Pe lumea aceasta există două tipuri de economii – cea oficială, cu venituri transparentizate, raportate și fiscalizate, și cea subterană – a banilor ascunși de mâna lungă a fiscului mondial. Suma la care s-a ajuns în aceste momente este una fabuloasă și, în mod evident, dacă ar fi scoasă la suprafață și taxată conform legislației fiscale, ar contribui la o creștere economică fabuloasă pentru multe regiuni ale lumii sau poate chiar pentru întreaga planetă.
11,8% din PIB-ul global este în economia subterană, nefiscalizată
În aceste clipe, economia subterană mondială atinge pragul de 12,5 trilioane de dolari, adică 11,8% din PIB-ul lumii. Pentru a face o comparație, notăm faptul că aceste cifre echivalează cu economia Germaniei, Japoniei şi Indiei la un loc, potrivit unei analize realizate de compania de consusltanţă EY – Raportul EY Global Shadow Economy 2025, citat de visualcapitalist.com.
Este o sumă care scapă oricărui control și care ar putea schimba, la propriu, fața economiei globale dacă ar fi fiscalizată. Acești bani nu înseamnă doar pierderi pentru autorități, ci și o distorsionare gravă a pieței, pentru că încurajează concurența neloială, corupția și dezechilibrul social.
De unde vin acești bani? În mare parte, din zone gri sau complet opace ale economiei: comerț ilegal, muncă la negru, evaziune fiscală în domenii aparent respectabile, firme offshore sau structuri financiare complicate care transferă profiturile acolo unde taxele sunt minime sau inexistente.
Care sunt consecințele? Statele pierd resurse esențiale pentru investiții în educație, sănătate, infrastructură sau cercetare. În același timp, contribuabilii corecți rămân cu o presiune mai mare pe umeri, compensând indirect lipsa banilor care „plutesc” prin rețelele informale. În mod paradoxal, tehnologia a făcut mai ușoară și evaziunea, nu doar transparentizarea – criptomonedele, sistemele descentralizate de plăți sau companiile digitale globale pun noi provocări pentru ANAF-urile lumii.
În jur de jumătate dintre țările incluse în analiză înregistrează o economie subterană ce atinge, în medie, 19% din PIB, potrivit datelor furnizate de EY. În America de Nord, această pondere este de doar 5%, ceea ce o plasează pe primul loc la nivel global în ceea ce privește dimensiunea redusă a economiei subterane.
Cu toate acestea, dacă ne uităm la valoarea absolută, economia subterană din Statele Unite este a doua ca mărime la nivel mondial, estimată la aproximativ 1,4 trilioane de dolari.
Europa de Est are o economie subterană de peste 11% din PIB, dar o întrece Africa de Est, cu peste 41%
Similar cu America de Nord, și Europa de Vest (fără Europa de Est) alături de Orientul Mijlociu se remarcă prin procente scăzute ale economiei subterane: 6,6%, respectiv 8,2%. Un exemplu elocvent este cel al Emiratelor Arabe Unite, unde economia subterană reprezintă doar 2,1% din PIB, conform aceleiași surse.
În schimb, Europa de Est se confruntă cu o economie subterană mai pronunțată, reprezentând 11,8% din PIB. De altfel, Africa de Est are cea mai mare pondere per total, de 41,6% din PIB.
Așadar, într-o lume care se zbate între digitalizare și transparență fiscală, 12,5 trilioane de dolari continuă să circule pe sub radar, ca o arteră nevăzută a economiei globale. Sunt bani care n-au pașaport, dar călătoresc nestingheriți între continente, ocolind impozite și o șansă reală la echilibru economic. Iar cât timp această sumă colosală rămâne în umbră, adevărata întrebare nu e „unde sunt banii?”, ci „cât mai putem susține o economie oficială din ce rămâne pe masă după ce se servesc cei din culise?”
