșișul lăsat electronic ajunge acolo unde clientul a intenționat să ajungă: la angajatul care a oferit serviciul.
