Un potop de câteva minute, însoțit de un vânt cum legumicultorii din Glodeanu-Sărat, județul Buzău, spun că n-au mai văzut, a pus la pământ solarii întregi. Oamenii de-abia începuseră recoltarea tomatelor. Faptul că nu au unde să-și vândă marfa îi doare însă și mai rău.
După vântul puternic de la sfârșitul iernii, care de asemenea i-a pus la grea încercare, legumicultorii din Glodeanu-Sărat s-au confruntat în după-amiaza zilei de marți, 9 iunie 2026, cu un episod pe care le e greu să-l și descrie.
„Au căzut undeva la 30 de litri pe metrul pătrat într-un sfert de oră. Am un prieten, i-a dărâmat solarul complet. La fratele meu a intrat apa în solar foarte rău, undeva aproape de genunchi. Iar prietenului i-a căzut solarul cu totul. Acolo e paguba totală, nu mai are ce repara”, a relatat Cosmin Gabriel Stan, pentru „Adevărul”.
Legumicultorul spune că cei afectați sunt într-o situație foarte grea, pentru că aveau de livrat, prin intermediul unei cooperative, tomate, fiind aproape la debutul perioadei de recoltare.
Fermierilor li s-au dărâmat solarii peste tomate al Glodeanu-Sărat FOTO: arhiva fermieri
Și mai îngrijorător este că peste câteva zile sunt prognozate alte ploi și vijelii.
„Eu ca tura aceasta n-am văzut niciodată așa ceva, de 11-12 ani de când fac eu agricultură. Nu am văzut solarii stricate de la ploaie niciodată. Noroc că n-a fost nimeni în solar, că altfel acolo murea”, a mai spus legumicultorul.
„A durat cinci minute tornada. Problema e că toate sunt pline cu roșii coapte”
Ionuț Cârstoiu, unul dintre fermierii rămași fără solarii, a precizat pentru „Adevărul” că vântul care le-a pus la pământ solariile ca pe jucării a durat 5 minute. „Furtună, tornadă, nu știu ce-a fost exact, că eu așa ceva n-am mai văzut decât la televizor. 5 minute a durat vântul, s-a întâmplat până în ora 4.00. Ne-am adăpostit, eram acolo. Nu eram în solarul care s-a dărâmat. S-a dărâmat un solar de 2.400 de metri, la altul de 2.000 mi-a rupt folia și încă 4.000 de metri mi-a strâmbat, așa, colo-colo. Problema e că toate sunt pline cu roșii coapte”, a mai spus fermierul.
Legumicultorul livra, printr-o cooperativă, tomatele către o rețea de magazine. „Contractul e cum e, că ne înțelege, dar e paguba foarte mare în investiție, în cultură. Acum începusem să culegem. Și ce să mai culegem? Am făcut două-trei livrări”, a continuat fermierul.
A reușit să livreze aproximativ 10 tone de tomate și se aștepta să recolteze 40-45 de tone. „80% s-a dus. Mai anunță ploi… O să mai recuperăm ce se mai culege așa, din aer liber”, a mai spus fermierul.
Cumplit a fost momentul în care, după ce s-a oprit vântul, fermierii au pornit să vadă ce a rămas în urma furtunii.
Apa s-a retras, însă problema este construcția distrusă, care s-a prăbușit peste cultură.
„Și ploaie și piatră și vânt foarte-foarte puternic”, a mai spus Ionuț Cârstoiu.
Îi este greu să estimeze la cât se cifrează paguba. „Sunt anesteziat, credeți-mă că în momentul ăsta nici nu pot să gândesc. Cred că undeva la 30.000 de euro, peste 30.000 pagubă. Dar e mult mai mare”, a mai spus fermierul.
De asigurare nici nu poate fi vorba. „Cine ne asigură nouă culturile?!”, a reacționat fermierul, explicând că pentru a încerca să contacteze firme de asigurări ar trebui să aibă solarii construite cu firme autorizate. Unul dintre cele afectate este construit cu 3 ani în urmă, celălalt, cu 6 ani în urmă.
Cum a ajuns un pensionar din Buzău dator vândut la bancă, fără măcar să știe că s-a împrumutat
„O firmă doar ne dă factură că ne-a construit, că e firmă autorizată, dar… Dar nu ne asigură nimeni, e foarte-foarte greu să asigurăm solarii sau culturile din solar. Eu din 2005 mă ocup cu asta, dar n-am auzit pe nimeni că a avut solariile asigurate, sau culturile, că a putut să facă asta. Ar fi o portiță foarte bună. Și 2.000 de euro dacă am plăti pe an, dacă ai o pagubă din asta la 10 ani te ajută. Noi nu ne dorim niciodată să luăm banii de la asigurare, dar nu ne asigură nimeni. La folie ne dă garanție 5-7 ani, dar trebuie o firmă autorizată să-ți monteze folia pe solar. Producătorul ne dă garanția, dar dacă am bătut un cui… Sau dacă țeava e un pic ruginită, sau structura e pe lemn, sunt fel de fel de motive să nu”, a mai adăugat fermierul.
Legumicultorul a dat deja comandă pentru folie, să acopere solarul rămas în picioare, iar din celălalt se pregătește să salveze cultura, ce se mai poate.
Nu este singurul care a trecut prin asta. Și alți vecini sunt la fel de supărați.
„Un vecin, lângă mine, 5.000 – 6.000 metri, totul e la pământ”, a mai spus fermierul.
„Durerea noastră cea mai mare e că nu ne putem vinde marfa”
În ciuda necazului care s-a abătut asupra legumicultorilor, cea mai mare problemă nu este faptul că vântul le-a distrus o bună parte din muncă, ci că nu-și pot vinde marfa pe care vor reuși, cum-necum, s-o mai salveze.
„Dacă vine marfă de import și se etichetează românească, acolo e marea problemă, nu că mi-a rupt mie un solar. Dacă aș avea preț, mai că n-ar fi nicio problemă”, a semnalat Ionuț Cârstoiu.
Când au început culesul tomatelor prețul era 12 lei, iar în câteva zile a ajuns 6 lei. „E 6 lei și nu poate să ne onoreze toată marfa, toată cantitatea”, a explicat fermierul ce-l doare tare.
Vântul puternic le-a compromis spațiile protejate FOTO: arhiva fermieri
Soluții nu au. Merg la depozite, de acolo li se spune – «Ioane, îmi vine de Turcia cu 4,5 lei, cu tot cu TVA, la lădiță» – și s-a terminat discuția. 70% din roșiile de pe piață, pregătite pentru magazine, sunt din Turcia, estimează fermierul.
Trec prin aceeași situație an de an. „De când mă știu eu s-a adus marfă de Turcia și s-a pus la baxuri. Ce sesizări să faci? A dat de două ori la știri și s-a terminat. Ce sesizări să fac eu la un depozit care învârte zeci de milioane de euro anual?!”, se arată deznădăjduit fermierul.
Zeci de solarii, distruse de vânt. Pagube mari într-un bazin legumicol al Munteniei VIDEO
Funcționarea depozitelor sub paravan de cooperativă este aproape un fenomen, acuză legumicultorul.
Ionuț Cârstoiu explică de ce se ajunge în blocaj. Legumicultorii au un contract de livrare, sunt prevăzute acolo și cantități, doar că pentru un interval de o lună, nu săptămânal. Iar rețeaua de magazine de fapt dictează ritmul de livrare și cantitatea. Așa s-a ajuns să livreze doar 30% din cât recoltează, pentru că piața e plină cu roșii ieftien aduse din import.
Roșia de solar, pe de altă parte, nu este potrivită pentru procesare, pentru că are un conținut foarte mare de apă. „Acestea sunt să se consume în stare proaspătă”, a mai spus Cârstoiu, demontând și ultima posibilă soluție pentru cei care au învățat să producă din ce în ce mai bine și nu-și pot valorifica munca.
Solarii puse la pământ trebuie înlocuite FOTO: arhiva fermieri
