Retragerea spijinului politic și tăierea accesului Elenei Lasconi la fondurile de campanie a fost motivată de „puciștii” din USR de lipsa de tracțiune electorală a șefei lor în cursa pentru prezidențiale. Însă chiar gruparea celor care invocat acest lucru e plină de perdanți, care în momentul candidaturilor au avut rezultate slabe la vot.
Au complotat opt luni să o îndepărteze pe Lasconi
Ionuț Moșteanu, Dominic Fritz, Stelian Ion, Radu Mihaiu si Irineu Darău sunt printre persoanele din USR care au ieșit în conferința de presă în care au anunțat că partidul nu o mai sprijină pe Lasconi în cursa pentru prezidențiale, deși sprijinul poate fi retras doar de către Congresul USR, dar și că îi oprește orice finanțare de campanie. Iar motivul invocat a fost procentele proaste din sondaje.
Majoritatea sunt cei care au atacat-o periodic și înaintea celorlalte prezidențiale, după cum a scris Libertatea încă din septembrie 2024, alegeri unde Elena Lasconi lor s-a clasat pe locul doilea, un rezultat istoric pentru candidații USR la prima funcție în stat. Și la listele pentru parlamentare, gruparea pucistă a reușit să-și impună unii oameni cu probleme de CV.
Dar să-i luăm pe rând pe cei care vorbesc de performanță electorală. În primul rând, Ionuț Moșteanu, purtător de cuvânt și vicepreședinte al USR. Moșteanu a candidat la ultimele alegeri locale la primăria Pitești luând 9.957 de voturi, ceea ce l-a plasat pe locul al treilea. La prezidențiale Elena Lasconi a obținut 15.890 de voturi în Pitești. La nivelul județului Argeș, de care Moșteanu răspunde la nivelul USR, Uniunea a obținut 35.734 de voturi, în timp ce Lasconi a avut 48.252 de voturi.
Stelian Ion, alt vicepreședinte care face parte din tabăra pucistă, a candidat la locale la Primăria Constanței. 21.889 de voturi a luat Ion, fiind al doilea clasat. Câteva luni mai târziu, Elena Lasconi a obținut pe municipiul Constanța 33.853 de voturi, cu peste 50% mai multe voturi.
Greu cu votul pe persoană fizică
În plutonul de contestatari a fost și Irineu Darău, care la ultimele alegeri locale a încercat să câștige șefia CJ Brașov. 49.728 de voturi a câștigat Darău, fiind pe locul al treilea după Adrian Veștea (PNL) și Lucian Pătrașcu (PSD). În schimb, la prezidențiale Lasconi a obținut 70.209 voturi, fiind pe primul loc la nivel de județ, urmată de Călin Georgescu (55.057 de voturi) și Marcel Ciolacu (39.270 de voturi).
Radu Mihaiu, fost primar al Sectorului 2, a fost la ultimele alegeri interne din USR în tabăra Elenei Lasconi, fiind ales vicepreședinte. Acum a virat spre gruparea contestatară. La precedentele locale, când a pierdut în fața lui Rareș Hopincă, a obținut 52.564 de voturi, iar câștigătorul 52.966 de voturi. Câteva luni mai târziu, Elena Lasconi a luat 53.812 de voturi, la mare distanță de Marcel Ciolacu, acesta având 24.375 de voturi.
Tot printre fruntașii anunțării deciziei USR de miercuri a fost și Radu Miruță, membru al conducerii centrale și cel care controlează organizația Gorj. Nu a intrat în cursă pentru nicio funcție la locale, lăsând pe alții să-și asume candidatura pentru municipiul Târgu Jiu sau pentru CJ Gorj. Pentru Primăria Târgu Jiu, candidatul USR, Corneliu Răducan-Morega, a obținut 1.715 voturi, fiind al cincilea. Pentru CJ Gorj candidat a fost Nicolae Davițoiu – 7.746 de voturi și locul al patrulea. Rezultatele Elenei Lasconi în Gorj au fost cu mult peste ce au obținut useriștii la locale, respectiv 5.660 de voturi în municipiul Târgu Jiu și 14.955 de voturi la nivelului județului Gorj .
Dominic Fritz, un caz separat
Dintre liderii ieșiți miercuri în față, Dominic Fritz este singurul care în 2024 și-a recâștigat funcția de primar. Însă Fritz, spre deosebire de alți primari, unii apropiați de Lasconi (cum e cazul lui Lucian Stanciu-Viziteu), alții contestatari (Allen Coliban), a avut parte de bunăvoința coaliției PSD-PNL, în confruntarea cu un candidat slab – Nicolae Robu, pentru care PSD nu a tras în campanie, iar în care liberalii nu au crezut. Libertatea a scris în repetate rânduri de faptul că la centru s-a vorbit constant de buna relație Dominic Fritz – Alfred Simonis (acum șeful CJ Timiș și liderul organizației județene PSD).
Spre deosebire de cazul Fritz, un alt primar de municipiu, cum e Lucian Stanciu-Viziteu, s-a văzut confruntat cu un PSD care a pus în joc toate fondurile posibile pentru a-l trimite acasă. La fel a fost și cazul lui Coliban, care nu a mai reușit să câștige un mandat de primar al Brașovului.
