Ce rol vor avea aleșii traseiști în 2025. Provocările partidelor pentru noul an ANALIZĂ

PSD, uniți pentru resurse

PSD rămâne cel mai mare partid în viitoarea legislatură. Cu acces la resurse, PSD își va păstra atât parlamentarii, dar și aleșii locali, care depind de banii care vin de la Guvern. Principala provocare a PSD va fi menținerea aproape a pensionarilor, care de la 1 ianuarie nu mai primesc venituri mărite, dar și zona bugetară, unde Guvernul doar ciupește din unele venituri, dar unde trebuie să fie mai moderată în cheltuieli.

Marcel Ciolacu a depășit cu brio riscul de a fi îndepărtat de la cârma PSD după eșecurile de la prezidențiale și parlamentare, iar acum reușește să mai stea o perioadă în funcții înalte. Reinstalat la Palatul Victoria, PSD nu se confruntă cu fisuri, dat fiind că împărțirea resurselor unește mereu moștenitorul Partidului Comunist Român.

Pentru a evită un nou eșec la prezidențiale, PSD a impus și soluția candidatului comun, unde a fost împins Crin Antonescu. Rămâne de văzut dacă PSD a pariat pe un cal câștigător, un lider care a mai fost în alianță cu partid în perioada 2011-2014.

<!–[if IE 9]><![endif]–>

Recomandări

Realitatea Plus rupe audiențele cu tandemul Georgescu – Alexandrescu: a depășit Antena 3 CNN în decembrie și a spart un monopol vechi

Social-democrații se străduiesc să-și consolideze și mai mult forța parlamentară, fiind la limită cu voturile în Senat, așa că vor încerca să aducă din partidele Opoziției aleși. Și la Cameră sunt deja ochiți deputați ai Opoziției, însă racolările trebuie concretizate.

Pentru o majoritate mai stabilă, fără emoții, PSD ar trebui să racoleze 4-5 senatori și 10-15 deputați. Nu este greu, mai ales că social-democrații au reușit astfel de „transferuri” în perioade critice pentru ei: în legislatura 2000-2004 guvernul minoritar condus de Adrian Năstase a luat parlamentari de la PRM, iar în perioada 2012-2016, după ruperea USL, social-democrații s-au „fortificat” cu aleșii PP-DD (partidul lui Dan Diaconescu).

Cumpăna lui Bolojan și a PNL

Viitorul PNL este incert. Liberalii au ieșit slăbiți din negocierile pentru Guvernul Ciolacu, iar în partid sunt cel puțin trei grupări: facțiunea care îl sprijină pe Ilie Bolojan, președintele interimar, facțiunea din jurul unor lideri ca Hubert Thuma – George Tuță, dar și cei care se declară neutri.

Lui Bolojan îi va fi greu la șefia încă interimară a PNL, din moment ce liderii din jurul lui Thuma și Tuță au reușit să facă lobby intens pentru soluția Crin Antonescu la prezidențiale, iar acesta să ajungă propunerea comună a Coaliției, în timp ce Bolojan miza pe Nicușor Dan. Un succes al lui Antonescu la prezidențiale va modifica din temelii conducerea PNL și ar putea duce formațiunea spre o apropiere și mai mare de PSD. Mai ales la nivelul Ilfovului, între PNL și PSD există o înfrățire asumată între cele două partide, care ar putea fi extinsă la nivel național.

<!–[if IE 9]><![endif]–>

Recomandări

România va primi rachetele Patriot din SUA până în 2030. Cât costă înlocuirea sistemului donat Ucrainei

Însă un eșec al lui Crin Antonescu ar putea să-i permită lui Bolojan să-și impună punctul de vedere. În orice caz, situația se va clarifica odată cu noul Congres al PNL, care cel mai probabil va fi înspre vară. Din punct de vedere parlamentar, PNL a ajuns să aibă mai puțini decât în precedentele legislaturi, în condițiile în care are doar 22 de senatori și 49 de deputați. Prin urmare, formațiunea va trebui să înceapă încă de pe acum alegerile din 2028, dacă nu vrea să cunoască o prăbușire mai mare.

UDMR, juniorul Coaliției de guvernare, va căuta să-și întărească garnitura de reprezentanți la nivel central. UDMR a pus mâna pe două ministere grele, iar Uniunea va urma să mai trimită secretari de stat și subsecretari de stat, acolo unde nu avea deja. Și când a fost în „opoziție”, UDMR tot a rămas cu secretar de stat la Finanțe și Educație, dar și cu prefecți și subprefecți.

Pentru UDMR principalele provocări vor fi gestionarea situației economice, cu un ministru Tanczos Barna care cel puțin la început nu adoptă tactica struțului, de evitare a explicațiilor, dar și de împăcare a aleșilor locali, acolo unde Cseke Attila, ministru al dezvoltării, e cel care împarte banii pentru Programul Național „Anghel Saligny”.

<!–[if IE 9]><![endif]–>

Recomandări

Economistul Radu Georgescu: „Dacă aș fi angajat, mâine aș face primul drum la Registrul Comerțului pentru a face o firmă”

Liderul Opoziției, între AUR, USR și circarii de la SOS

În Opoziție, în această legislatură Alianța pentru Unirea Românilor are cel mai mare număr de parlamentari (63 de deputați și 28 de senatori). Principalul atu al AUR este că de data aceasta are numărul necesar de deputați și senatori pentru a ataca la Curtea Constituțională orice lege cu care nu este de acord. Este singura formațiune din Opoziție care nu trebuie să negocieze cu alt partid pentru aceste demersuri pentru care sunt necesare fie 50 de semnături ale deputaților, fie 25 de semnături ale unor senatori.

AUR își va putea pregăti structuri și în teritoriu, în condițiile în care subvenția AUR aproape că se va dubla în această legislatură. Așadar, AUR va putea să aibă rădăcini puternice în teritoriu, iar totul depinde de decizia conducerii Alianței.

Pentru AUR depinde dacă va dori să atace următoarele prezidențiale cu un candidat propriu. George Simion a dat de înțeles că l-ar susține pe Călin Georgescu, dacă acesta va candida din nou, însă formațiunea nu exclude să aibă propriul om în cursa pentru prezidențiale. Iar bazinul suveranist poate trimite cu ușurință un om în turul al doilea, în condițiile în care dreapta moderată este divizată.

USR trebuie să se decidă dacă merge până la capăt pe mâna Elenei Lasconi la prezidențiale sau se sucește și alege varianta Nicușor Dan. Lasconi a arătat că e mult peste partid, iar dacă va candida din nou și va ajunge în turul al doilea, va face din USR un partid de Opoziție redutabil.

USR a rămas singurul partid convins proeuropean de Opoziție. Marea sa problemă este că prin parlamentarii pe care îi are, 40 de deputați și 19 senatori, nu poate ataca la CCR legile controversate. Surse politice au precizat pentru Libertatea că în prezent par să fie doar două soluții: negocieri cu PNL pentru sprijin punctual sau încercarea de a convinge la o colaborare aleși din POT, o formațiune cu oameni considerați mai rezonabili față de cei din AUR sau SOS.

USR va trebui să învețe să iasă din mentalitatea de ONG, să reușească măcar în al nouălea an de existență să creeze structuri în ruralul mare, din moment ce în sudul țării a eșuat inclusiv în urban. Formațiunea trebuie să se debaraseze de acei lideri locali care deși au câțiva ani în care stau pe funcții nu au făcut nimic pentru dezvoltarea partidului.

Mai mult, în USR va trebui oprit conflictul între facțiuni, în continuare partidul funcționând pe bisericuțe. Fiecare dintre acestea încearcă să acapareze cât mai multă putere la nivelul unui partid de 12%, o forță mai mică față de cea acum patru ani.

Partidul SOS al Dianei Șoșoacă va juca în 2025 rolul celei mai radicale formațiuni din Parlament. Deja înarmați cu unul sau mai multe telefoane care transmit live din legislativ, o parte a aleșilor din SOS au adoptat comportamentul Dianei Șoșoacă. 28 de deputați și 12 senatori are SOS, fiind al cincilea grup politic din punctul de vedere al numărului de aleși.

Cu ochii la o parte din aleșii SOS sunt atât cei PSD, cât și AUR, formațiunea condusă de Simon fiind cel mai puternic (din punct de vedere al numărului de parlamentari) partid de Opoziție.

Primul test pentru POT

Partidul Oamenilor Tineri, formațiune condusă de Anamaria Gavrilă (fostă deputată AUR), are ca principal obiectiv supraviețuirea la nivel de grupuri parlamentare. Deja partidele Puterii au țintit o serie de aleși ai POT care ar urma să treacă la PSD sau PNL, potrivit informațiilor Libertatea. Surse din zona guvernamentală susțin că în februarie „e aproape cert” că POT va rămâne fără grup la Senat, în condițiile în care doi aleși sunt cu un picior în PSD și PNL, iar oricum partidul condus de Gavrilă avea aleși la limită pentru grup: șapte senatori.

Pe de altă parte, la Camera Deputaților echipa POT e mai consistentă, având în prezent 24 de parlamentari, lider de grup fiind chiar Gavrilă. O altă provocare e lăsarea aleșilor POT să comunice liber, fără controlul lui Gavrilă, până în prezent aceștia fiind „sfătuiți” să nu discute deloc cu mass media.

Urmărește-ne pe Google News