Piața auto europeană înregistrează o creștere remarcabilă a vehiculelor hibride plug-in (PHEV), acestea atingând o cotă de piață de 7,9% în Uniunea Europeană în primele patru luni ale anului 2025, conform Asociației Producătorilor de Automobile Europeni (ACEA). Această performanță scoate în evidență totodată un contrast semnificativ față de România, unde politicile și infrastructura au frânat dezvoltarea acestui segment.
Creșterea popularității PHEV-urilor la nivel european este susținută atât de cererea tot mai mare, cât și de strategiile producătorilor auto. Germania și Spania conduc clasamentele în Europa de Vest, iar țările din Europa Centrală și de Est, precum Letonia și Polonia, înregistrează creșteri impresionante în procente de vehicule noi înmatriculate. Totuși, aceste progrese sunt mai temperate sau chiar absente în România, o piață unde întârzierile programelor de subvenții continuă să fie obstacolul principal.
Europa de Vest vs Centrală și de Est: dinamici diferite
În Europa de Vest, Germania și Spania rămân piețe importante pentru industria PHEV, cu creșteri de 46,6% și 42,8% în primele patru luni ale anului 2025, față de aceeași perioadă a anului anterior. În luna aprilie, înmatriculările de PHEV s-au accelerat spectaculos în Germania (+60%) și Spania (+80%), confirmând că tranziția verde devine o prioritate pentru consumatori.
În Europa Centrală și de Est, Letonia și Lituania și-au majorat înmatriculările de PHEV cu 415%, respectiv 184%, în aprilie față de aceeași lună a anului trecut. Rata impresionantă de creștere în aceste piețe reflectă o cerere acumulată, pe fondul extinderii infrastructurii de încărcare și al accesului mai bun la modele hibrid plug-in. Aceste rezultate arată modul în care accesibilitatea și strategiile de promovare corelate cu subvenții guvernamentale pot încuraja o tranziție rapidă către mobilitatea electrică.
Cu toate acestea, nu toate piețele urmează această tendință ascendentă. Franța, Belgia și Danemarca au înregistrat scăderi de până la 49%, marcând un moment de stagnare cauzat de reglementările fiscale sau de preferințele diferite ale consumatorilor.
România, între piedici și speranțe
Pe plan local, România iese în evidență ca o piață unde politicile de sprijinire a electrificării vehiculelor sunt în continuare afectate de întârzieri. Deși segmentul de vehicule electrice cu baterie (BEV) a suferit o scădere dramatică a înmatriculărilor cu 70% în aprilie 2025, sectorul PHEV a înregistrat o creștere vizibilă, ajungând la o cotă de piață de 5,4%.
Această discrepanță sugerează că PHEV-urile ar putea beneficia de o flexibilitate mai mare, fiind mai puțin dependente de infrastructura de încărcare electrică sau de subvenții constante. Mărcile precum Mercedes-Benz, BMW și Volkswagen domină vânzările în segmentul PHEV, în timp ce modelele electrice cu autonomie mai limitată preferate de români provin predominant de la Dacia.
Evoluțiile recente indică faptul că nevoia unei strategii coerente pentru încurajarea tranziției către mobilitatea electrică în România este mai mare ca niciodată. În lipsa unor inițiative bine definite, România riscă să rămână în urmă în cursa pentru electrificarea transporturilor.
Planurile Europei pentru viitor
La nivel european, inițiative precum relaxarea temporară a țintelor de emisii de CO₂ și planurile de sprijinire a producției locale de baterii litiu-ion subliniază eforturile Uniunii Europene de a susține industria auto. Cu un aport de 7% la PIB-ul european și 13 milioane de locuri de muncă în joc, sectorul auto este considerat un pilon esențial al economiei.
În timp ce Europa își definește strategiile pentru tranziția verde, este clar că abordările naționale sunt cheia succesului. State precum Germania dau tonul prin politici care sprijină inovația și infrastructura, iar țări ca România mai au încă pași importanți de făcut pentru a susține electrificarea transporturilor.
